Linkuri accesibilitate

Galina Bostan: „Mărirea de salariu a fost făcută, politicile anticorupţie mai puţin”


Testarea la poligraf

Președinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției despre evaluarea măsurilor anticorupție în sistemului judecătoresc, în perioada 2012-2016.

Experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției au încercat să evalueze felul în care a fost prevenită corupția în sistemul judecătoresc în perioada 2012-2016, iar raportul preliminar va fi prezentat azi la Chișinău. Aceștia au monitorizat cum au fost puse în aplicare mai multe instrumente anticorupție, precum testarea la poligraf a candidaților la funcții, declararea și controlul averii și intereselor personale sau testarea integrității profesionale. La ce concluzii au ajuns experții, vom afla de la Galina Bostan, președinta Centrului de Analiză și prevenire a corupției:

Europa Liberă: Astăzi vor fi prezentate constatările după ce a fost evaluat felul în care a fost prevenită corupția în sistemul judecătoresc în perioada 2012-2016. Întâi de toate, v-am ruga să ne spuneți la ce ați atras atenția în mod prioritar, uitându-vă la activitatea magistraților?

Galina Bostan
Galina Bostan

Galina Bostan: „Eu vreau să fac anumite precizări. Constatările sunt preliminare. Acestea nu sunt constatările finale cu privire la politicile anticorupţie din sistemul judecătoresc. Constatările finale vor fi la sfârşitul lunii martie. Şi profit de această ocazie pentru a vă invita la evenimentul de la sfârşitul lunii martie, unde va fi prezentată o analiză detaliată a felului în care în cadrul sistemului judiciar sunt implementate politicile anticorupţie. Cât priveşte evenimentul de astăzi, vor fi prezentate constatările privind implementarea următoarelor

Constatările finale vor fi la sfârşitul lunii martie...

politici anticorupţie în sistemul judiciar în perioada 2012-2016. Şi vreau să fac o legătură cu de ce a fost făcută această monitorizare. În 2011 Parlamentul a adopta Strategia de reformă a sectorului justiţiei şi unul din pilonii acestei strategii, pilonul numărul patru, se concentra pe integritatea actorilor în sectorul justiţiei. Noi am analizat anumite politici reieşind din domeniile de intervenţie a acestui pilon. Este vorba de următoarele nouă politici care ar fi trebuit să fie implementate în cadrul sistemului judiciar. În special, verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător, testarea la poligraf a candidaţilor la funcţia de judecător, declararea şi controlul averii şi a intereselor personale, testarea integrităţii profesionale, declararea comunicării interzise, declararea cadourilor, avertizarea de integritate, liniile telefonice anticorupţie şi, în sfârşit, distribuirea aleatorie a dosarelor în instanţele judecătoreşti. Deci, ceea ce se va discuta astăzi se referă tocmai la punerea în aplicare a acestor instrumente anticorupţie.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să ne uităm, de exemplu, la declararea şi controlul averii și intereselor personale, la testarea integrității profesionale, ce ar fi de spus la această etapă?

Galina Bostan: „Înainte de a efectua monitorizarea propriu-zisă, noi am elaborat o metodologie de evaluare a politicilor anticorupţie şi am stabilit anumite criterii după care vom evalua fiecare dintre politicile anticorupţie. Politicile sunt evaluate din două perspective, din perspectiva cadrului normativ – şi cu privire la cadrul normativ ne vom referi la sfârşitul lunii martie – şi din perspectiva nivelului de aplicare a politicilor, instrumentelor anticorupţie la nivel instituţional şi la nivel individual. Aici, la nivelul de aplicare a politicilor anticorupţie, noi am solicitat informaţii de la instituţiile

Orice monitorizare nu are un caracter spectaculos, dar ea contribuie la îmbunătăţirea situaţiei...

implicate, unu la mână. Şi, doi la mână, noi am utilizat şi resursele alternative de informaţii. Orice monitorizare nu are un caracter spectaculos, dar ea contribuie la îmbunătăţirea situaţiei într-un anumit domeniu. Să revenim la întrebarea pe care dumneavoastră aţi pus-o referitoare la declararea şi controlul averilor. Noi am stabilit că în această perioadă au fost iniţiate în total 96 de controale, dintre care 25 au fost iniţiate la sesizarea persoanelor fizice sau juridice, iar 71 de controale au fost iniţiate din oficiu. Este vorba de fosta Comisie Naţională de Integritate. Din totalul controalelor clasate cu privire la judecători, la declaraţiile de avere ale judecătorilor, 66 au fost clasate din lipsa încălcărilor regimului juridic al declaraţiilor veniturilor.”

Europa Liberă: E mult? E puţin?

Galina Bostan: „Este o cifră obişnuită. CNI şi-a spus cuvântul, noi doar constatăm aceste fapte. Plus la aceasta, cinci dosare au fost clasate din lipsa încălcării regimului juridic al declarării intereselor, patru din lipsa încălcării regimului juridic al incompatibilităţilor. În total, 75 au fost clasate din 96. Totodată, în această perioadă au fost trimise 17 dosare pentru examinare altor autorităţi. Au fost trimise dosare şi sub examinarea aspectului penal – 12, pentru examinarea sub aspect contravenţional – unu, şi pentru stabilirea obligaţiilor fiscale – patru. Din tot numărul de dosare care au fost trimise altor autorităţi spre examinare, cifra de 17, după cum am spus, doar într-un dosar a fost aplicată amenda în mărime de 1.500 de lei. Acestea sunt constatările monitorizării.”

Europa Liberă: Probabil, pentru cetățeni cel mai credibil indicator că lupta cu corupția funcționează este anume numărul dosarelor judecătorilor în cazul cărora se ajunge la o sentință de condamnare. Este justificată, credeți, această cerinţă? Şi, mai ales, vorbind despre aceste rezultate, cum vi se par?

Sunt oare judecătorii cei mai iubiţi dintre demnitarii publici, încât să primească atâtea donaţii de la rude?...

Galina Bostan: „Nu, să separăm. Dumneavoastră într-o întrebare aţi pus mai multe întrebări. În sensul în care dumneavoastră aţi abordat problema, noi vorbim despre lupta cu corupţia. Atunci când un judecător este, eventual, condamnat, în situaţia declarării veniturilor, este un instrument anticorupţie care are menirea de a preveni corupţia. Ceea ce noi am constatat în cadrul monitorizării, de exemplu, şi un subiect care, probabil, trebuie dezbătut, este faptul că foarte multe declaraţii de avere ale judecătorilor conţin donaţii. O cincime din declaraţiile de avere ale judecătorilor conţin informaţii cu privire la donaţiile primite de către judecători de la rude. Şi atunci întrebarea care se pune: sunt oare reprezentanţii acestei profesii cei mai iubiţi dintre demnitarii publici, încât să primească atâtea donaţii de la rude? Să îi întrebăm dacă aceste donaţii sunt legate cumva cu activitatea profesională a judecătorilor. Acesta este un aspect pe care trebuie să îl reflectăm şi să discutăm.”

Europa Liberă: Această întrebare nu a apărut şi în rândul autorităţilor care trebuiau în acest timp să verifice averile?

Galina Bostan: „Această întrebare, trebuie să remarc, în primul rând, a fost abordată de jurnaliştii de investigaţie. Din ceea ce nouă ne-au furnizat şi ceea ce ştim de la CNI, nu cunosc CNI să fi efectuat anumite studii cu privire la ponderea unor anumite categorii de venituri într-o anumită profesie, în una sau alta. Dar această situaţie cu ponderea destul de importantă a cadourilor în patrimoniul judecătorilor, în opinia mea, ar fi trebuit discutată, să vedem care profesie are o pondere atât de importantă donaţiilor în patrimoniu, să vedem dacă aceasta este o problemă caracteristică doar acestei profesiuni sau, în general, aceasta este caracteristic pentru cetăţenii noştri, când oamenii au foarte multe donaţii venite în patrimoniu.”

Europa Liberă: Aţi menţionat că una dintre măsurile care sunt menite să prevină corupţia e testarea la poligraf a candidaţilor la funcţii.

Galina Bostan: „Da, a fost.”

Europa Liberă: Dacă e să vorbim de purificarea sistemului existent, îngrijorări există în cazul celor care sunt deja sau şi în noii veniți, în cazul lor, se aplică măsuri de verificare mai dure?

Niciun candidat la funcţia de judecător nu a fost supus testării la poligraf până în prezent...

Galina Bostan: „Testarea la poligraf era prevăzută să fie efectuată în privinţa candidaţilor care vin în sistemul judecătoresc. Problema a fost că, din momentul în care a fost stabilită această acţiune în planul de implementare a Strategiei de reformă a sectorului justiţiei, ea nu a fost implementată din simplul motiv că nu există specialişti în domeniul testării la poligraf. Şi, din acest motiv, de la an la an realizarea acestei acţiuni era amânată. În final, s-a decis că testarea la poligraf va fi efectuată cu suportul CNA, deşi anterior testarea la poligraf trebuia să fie atribuită Consiliului Superior al Magistraturii. Concluzia noastră este că niciun candidat la funcţia de judecător nu a fost supus testării la poligraf până în prezent.”

Europa Liberă: Şi atunci, din acel set lung de măsuri, pe care l-aţi menţionat la începutul acestei discuţii, despre care puteţi spune că a funcţionat, cel puţin, a dat anumite rezultate?

Galina Bostan: „Nu putem să vorbim despre o funcţionare perfectă sau cât de cât satisfăcătoare a vreunuia dintre instrumentele anticorupţie pe care noi le-am analizat. De altfel, problema este comună, să spunem aşa, pentru toate instituţiile. Unele politici merg mai bine, altele mai prost.”

Europa Liberă: Dar mărirea de salariu justificată, la fel, cu lupta anticorupţie, cum credeţi?

Mărirea de salariu a fost făcută, politicile anticorupţie mai puţin...

Galina Bostan: „Mărirea de salariu este subiectul cel mai interesant. Nu este o politică sau un instrument anticorupţie pe care noi l-am urmărit, dar mărirea de salariu trebuia să fie, bineînţeles, implementată. Şi noi întotdeauna am spus că mărirea de salariu este o măsură benefică. Dar în paralel cu această mărire de salariu trebuiau implementate şi aceste politici anticorupţie. Mărirea de salariu a fost făcută, politicile anticorupţie mai puţin. Şi aceasta este mica mare problemă a noastră.”

Europa Liberă: Doamnă Bostan vom urmări concluziile raportului pe care îl veţi prezenta astăzi. Vă mulţumim pentru explicaţii.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG