Linkuri accesibilitate

Gheorghe Bălan: „Există deplina deschidere pentru a restabili controlul la toate cele 13 puncte pe segmentul central al frontierei cu Ucraina”


La punctul de trecere de la Cuciurgan

Vicepremierul pentru reintegrare despre inaugurarea oficială a controlului comun, moldo-ucrainean, la punctul de trecere de la Cuciurgan, primul de pe segmentul transnistrean la frontierei.

Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, și președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, au inaugurat, luni, în mod oficial, controlul comun de la punctul de trecere Cuciurgan-Pervomaisk. Este primul punct de control mixt, moldo-ucrainean, pe segmentul transnistrean al graniței comune, iar până la finele anului ar urma să fie deschise și alte 12 posturi, promit autoritățile celor două țări. Tiraspolul și Moscova califică măsura drept o „blocadă economică”, în timp ce Chișinăul și Kievul spun că înființarea controlului mixt va ușura viața agenților economici și a locuitorilor regiunii transnistrene.

Europa Liberă: În primul rând vreau să vă întreb ce vrea Republica Moldova să obțină de la acest control comun la frontiera moldo-ucraineană.

Gheorghe Bălan: „Când vorbim despre restabilirea controlului la frontieră pe segmentul central și în particular ceea ce a avut loc astăzi, deschiderea acestui control mixt la punctul de trecere Cuciurgan-Pervomaisk, e un lucru firesc și normal.

Noi nu căutăm să obținem ceva din acest lucru. Noi, ca orice stat, dorim să restabilim controlul pe întreg spațiul de frontieră al țării și acest lucru este normal și acceptat unanim de toți partenerii internaționali și toate statele exercită acest drept fără ca să urmărească alte scopuri speciale.

Așa că suntem martorii unui eveniment de revenire la normal, de restabilire graduală a controlului asupra segmentului de frontieră care a fost o perioadă în afara acestui control.”

Europa Liberă: Și în cât timp acest control ar putea fi restabilit pe tot segmentul, ca să zic așa?

Gheorghe Bălan: „Cred că în această direcție urmează a fi făcute acțiunile necesare. Din partea autorităților moldovenești există deschiderea deplină. Presupun că există și întârzieri, poate administrative, din cauza normelor legale cu privire la procedurile care urmează a fi întreprinse între state pentru a restabili acest control pe întreg segmentul. Dar vreau să vă asigur că există deplina deschidere și se fac acțiunile necesare pentru a restabili controlul pe toate cele 13 puncte interstatale și internaționale care sunt pe acest segment central al frontierei de stat cu Ucraina.”

Europa Liberă: E foarte limpede că fără o poziție foarte fermă a Ucrainei probabil acest eveniment nu s-ar fi produs. Interesul Ucrainei care este? De ce această schimbare de atitudine din partea Ucrainei?

Gheorghe Bălan: „La momentul de față suntem într-o relație bună, prietenească cu statul vecin Ucraina, care, în același timp, a conștientizat riscurile care sunt legate și de securitate, și de trafic, și de contrabandă. Respectiv, acest sector central al frontierei de stat, care nu era controlat de autoritățile moldovenești, prezenta și prezintă un risc, de asemenea, și pentru suveranitatea Ucrainei. Și, din acest punct de vedere, partea ucraineană a demarat acțiunile în vederea restabilirii acestui control de comun cu autoritățile moldovenești.

Pentru că doar într-o cooperare putem să combatem acele fenomene negative care au loc în zonele necontrolate. Și, în această ordine de idei, acțiunile care sunt întreprinse astăzi cu deschiderea acestui punct comun de control la Cuciurgan, sunt orientate anume spre simplificarea procedurilor, preluarea experienței europene de control comun, care duce în timp și la simplificarea procedurilor, și la scurtarea perioadei în care persoana se află în aceste posturi de control, și, în același timp, vine în beneficiul agenților economici. Ei vor avea doar de câștigat de pe urma acestui control și, în același timp, acest lucru va duce la combaterea acelor fenomene negative despre care am vorbit anterior.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, Tiraspolul, invocând controlul triplu migrațional care, zice Tiraspolul, ar putea duce la pierderi sau cheltuieli suplimentare de până la trei milioane de dolari, invocând cheltuieli pentru servicii de brokeri de până la două milioane de dolari, posibila reținere a unor persoane cercetate penal pe malul drept al Nistrului, imposibilitatea intrării în Ucraina vehiculelor cu numere transnistrene și multe, multe altele, Tiraspolul critică foarte dur această acțiune. Cum ați răspunde?

Gheorghe Bălan: „În primul rând, chiar să luăm la analizat toate acele lucruri care le menționează reprezentanții Tiraspolului, putem observa că ele nu sunt fondate, marea majoritate a acestor învinuiri sau speculații. Pentru că însăși faptul că ei circulă prin Chișinău și nu există careva probleme pentru cetățenii de bună credință care locuiesc pe întreg teritoriul țării, inclusiv și la Tiraspol sau la Bender sau la Râbnița, în orice alt oraș din Republica Moldova. Ei circulă, nu au probleme.

Sigur, dacă o persoană va avea careva încărcări grave ale legislației, va fi învinuit în anumite crime, acest lucru se pedepsește indiferent de unde s-ar afla și pe unde ar trece. Aici nu există careva abordări politice îndreptate spre discriminare sau separarea anumitor locuitori în dependență de zona în care ei locuiesc.

Iar ceea ce ține de pierderi economice, noi, după toate analizele inclusiv cu implicarea partenerilor din străinătate, am încercat să trecem în analiza noastră toate acele riscuri care pot apărea, dar am observat doar beneficii pentru agenți economici, pentru populație. Se scurtează drumul, se reduc din cheltuielile logistice. Respectiv, agenții economici de bună-credință, care nu erau implicați în scheme de contrabandă, vor avea doar de câștigat și vor economisi din banii lor.”

Europa Liberă: Continuăm discuția, domnule Bălan, am văzut o știre că Chișinăul a acceptat plăcuțele cu numere de înmatriculare auto transnistrene pe care, nu știu de ce, le consideră neutre, iar unii comentatori au zis că s-a făcut primul pas spre federalizarea Republicii Moldova. Ce ne puteți spune?

Gheorghe Bălan: „Aici aș dori să vin cu anumite concretizări. Noi, când vorbim despre plăcuțele neutre nu vorbim de plăcuțele care sunt la momentul de față utilizate de reprezentanții Tiraspolului. Noi vorbim de plăcuțe care nu ar conține careva însemne pseudo-statale transnistrene pe aceste plăcuțe.

Respectiv, nu vorbim de plăcuțele actuale din regiune și, în același timp, un lucru esențial care a fost scăpat cu vederea de experții care au preluat știrea e faptul că se insistă pe o înregistrare a acestor autovehicule la toate oficiile Registru care sunt pe teritoriul Republicii Moldova.

Respectiv, doar după o astfel de înregistrare și primire a actelor valide moldovenești, reprezentanții, locuitorii din regiunea transnistreană ar primi un document oficial de înregistrare a mijlocului de transport și ar primi posibilitatea să călătorească în străinătate cu aceste plăcuțe neutre. Nu, nu merge vorba de nici un fel de recunoaștere a plăcuțelor din regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Dar nu vor conține ele imprimate steagul și stema republicii moldovenești nistrene, așa cum era până acum?

Gheorghe Bălan: „Nu. Asta e și discuția care are loc acum în grupul de lucru sectorial pe domeniul transporturilor. Se bazează pe chestiile principiale care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Și aici mă refer la înregistrarea acestor mijloace de transport la organele constituționale, care sunt responsabile de această înregistrare, cum am spus, la Registru. Și, de asemenea, să obțină și plăcuțe care să fie fără careva însemne pseudo-statale transnistrene pe acestea. Fie o plăcuță fără careva referințe la localizarea lor.”

Europa Liberă: Date fiind, totuși, criticile foarte dure ale Tiraspolului, ale Kremlinului care au existat și în acea declarație emisă nu demult, ce consecințe prevedeți dumneavoastră de exemplu asupra procesului de negocieri?

Gheorghe Bălan: „În primul rând, acest control comun nu are careva legătură directă cu procesul de reglementare. Noi vorbim despre elaborarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană ca parte integrantă a Republicii Moldova. Referitor la controlul de frontieră, acest drept aparține suveranității, statului Republica Moldova. Și în orice stat din lume, de protecția frontierei se ocupă statul.

În cazul dat, nu are nici o legătură directă nici cu procesul negocierii în formatul 5+2, și nici în ceea ce ține în partajarea competențelor cu regiunea transnistreană. Respectiv, din punct de vedere logic și normal, nu ar trebui să aibă efecte, dar, în același timp, nu exclud că acest lucru poate fi speculat pe partea transnistreană în vederea ridicării anumitor mize sau în încercarea de a pune careva presiuni asupra partenerilor internaționali sau asupra Chișinăului.”

Europa Liberă: Și să vină sau să nu vină la negocieri, că e incert încă, deocamdată?

Gheorghe Bălan: „Până la urmă, partea transnistreană trebuie să fie cea care trebuie să fie cea mai interesată să vină la negocieri, pentru că unica posibilitate și unicul statut pe care îl are e parte la acest proces de reglementare. Și doar prin finalizarea acestor negocieri și elaborarea unui statut juridic special, această lacună și această scăpare – regiunea transnistreană e o zonă necontrolată și unde sunt foarte mari probleme cu respectarea drepturilor omului şi lumea trăieşte, practic, ca într-un ghetou – deci, doar prin astfel de negocieri s-ar reuși să se treacă la o viață normală pentru oameni, ca cetățeni normali ai Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Și sunteți optimist, s-ar putea relua negocierile sau nu, în aceste condiții?

Gheorghe Bălan: „Negocierile n-au fost stopate. Aici vreau să vă spun că grupurile de lucru sectoriale continuă activitatea în regim normal, suntem în corespondență și interacțiune și cu reprezentantul politic din partea Tiraspolului, lucrăm destul de intens cu partenerii noștri internaționali care sunt în proces. Respectiv nu putem spune că acest proces de negocieri a fost stopat într-un fel sau altul. Și noi suntem interesați să lucrăm și să identificăm soluții la problemele care există în fața agenților economici, în fața populației din regiunea transnistreană și să depășim aceste consecințe ale nesoluționării conflictului. Dar, în același timp, trebuie să evităm politizarea acestor subiecte sau încercarea de a obține ceva politic din partea acestui proces.”

XS
SM
MD
LG