Linkuri accesibilitate

Diana Guja: „Problema există și oamenii nu înțeleg care este limita între un flirt și hărțuire”


La un protest la Los Angeles

Un interviu cu blogghera care s-a alătura prima în Moldova, campaniei internaționale #MeToo, pe tema hărțuirii sexuale.

Blogghera Diana Guja este una din dintre primele femei din Republica Moldova, probabil chiar prima, care s-a alăturat campaniei #MeToo de dezvăluire a cazurilor de hărțuire sexuală ținute până acum sub tăcere. Începută toamna trecută în Statele Unite, la Hollywood, campania s-a răspândit pe rețelele de socializare online în numeroase țări, dar a trezit și critici din partea celor care cred că bărbații au ajuns să se teamă să mai cocheteze cu femeile. Europa Liberă a discutat cu Diana Guja despre răspândirea campaniei în Republica Moldova:

Diana Guja
Diana Guja

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:19 0:00
Link direct

Diana Guja: „Am aflat online, așa ca toată lumea, presupun, începând cu cazurile în Statele Unite cu producătorul Weinstein ... Eu, mi se pare, am fost printre primele care am descris propria mea experiență despre un caz de hărțuire sexuală la care am fost supusă în timpul școlii. Și valul s-a pornit cumva; am avut și câteva istorii pe blog, dar, în același timp, nu pot să spun că toate acestea au avut foarte mare răsunet. Deci, la noi, lumea încă este destul de reticentă sau rezervată față de astfel de campanii.”

Europa Liberă: Diana, cum bine spui, mișcare aceasta a luat naștere în Statele Unite, într-adevăr, la Hollywood, toamna trecută. Dar în Statele Unite s-a produs anul trecut o schimbare de optică. Până atunci, o celebritate, un politician, dacă era acuzat de hărțuire sexuală și respingea aceste acuzații, publicul îl credea mai curând pe el, pe acest politician sau celebritate, fiind blamată, de obicei, cea care acuză, victima hărțuirii, spunându-se că a lansat acuzațiile ca să devină cunoscută, faimoasă, să beneficieze, în vreun fel, de alăturarea cu celebritatea. Dar de anul trecut, lucrurile s-au schimbat și publicul înclină acum mai degrabă să dea crezare celor care dezvăluie aceste cazuri de hărțuire sexuală, la care au fost supuse, aflăm, tot mai multe femei…

Diana Guja: „Eu, pur și simplu, cred că s-au schimbat moravurile; poate nu s-au schimbat de tot, dar se schimbă …”

Europa Liberă: Se schimbă și în Republica Moldova?

Diana Guja: „Se schimbă, dar se schimbă foarte puțin, cu pași foarte mici iar un exemplu elocvent a fost campania de la noi „#MeToo”, în care mulți bărbați făceau mișto din declarațiile femeilor, din dezvăluirile femeilor și transformau totul în glumă. Și pentru mine, cel puțin, asta a demonstrat încă o dată că problema există și că oamenii nu înțeleg care este limita între un flirt și hărțuire. Și, apropo, în scrisoarea semnată de Catherine Deneuve a fost momentul acesta…”

Europa Liberă: Ar trebui să lămurim un pic. O sută de femei din Franța, inclusiv actrița Catherine Deneuve au lansat săptămâna aceasta o scrisoare, au publicat-o în „Le Monde”, în care spun că această campanie, „#MeToo”, merge prea departe, că sunt intimidați bărbații, că nu se mai flirtează acum de teama acuzațiilor de hărțuire sexuală. Acest demers al femeilor franceze a amplificat, de fapt, o dezbatere despre ce înseamnă, hărțuirea sexuală ...

Diana Guja: „Da, și ce înseamnă un flirt…”

Europa Liberă: Dar tu ce crezi, există într-adevăr diferențe culturală în această chestiune? Să zicem, dacă o femeie este pipăită de șef la New York, se simte într-un fel, iar o femeie din Franța, dacă e pipăită de șef se simte altfel? Sau aceasta e numai o scuză pentru a justifica?…

Diana Guja: „Eu cred că asta e doar o scuză. Pipăiala nu este doar un flirt. În momentul în care un bărbat – pentru că vorbim acum despre bărbați, o relație heterosexuală – un bărbat care face niște avansuri sexuale unei femei care nu este interesată și cu atât mai mult dacă acest bărbat este într-o poziție de putere față de această femeie, avem deja o hărțuire. Noi nu vorbim despre un cadru intim în care sunt doi și ambii sunt de acord să aibă o comunicare de ordin sexual. Numai într-un asemenea caz, dacă și tu ești de acord cu asta, atunci da, este OK ca el să-ți pună mâna pe picior. Dar în scrisoarea semnată de Catherine Deneuve există un pasaj care pe mine, personal, m-a marcat.

În scrisoare era scris că, uite, o să ajungem că un mesaj cu tentă sexuală trimis unei femei pe care n-o cunoști bine o să devină deja un delict, sau delict o să fie să pui mâna pe genunchiul unei femei. Însă, mie, într-adevăr, acest lucru nu mi se pare normal. Este, de fapt, un abuz, este hărțuire. De ce un bărbat străin ar avea dreptul să pună mâna pe piciorul unei femei? Deci, pentru mine, acesta nu mai este flirt. Flirtul este atunci când ți se fac ochi dulci, cum se zice la noi, dar să faci ochi dulci este una și să pui mâna pe picior sau pe altă parte a corpului considerată ca având conotații erotice, este cu torul altceva.”

Europa Liberă: Cu toate acestea, unii ar spune că această discuție este prematură în Republica Moldova, într-o societate în care mai stringent ar fi să se dezbată violența în familie, unde femeile sunt bătute de bărbați ș.a.m.d.

Diana Guja: „Dar eu cred că una nu încurcă celeilalte. De fapt, totul pornește din același punct – lipsa de respect față de femeie, în cazul dat. Totul pornește de aici, din momentul în care îți permiți să atingi o femeie fără acordul ei. De unde vine violența? Femeia a fost considerată de-a lungul secolelor ca un atribut al bărbatului, ca o posesiune a bărbatului… Acesta este un lucru știut și acum eu înțeleg de ce pentru unii oameni este foarte greu să înceapă să gândească altfel. Sunt niște lucruri care au intrat în capul nostru, în sângele nostru chiar iar pentru mine totul se rezumă la lipsa de respect. Atât.”

Europa Liberă: Spuneai la început că valul s-a pornit și în Republica Moldova, inclusiv cu ajutorul mesajului tău. Dar cât de mare, totuși, e acest val? Discuția se poartă mai ales online și nu toată lumea este online în Republica Moldova, încă. Cei care sunt, cât de mulți sunt?

Diana Guja: „Da, aceasta este o problemă. Nu sunt foarte mulți, iar discuția este doar online. Dar, până la urmă, eu cred că este foarte important că discuția aceasta a pornit, ceea ce denotă că a venit timpul, că am intrat într-o epocă în care unele repere culturale și unele apucături de comportament vor fi schimbate. Și e normal să se schimbe, e normal că ceea ce era OK acum 50 de ani, 100 de ani să nu mai fie OK în secolul acesta, în anul în care suntem. Discuția e necesară, dezbaterile sunt necesare. Deja e bine că ceva-ceva se mișcă. Deci, este un început.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG