Linkuri accesibilitate

Elena Mîrzac: „Femeile din Moldova nu pot beneficia deplin de sistemul de securitate național”


Elena Mîrzac.

Un interviu cu directoarea Centrului de informare şi documentare NATO de la Chişinău.

Puţini ştiu că printre eforturile generale legate de asigurarea securităţii la nivel internaţional există o preocupare constantă a unor organizaţii precum e ONU, dar şi NATO pentru sporirea rolului femeilor în acest domeniu. De curând, R. Moldova are şi ea un plan de sporire a implicării femeilor în promovarea păcii şi securităţii. Corespondenta noastră Liliana Barbăroșie a întrebat-o pe directoarea Centrului de Informare şi Documentare NATO de la Chişinău, Elena Mîrzac, ce prevede acest plan:

Despre femei și problemele de securitate un dialog între Elena Mîrzac și Liliana Barbăroșie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:18 0:00
Link direct

Elena Mîrzac:

Elena Mîrzac: „Avem foarte puține femei la conducere, atunci când se iau decizii, în procesul de negocieri sau în activitatea operațională a diferitor structuri din sectorul de securitate.

Atunci când zic sectorul de securitate nu mă refer doar la forțele armate și doar la participarea femeilor în misiuni de menținere a păcii. Pentru că chiar și în cadrul Ministerului Apărării am auzit astfel de stereotipuri precum: „Păi, noi avem două sau trei femei în operațiuni și asta ar fi suficient”. Vorbim despre femeile polițiste, vorbim despre femeile din Serviciul de informație și Securitate, din Procuratură, în Serviciul vamal, în toate structurile Ministerului de Interne, în Ministerul Justiției. Deci, sunt mai multe instituții din sectorul de securitate și implicarea femeilor la diferite nivele ar presupune o mai bună decizie, deci este nevoie de implicarea femeilor și participarea la negocieri.

Femeile din Moldova nu pot beneficia deplin de sistemul de securitate național și, cel mai important, și să contribuie la procesele de pace și securitate. Ele sunt insuficient reprezentate în sectorul de securitate, în cadrul sistemului persistă stereotipuri de gen, despre participarea femeilor în sectorul de securitate. Și cercetările în domeniu au demonstrat că chiar și populația privește sceptic implicarea femeilor în forțele armate sau în patrularea străzilor sau în verificarea la hotarul țării, dacă ar face parte din Poliția de frontieră sau Serviciul vamal.

Există stereotipuri în societate, fiind o societate patriarhală, avem o atitudine din start negativă față de faptul implicării femeilor. Sistemul de securitate nu permite bărbaților și femeilor să combine viața profesională cu cea de familie. Iarăși, acest plan vine să soluționeze această problemă prin crearea acestor condiții egale.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră înțelegeți că unii ar putea să întrebe: „Probabil în statele membre ale NATO, chiar și în unele state partenere, s-au rezolvat toate celelalte probleme în armată”. În Republica Moldova nu vi se pare cam ciudat că ne ocupăm de asta când avem atâtea și atâtea probleme încă legate și de relații nestatutare, și de condiții în armată și altele.

Elena Mîrzac: „Dacă nu implicăm femeile în rezolvarea problemelor pe care le avem, pe care le-ați enumerat dumneavoastră, ar însemna că avem o abordare care ar rezolva problema doar pe jumătate, pentru că avem abordarea, soluționarea doar din perspectiva masculină.”

Europa Liberă: Cât de revoluționar sau curajos vi se pare Planul, adică ceea ce a ieșit?

Elena Mîrzac: „Planul este un instrument prin care se stabilesc acțiunile de implementare ale acestei rezoluții, dar vine și să soluționeze problemele pe care am început să vi le enumer mai sus. El este, aș zice, mediu de ambițios, fiind un prim pas, un prim plan. Pentru că țările, vecinele noastre sau alte țări de același nivel de dezvoltare și cu aceiași probleme ca Republica Moldova deja au al doilea, al treilea plan și rezultatele implementării demonstrează o soluționare a acestor probleme. Este, din start, un plan bazat pe eliminarea acestor stereotipuri și crearea condițiilor și, în primul rând, înțelegerea comună a problemei.

Avem mult de discutat chiar și în cadrul instituțiilor, dar și cu societatea noastră care ar fi rolul și cum am putea spori participarea femeilor în procesul de consolidare a păcii sau în misiuni de menținere a păcii sau în negocieri. Să nu uităm că avem problema transnistreană în care este necesară pregătirea femeilor-negociatoare pentru a soluționa această problemă. Sau este necesară pregătirea femeilor pentru participarea în diferite misiuni de menținere a păcii, iarăși, pentru a demonstra că Republica Moldova este un actor credibil care se conformează cerințelor regionale și internaționale.

Noi nu putem să ne izolăm de restul lumii și să nu ne conformăm la aceste cerințe. Acest Plan ar veni să prevină și să combată discriminarea, hărțuirea și violența de gen în cadrul sectorului. Se vorbește puțin despre acest aspect, iarăși, cercetările au demonstrat că persistă această problemă și trebuie să fie dezvoltat un sistem inclusiv al femeilor.

Nu vorbim doar de un nivel de cotă numerică, dar și de implicare calitativă. Nu vorbim doar de nivel de secretariat sau asistență, dar implicarea femeilor la nivelul cel mai înalt. Iarăși, de exemplu, câte femei secretare de stat avem la Ministerul Apărării sau alte ministere din sectorul de securitate sau chiar ministre care ar veni să soluționeze problema cu o abordare inclusiv feminină a situației?”

Europa Liberă: Spuneți că încă suntem la început de cale, mai avem mult de discutat ca să găsim formula potrivită? Dumneavoastră, personal, aveți acum răspuns la această întrebare – cum ar trebui să acționăm ca să obținem o implicare a femeilor mai activă în tot ceea ce ține de securitate și apărare?

Elena Mîrzac: „În primul rând, la baza la multe probleme în Republica Moldova, dar nu doar, este înțelegerea comună a problemei. Pentru că, doi ani în urmă, când am pornit pe această cale, stereotipurile persistau și chiar la nivel de conducere înalt erau exprimate idei de genul: „De ce am avea nevoie ca această rezoluție să fie implementată în Moldova, dacă avem multe, multe alte probleme?”.

Dar încetul cu începutul, după mai multe workshop-uri organizate, mai multe treninguri, campanii de sensibilizare, începe să fie conștientizat faptul că femeia își are locul în acest sector, că ea trebuie să participe și trebuie să primim acesta lucru ca ceva firesc, fără a demonstra și de a depune efort considerabil pentru a te afla la masa de negocieri sau de luare a deciziilor cu colegii de gen masculin.

Avem de lucru la acest capitol, sunt necesare campanii de sensibilizare, aici un rol important îl joacă și UN Women și alte organizații specializate în domeniu. Dar, iarăși, aceasta vine cu o dezvoltare continuă și înțelegere continuă a multor altor probleme pentru soluționarea cărora Republica Moldova trebuie să-și ajusteze politicile sale naționale și internaționale, din calitatea sa de membru sau de partener în aceste organizații.

Noi nu putem să vorbim despre niște militari de gen masculin care să participe în exerciții și operațiuni militare fără să cunoască acest aspect. Iarăși, e o parte din cultura generală, o parte din cultura de educație, de a te comporta conform standardelor țărilor cu care tu dorești să colaborezi fie pe bilaterală, fie în organizații internaționale.

Deci, să ne conformăm practicilor internaționale, aș zice, e unul dintre primii pași. Necesită mult timp. Poate vom fi martori și la al doilea, și la al treilea plan mai specific care vor veni să soluționeze aceste probleme. Trebuie să înțelegem că Planul național este un instrument al acestor instituții care au decis, toate împreună – mai mult de zece instituții din sectorul de securitate și apărare, dar și societatea civilă de profil și mediu academic – au conștientizat problema, le-au identificat și acum, prin acest plan, vor să le soluționeze.”

Europa Liberă: Conține acest Plan niște prevederi, obligații care, cel puțin la această etapă, când încă lucrurile nu sunt prea înțelese de toată lumea, să meargă pe calea obligației, după care a înțelegerii?

Elena Mîrzac: „Da, avem hotărârea de Guvern, aprobată la Guvern pe 21 martie, aceasta ar presupune că instituțiile care sunt stipulate drept implementatoare a acestui Plan de acțiuni vor fi necesar să întreprindă aceste acțiuni. La fel, ei vor fi monitorizate în implementarea acestor acțiuni de către Biroul de Reintegrare care, la moment, este instituția-lider care coordonează și va monitoriza implementarea acestuia. Rezultatele, iarăși, vor fi monitorizate de societatea civilă și de organizațiile internaționale.

Da, există obligația de a fi implementate. Deja e altă întrebare gradul de implementare și impactul acestei implementări. Dar primul pas, cel mai important, a fost făcut – s-a identificat problema, s-a identificat necesitatea la cel mai înalt nivel. Pentru că chiar și grupul care a elaborat acest plan este un grup format anul trecut prin decizia Guvernului și membrii sunt pe atunci vice-miniștri, acum secretarii de stat, din partea acestei instituții.”

Europa Liberă: Am văzut câteva luni în urmă o știre – Angelina Jolie a fost la NATO în calitate de emisar special ONU. S-a început o frumoasă colaborare între NATO și ONU pentru prevenirea și combaterea violenței sexuale în conflicte. Iată, la nivel internațional se apelează la persoane celebre. Ceva de genul acesta în Republica Moldova preconizați?

Elena Mîrzac: „Da, ceea ce ați descris dumneavoastră sunt campaniile de sensibilizare, pentru că s-a conștientizat că este o problemă la nivel internațional care are efecte asupra tuturor țărilor. Noi nu ne putem izola de restul lumii și să zicem că noi nu avem astfel de probleme. Și este o metodă bună de sensibilizare a cetățenilor – implicarea celebrităților, care sunt ambasadori. Și acest lucru se face nu doar pe aspecte de gen sau de hărțuire și violență sexuală, la fel, suntem martori activității ambasadorilor ONU pentru HIV/SIDA sau alte probleme globale care contează pentru fiecare persoană.

Și în Republica Moldova vor fi identificați așa-numiții „campioni” – lideri care vor promova problema aceasta. La acest moment o avem pe doamna vicepremier pentru Reintegrare, Cristina Lisnic, care promovează implementarea rezoluției 13/25, avem ambasadorii țărilor care deja au implementat astfel de planuri și conștientizează importanța acestei probleme.

Cred că următorul pas ar fi identificarea și liderilor la nivel național de gen masculin care să promoveze și, într-adevăr, să demonstreze că această problemă nu este doar a femeilor și nu doar femeile trebuie să o discute, dar că este problemă comună. Colaborarea între femeie și bărbat ar da un rezultat mai bun și este ceva cunoscut, demonstrat și nu trebuie să fie pus în discuție dacă trebuie să existe o astfel de colaborare sau nu. Trebuie să trecem peste această etapă în care să conștientizăm și să fie ceva foarte normal și obișnuit, așa cum este normal și obișnuit să respectăm drepturile omului și securitatea umană.

Securitatea umană nu poate fi discutată fără implicarea femeilor, pentru că femeile văd lucrurile sub un alt unghi și doar combinarea abordărilor bărbaților și femeilor ar putea genera o soluție pentru rezolvarea problemelor, conflictelor, în special în sectorul de securitate și apărare.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG