Jurnalistul Edward Lucas de la revista britanică „The Economist” se ocupă de peste 30 de ani de țările din Europa Centrală și de Est. În prezent este şi vice-preşedinte al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA). Într-un interviu cu Serviciul belarus al Europei Libere, Edward Lucas a făcut un bilanţ al Reuniunii celor trei mări, care a avut loc recent la Varşovia, şi unde preşedintele american Donald Trump, între altele, a cerut Rusiei să pună capăt „acțiunilor destabilizatoare” din regiune. Cum pot fi înţelese aceste mesaje?
Edward Lucas: „Dacă ar fi să vorbesc într-o manieră cinică despre acest aspect, aș spune că el a avut mesaje diferite pentru audienţe diferite. A fost foarte dur în privința Rusiei când a vizitat Polonia, în schimb a vorbit frumos despre Federația Rusă cât s-a aflat în Germania. Observ o problemă în consecvența mesajelor transmise de Dl Trump, iar acest lucru, din păcate, știrbește din greutatea unei „monede” foarte importante şi anume „cuvântul” președintelui Statelor Unite ale Americii. Deci, sunt un pic îngrijorat în această privinţă.
Pe de altă parte, sunt bucuros că vice-preşedintele Mike Pence a fost în Ucraina, că secretarul de stat Rex Tillerson s-a aflat în regiune, astfel cred că putem repara din daunele care au fost aduse relaţiilor trans-atlantice în timpul campaniei pentru prezidenţialele din Statele Unite şi în primele luni de mandat ale administraţiei Trump. Dar mai rămân încă multe întrebări fără răspuns.”
Europa Liberă: Dacă ne referim la rolul Belarus în aşa numita „nouă realitate europeană”. Până acum, democraţii belaruşi au fost focusați pe construirea unor relaţii mai strânse cu Uniunea Europeană. În prezent, ar trebui să atragem o mai mare atenţie numitei Iniţiative celor Trei Mări (Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – n.r.)?
Edward Lucas: „Cred că Iniţiativa celor Trei Mări este o inovație, susțin această idee în care se pot uni mai multe ţări care au în comun aceleași interese de securitate. Pe de altă parte, Uniunea Europeană a fost şi este una din cele mai importante entităţi politice şi economice, şi nu doar pe contintentul european, ci în întreaga lume. Vorbim despre o piaţă cu peste 500 de milioane de consumatori, deci, cred că nu doar Belarus, dar şi alte state ar trebui să-şi dorească relaţii mai strânse cu UE.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, la Summitul din Varşovia, Belarus nu a fost menţionată în discursul preşedintelui Trump, iar Ucraina a fost menţionată o singură dată. Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a discutat cu Donald Trump despre Belarus doar în contextul viitoarelor exerciţii militare dintre Belarus şi Rusia „Zapad 2017”. Aţi spus la un moment dat că nu credeţi că trupele ruse pot fi folosite pentru a invada Ţările Baltice, nu acum. Însă ce părere aveţi despre faptul că trupele ruse vor rămâne în Belarus după aceste exerciţii?
Edward Lucas: „O întrebare foarte bună! Până acum cred că am neglijat rolul Belarus, o ţară care se află în inima geopoliticii europene. Până în prezent nu i-am acordat atenţia cuvenită. Sper că datorită acestor exerciții militare „Zapad 2017” Belarus se va regăsi pe agenda statelor din Vest, or, noi trebuie să ştim cum vor arăta aceste exerciţii şi ce se va întâmpla după ce se vor încheia? Trupele militare ruse vor pleca acasă sau vor exista provocări sau alte evenimente politice în Belarus urmare a exerciţiilor militare? Eu cred că este un scenariu uşor pentru Putin, mai ales că am depus un mare efort în ultimii 20 de ani pentru a slăbi influenţa preşedintelui Alexandr Lukaşenka în Belarus, din cauza felului în care înţelege el respectarea drepturilor omului etc. Deci, dacă şi Dl Putin va pune presiune asupra preşedintelui Lukaşenka, Occidentul se va pomeni într-o situaţie foarte delicată, pentru că, pe de o parte, ne-am dori să apărăm suveranitatea Belarus, pe de altă parte, nu ne-am dori să ţinem parte liderilor politici de la Minsk. Din punct de vedere tactic, situaţia din Belarus ar reprezenta un as în mâneca președintelui Vladimir Putin. Pentru noi va fi dificil să găsim un răspuns.”
Europa Liberă: Vorbind despre situaţia din Uniunea Europeană, în ce măsură credeţi că alte state europene vor urma exemplul Marii Britanii şi Brexit-ul se va repeta şi în altă ţări?
Edward Lucas s: „Brexitul va influenţa negativ Marea Britanie, la fel şi alte state din regiune. Paradoxal, însă, ar putea să influenţeze pozitiv pentru Uniunea Europeană ca un tot întreg, pentru că astfel se omite un obstacol spre integrare. Am putea urmări o integrare franco-germană care s-ar dezvolta foarte rapid. De asemenea, ne putem aştepta la o cooperare mai strânsă în ce priveşte politicile monetar-fiscale, supravegherea bancară, inclusiv în subiecte ce ţin de apărare – teme pe care Marea Britanie deseori încerca să le blocheze. Deci, urmare a acestei situaţii, ar avea de câştigat Franţa, Germania, Olanda sau alte state care urmăresc integrarea cu adevărat.
Sunt mai rezervat în privinţa Suediei, Danemarcii, Cehiei sau Poloniei, ţări care nu sunt astăzi în zona euro şi care nu îşi doresc acest lucru. Cred că Uniunea Europeană poate fi comparată astăzi cu un tren ce merge cu două viteze: cu pasageri la clasa întâi, mă refer la Germania şi Franţa, care se vor mişca foarte rapid şi pasagerii de la clasa a doua, care se vor vedea siliţi să-i urmeze pe cei din clasa întâi şi să accepte tot ce vor decide aceştia. Cred că retragerea Marii Britanii a dezechilibrat conducerea Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că Suedia, Danemarca, Polonia sau Cehia nu au în faţă exemplul unei ţări puternice care se află în aceeaşi situaţie ca şi ei, ceea ce este o problemă.”
Europa Liberă: S-ar putea ca această dezintegrare a statelor europene să explice faptul nu au politici comune ca să lupte împotriva propagandei ruseşti?
Edward Lucas: „Aici vorbim despre o altă divizare. Atât ţările din nordul Europei şi cele din Est par să fie îngrijorate de această situaţie. Când spun nordul Europei, mă refer inclusiv la Franţa. Cu toţii, inclusiv ţări ca Austria, care părea să nu fie îngrijorată de propaganda rusească, par să înţeleagă consecințele negative ale acesteia. Pe de altă parte, sunt ţări în sudul continentului – Portugalia, Spania, Grecia, Italia şi Cipru – care până acum ignoră subiectul şi nu vor să se alăture ideii că propaganda rusească reprezintă o ameninţare. În acest sens, cred că nu sunt depuse înde-ajuns de multe eforturi, dar lucrurile oricum se schimbă.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, BBC şi-a majorat bugetul pentru relatările pe teme internaționale, Deutsche Welle la fel a lansat noi programe pentru a echilibra dezinformarea rusească. Statele Unite au micșorat un pic bugetul, dar cum rămâne cu alte inițiative? Ar putea inițiativele mici și locale să fie o alternativă pentru Russia Today?
Edward Lucas: „Sunt foarte sceptic. În primul rând, nu cred că problema este Russia Today. Nu sunt îngrijorat de propaganda vizibilă, ci de cea pe care nu o simţim. Deci, cred că ar trebui să măsurăm impactul informaţiei care vine din Federaţia Rusă şi care ajunge în societăţile noastre. Trebuie să facem acest lucru constant, cu date calitative şi cantitative în baza cărora să analizăm foarte atent piaţa media. Exact cum cercetăm piaţa pentru şampon, pastă de dinţi sau ciocolată pentru că ne dorim să ştim ce le place oamenilor, de ce le place…”
Europa Liberă: Dar cum poate fi măsurat acest impact?
Edward Lucas: „Foarte simplu, cheltuind aceiași bani ca în cazul unor cercetări de piaţă obişnuite. După ce facem acest lucru, vom şti cum să îi facem faţă. Sunt împotriva ideii ca pur şi simplu să urmărim postul de televiziune Russia Today şi să spunem că trebuie să echilibrăm informaţia pe care o livrează ei şi asta pentru că nu ştim dacă Russia Today chiar are un impact. Deci, lucrăm practic pe ghicite. De asemenea, sunt foarte sceptic în privinţa ideii de majorare a presei convenţionale. Nu sunt sigur dacă BBC-Russia sau „Radio Raţia”, o instituție belarusă finanțată de Polonia chiar au un impact în locurile de care avem nevoie. Trebuie să fim foarte ştiinţifici şi logici în felul în care facem contra-propagandă…”
Europa Liberă: Facebook, Vkontakte, Snapchat ar fi o alternativă?
Edward Lucas: „Ar fi un exemplu. Însă trebuie să începem de la dovezi solide. Nu este bine doar să lansăm mesaje în speranţa că acestea vor ajunge la oameni. Trebuie să ştim ce fel de informaţie este consumată în spaţiul de influenţă rusesc. Ar trebui să fie informaţie de foarte bună calitate, pe care o vor distribui chiar ruşii pe reţele sociale. Aş fi mai mulţumit de un video de cinci minute de pe YouTube care ar fi distribuit la greu în Vkontakte, decât un program de 24 de ore la „Настоящее Время” sau programe de acest fel pe care nimeni nu le priveşte. Nu ştiu, poate avem nevoie de un canal de televiziune care să difuzeze în limba rusă, nu ştiu, sunt neutru în această privinţă, însă cred că această decizie trebuie să aibă la bază date şi cercetări. Până atunci nu aş fi foarte ferm în a lua decizii despre ce funcţionează şi ce nu.”
(Traducere Diana Răileanu)
