Linkuri accesibilitate

Elena Mârzac: „NATO este unica structură de securitate care asigură țărilor un grad de securitate regională”


Elena Mârzac

Un interviu cu directoarea Centrului de Informare și Documentare NATO.

Recent președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, a mentionat că Republica Moldova are multe domenii de cooperare strategică cu NATO, de la securitate cibernetică, la acțiuni de urgență în caz de calamitate natural adșugand că tara este un partener de lungă durată în cadrul multiplelor programe „Parteneriatului pentru Pace”, programe concrete de distrugere a pesticidelor și produselor chimice periculoase. Iar deschiderea Oficiului de legătură NATO la Chișinău va facilita realizarea acestor proiecte, dar și implementarea altor noi, de pe urma cărora țara noastră va avea de câștigat. În cadrul întrevederii cu șefa Oficiului, Kristina Baleysite, speacherul a discutat atât aceste aspecte, cât și dimensiunea parlamentară a cooperării dintre NATO și Republica Moldova. Inaugurarea Oficiului de legătură NATO la Chișinău a fost, însă, amânată pentru toamnă, a declalarat Europei Libere directoarea Centrului de Informare și Documentare NATO, Elena Mârzac.

Europa Liberă: După mai mult de două decenii de colaborare între Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, Moldova tot mai aproape sau mai departe de NATO?

Elena Mârzac: „Comparăm relația Republicii Moldova cu NATO cu un meniu [din care] alegem atât cât putem să digerăm, ceea ce ne trebuie și ce am dori noi să mâncăm.”

Europa Liberă: Moldova știe ce vrea de la Alianța Nord-Atlantică?

Elena Mârzac: „Nu, nu cred.”

Europa Liberă: Și de ce atât de greu își propune acel scop spre care ar trebui să țintească, căci această colaborare e benefică pentru țară și pentru cetățenii ei?

Elena Mârzac: „Este un cerc vicios aici. Politicienii doresc mai multe voturi, dar electoratul nu cunoaște informația. Și atunci dau voturile nu neapărat la cei care ar dori ei să-i reprezinte în autoritățile de la nivel național. E o înțelegere eronată sau intenționat eronată a principiului de neutralitate și cooperarea cu diverse structuri de profil, cum ar fi NATO sau alte organizații la nivel regional și internațional sau lipsa înțelegerii de către unele partide politice, iarăși, consider intenționat, a înțelegerii ce ar constitui această colaborare și atunci trebuie cetățenii, în primul rând, să înțeleagă și să exercite un fel de presiune asupra decidenților politici despre neutralitate, despre cooperare, despre securitate și opțiuni de securitate.

La bază este lipsa unei culturi de securitate joasă, cultură politică, dar și cultură de securitate, în special. Noi nu înțelegem ce înseamnă securitatea noastră, cum trebuie să ne-o asigurăm și care sunt aceste structuri. Alianța Nord-Atlantică este unica structură de securitate care asigură țărilor un anumit grad de securitate regională sau internațională. Și atunci, noi ne întrebăm: Avem noi posibilitatea să rămânem un stat neutru și dacă da, ne comparăm noi cu Austria, Elveția, Irlanda? Și dacă da, iarăși, care este contribuția acestor țări la securitatea regională și internațională?”

Europa Liberă: Iată eu doar am să citez câteva propoziții dintr-o declarație comună a șefilor de state și de guverne din cadrul Alianței Nord-Atlantice în care se spune că „corupția, proasta guvernare sunt provocări de securitate care subminează democrația, statul de drept și dezvoltarea economică. Importanța implementării măsurilor care îmbunătățesc integritatea, anticorupția și buna guvernare se aplică la nivelul Alianței Nord-Atlantice, al alianțelor, dar și partenerilor”. Și de ce încă să mai existe această teamă din partea unui segment important al populației din Republica Moldova, descriind NATO ca pe o sperietoare?

Elena Mârzac: „Pentru că avem atavisme din perioada sovietică, pentru că avem televiziuni rusești și chiar o propagandă foarte puternică, pentru că acei care ar trebui să informeze, nu informează obiectiv. Sunt niște comunicate sau niște declarații ad-hoc că, iată, m-am bucurat să văd în sfârșit pe pagina de Facebook a lui Andrian Candu despre faptul că se deschide un Birou NATO și este benefic pentru Republica Moldova. Nu avem campanii de informare, cetățenii noștri nu înțeleg care, totuși, este calea noastră de dezvoltare. Este declarat interesul național, integrarea și asocierea cu Uniunea Europeană, cooperarea cu NATO, dar mesajele sunt în contradicție cu acțiunile. Și trebuie explicat și care este rolul NATO pentru asigurarea securității regionale și internaționale. Să explicăm și să contracarăm aceste stereotipuri și mituri. Și într-adevăr, ați menționat corect că lupta cu corupția, obiectivul este să avem instituții democratice, transparente care să fie în beneficiul…”

Europa Liberă: …în folosul cetățeanului?

Elena Mârzac: „…în folosul cetățeanului, și anume că Planul de parteneriat între Republica Moldova și NATO care constituie o temelie de colaborare între această organizație și Republica Moldova la bază are aceste principii – reformarea sectorului judiciar, reforme de securitate și apărare, transparența…”

Europa Liberă: Sub care umbrelă astăzi Moldova își asigură securitatea?

Elena Mârzac
Elena Mârzac

Elena Mârzac: „Este statutul de neutralitate, dar cazul Ucrainei ne-a demonstrat că aceasta nu este suficient. Dar nu doar cazul Ucrainei. A fi neutru înseamnă a fi foarte activ. Cazul Austriei sau al Irlandei, sau al Suediei, care au un aport semnificativ în securitatea regională și internațională și în colaborarea cu NATO.”

Europa Liberă: Dar, apropo, de la Cartierul NATO de fiecare dată s-a spus că nu contravine statutului de neutralitate al Republicii Moldova cooperarea cu NATO.

Elena Mârzac: „Foarte multe țări partenere ale NATO care sunt neutre sau au statut de nealiniere colaborează intens și participă în operațiuni de menținere a păcii, nu doar în Kosovo, cum Republica Moldova, au participat și în Afganistan, și în Libia, în Bosnia și Herțegovina.”

Europa Liberă: Vorbeam despre această reticență a cetățenilor Republicii Moldova când aud despre Alianța Nord-Atlantică, dar pe parcursul anilor s-a arătat că s-au făcut lucruri bune în Republica Moldova prin implementarea mai multor proiecte, inclusiv prin neutralizarea pesticidelor. S-au alocat bani mulți și sume mari pentru ca, totuși, să fie în siguranță sănătatea oamenilor de aici. De ce acest lucru bun mai puțin ajunge la urechea omului și e mai puțin convingător?

Elena Mârzac: „Pentru că nimeni nu informează sau informează foarte puțin și nu există o strategie de comunicare zilnică pentru cetățeni, nu există un interes politic ca să se discute acest subiect. Le este, într-un fel, frică sau este un subiect tabu. A început în ultimul timp să fie discutat și într-adevăr proiecte sunt. Deci, colaborarea nu este doar pe aspect politic și militar, există și aspecte umanitare; multe proiecte de la Academia de Științe, mai mult de 60 de proiecte, cercetări științifice, cum ar fi cercetarea cât este de contaminată apa potabilă sau diferite calamități naturale, sau pregătirea cetățenilor cum să contracareze aceste calamități naturale, sau pe moment avem un proiect în derulare cu depistarea antraxului, laboratoare. La fel în colaborare cu Ministerul Apărării și Ministerul Sănătății laboratoare pentru depistarea diferitelor chimicale sau bacterii; sau telemedicina în care poate fi acordat un ajutor urgent unui cetățean care se află într-o zonă de calamitate. Deci, proiectele, dacă le-am desfășura, acum nu ne-ar ajunge ore întregi să le descriem, educația…”

Europa Liberă: Da, și distrugerea melanjului…

Elena Mârzac: „…melanjului, pesticidelor, dar nu doar distrugerea, dar și depistarea. Un caz foarte elocvent, care ne demonstrează beneficiul direct, datorită faptului că aceste pesticide au fost extrase și transportate din Republica Moldova, am primit Certificatul de calitate și vinurile pot fi deja exportate chiar în aceeași Federație Rusă, datorită faptului că avem acest laborator, iarăși finanțat de NATO. Avem și educația pentru militari. Militarii noștri au posibilitatea să se profesionalizeze și să participe în diferite exerciții, ceea ce este benefic pentru ei. În general, în sectorul de securitate și apărare, cu părere de rău, nu avem alți parteneri la așa nivel, cum sunt țările membre NATO și partenere. Pentru că atunci când vorbim despre colaborarea cu NATO, nu vorbim doar cu organizația propriu-zisă. Aceasta ne favorizează colaborarea pe bilaterală cu acești membri.”

Europa Liberă: În Republica Moldova, retorica anti-NATO s-a intensificat considerabil după anunțul făcut de oficialii țării privind deschiderea unui oficiu de legătură NATO, iar șeful statului, care a și fost la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles, a adus imediat comentarii critice la adresa Alianței, spunând că apropierea Moldovei de NATO va destabiliza situația internă a țării și chiar a mers și mai departe, spunând că această bună relație pe care o are Chișinăul cu NATO e și în defavoarea identificării unei soluții durabile pentru criza transnistreană. Și o parte din cetățeni chiar cred în aceste declarații.

Elena Mârzac
Elena Mârzac

Elena Mârzac: „Un pericol pentru statul nostru sunt instituțiile slabe, corupte și această dezbinare a societății; lipsa de coeziune socială – iată acesta este pericolul. Și intenționat se vorbește despre aderarea la NATO și că asta ar putea să contribuie la pierderea Transnistriei. Iarăși – este o dezinformare, pentru că nu se vorbește nici la Chișinău, nici la Bruxelles despre o apartenență la NATO. Trebuie să o merităm și este o cale lungă, ceea ce iarăși cazul Ucrainei și al Georgiei. Cât de pregătit și cât de bine ți-ai face tema pe acasă, este o decizie până la sfârșit politică. Discutăm despre colaborarea practică și un beneficiu practic din această relație a Republicii Moldova cu NATO.”

Europa Liberă: Unii observatori sunt de părere că aceste declarații critice la adresa colaborării Republicii Moldova cu NATO se fac intenționat, ca să fie pe placul Federației Ruse, iar pe de altă parte, departe de a o marginaliza, NATO a tratat Rusia ca pe un partener privilegiat tot timpul.

Elena Mârzac: „Am să vă răspund aici cu declarația prim-ministrului Georgiei la o conferință specializată pe subiecte de securitate în care la un panel zicea: «Haideți să ne debarasăm de acest termen „spațiu post-sovietic și țări post-sovietice”, noi suntem țări est-europene, suverane și independente. Este decizia noastră cu cine dorim să colaborăm, iar Federația Rusă este un partener strategic.»

Asta trebuie iarăși de explicat cetățenilor. Avem și cetățeni care lucrează acolo, dar avem și un beneficiu din colaborarea cu țările Uniunii Europene, respectiv și a NATO. Să vedem care sunt beneficiile de colaborare cu diverse instituții, țări și să vedem care este interesul nostru național.”

Europa Liberă: Dar aceste critici pe care le aduce șeful statului se răsfrâng asupra unei cooperări mai strânse între Moldova și NATO?

Elena Mârzac: „Personal, cred că se răsfrâng, pentru că există două canale de comunicare – merge prim-ministrul la Bruxelles și vine cu un mesaj, președintele vine cu alt mesaj. Și atunci avem în cazul acesta și dezbinarea societății – jumătate sunt proeuropeni, proruși, Est și Vest, ceea ce demonstrează că nu avem o unitate națională, nu avem o idee clară ce dorim să facem. Și atunci începem să implementăm niște proiecte, cum este cazul inițiativei de dezvoltare a capacităților.

Doi ani în urmă a fost semnat acest document, s-a făcut foarte puțin, iarăși din impedimentele impuse de către președintele țării, care este și Comandantul suprem al Armatei Naționale. Și atunci avem și cazul în care strategia securității naționale se anulează și se dorește o altă strategie, dar este o parte din reformarea sectorului nostru de securitate. Deci, în opinia mea, niște impedimente artificiale care mențin Republica Moldova în această zonă de influență a Federației Ruse și nu ne permit să ne decidem care este direcția politicii noastre externe sau decizii din domeniul securității naționale. Acesta și este obiectivul final al războiului informațional pe care îl duce Federația Rusă în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Până la urmă, este clar când se inaugurează acest Oficiu de legătură NATO la Chișinău?

Elena Mârzac: „Trebuia să fie inaugurat. Interesant, pe 10 iulie trebuia să fie, dar nu se inaugurează din motive tehnice, pentru că toate aceste construcții inginerești durează mai mult decât a fost planificat, dar în toamnă, în septembrie-octombrie au promis că îl deschid. Și iarăși, faptul că avem deja această întâlnire a noii șefe a Biroului, Kristina Baleysite, cu speakerul Candu ne demonstrează că avem această susținere politică și susținerea conducerii noastre, deși acest acord a fost semnat încă pe 9 decembrie 2016.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG