Linkuri accesibilitate

Vlad Kulminski: „Trebuie să începem să tratăm comunitățile etnice ca parte componentă a statului nostru”


Vlad Kulminski

Un interviu cu directorul executiv al Institutului de Inițiative Strategice.

Un proaspăt studiu elaborat de experții IPRE, IPIS și IEP pe parcursul anului trecut abordează una din problemele-cheie cu care se confruntă societatea din Republica Moldova – problema identității și a coeziunii sociale. Directorul executiv al Institutului de Inițiative Strategice, Vlad Kulminski, sugerează că guvernarea de la Chișinău nu a acordat suficientă atenție acestei probleme.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:33 0:00
Link direct

Vlad Kulminski: „Noi am făcut un studiu destul de interesant și am încercat să aplicăm o abordare științifică, apolitică. Am încercat să înțelegem care, totuși, sunt problemele-cheie. Și pe parcursul anilor, acest subiect foarte dificil și foarte sensibil pentru societatea moldovenească a fost utilizat pentru a dezbina societatea. Acest subiect și această temă au fost folosite mereu în scopurile politice. Nu este un secret pentru nimeni că, de fapt, societatea noastră este divizată și avem mai multe etnii în Republica Moldova. Iată, spre exemplu, o familie vine în străinătate – haideți să luăm o familie moldovenească – și au copii, spre exemplu, și acești copii merg la școală și cam peste un an-doi de zile deja posedă limba țării în care vin la perfecție. Ei pot vorbi, pot comunica ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Dar știți care e explicația acestei familii? Că țara care i-a găzduit le oferă această posibilitate de a se integra ușor în acea societate.

Nimeni nu știe care este, totuși, la noi etnia majoritară – cea română sau cea moldovenească

Vlad Kulminski: „Foarte corect, dna Valentina. Și de ce noi nu facem chestia aceasta? Noi avem o problemă mare cu etnia majoritară. Noi nu putem s-o definim corect. Nimeni nu știe care este, totuși, la noi etnia majoritară – cea română sau cea moldovenească. Și noi avem aceste dezbateri destul de inutile deja de 25 de ani de zile. Dar cei care se consideră, în primul rând, minoritățile nu se consideră ca minorități care au venit din străinătate aici, în Republica Moldova, pentru că ele au trăit aici pe parcursul anilor și aceste minorități nu se identifică ca – nu știu – niște agenți de influență ai altor state. Aceste minorități se identifică ca niște băștinași; vorbim aproape despre toți cei care trăiesc în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Și aici sunt rușii, ucrainenii, găgăuzii, bulgarii, și toți vorbesc limba rusă.

Vlad Kulminski: „Exact. Și foarte multe etnii, exact. Și iată o întrebare foarte practică: de ce, spre exemplu, noi nu am avea trei-patru obiecte care sunt predate în limba română în toate școlile noastre? Ar rezolva chestia aceasta problemele cu care noi ne confruntăm din punct de vedere lingvistic sau nu? Desigur că da, pentru că toți absolvenții tuturor școlilor – rusești, altor școli, școli din Găgăuzia – vor fi fluenți în limba română, limba de stat și atunci noi am putea rezolva o problemă foarte mare, pentru că minoritățile zic că așa-numitele lifturi sociale sunt închise în Republica Moldova, pentru că, da, există această problemă că ei nu posedă limba română sau limba de stat și, respectiv, nu prea pot funcționa în cadrul autorităților publice etc., etc. Și noi avem această dezbatere extrem de inutilă de 25 de ani de zile, în loc de a crea toate condițiile ca aceste minorități – și mai ales cei de la etapa actuală, care învață în școlile rusești – să creăm condițiile ca acești oameni să fie fluenți în română sau în limba de stat. Și acest lucru este posibil, pentru că exact pe această cale au mers multe alte state, inclusiv Țările Baltice. Și iată, în acest studiu noi am încercat să identificăm care, totuși, sunt aceste probleme practice; nu vorbim despre politică, nu vorbim despre identitate, dar care sunt aceste probleme practice pe care noi trebuie să ne axăm ca stat ca să asigurăm, de fapt, în viața reală acest mod armonios de viață pe care noi l-am avut pe parcursul chiar sutelor de ani.”

Europa Liberă: Ghemul acesta de probleme e mare și ani la rând tot se vorbește că este o problemă. Haideți să vedem ce soluții concrete propuneți, pentru că, dacă o să adresați guvernanților întrebarea: „de ce se bate pasul pe loc?”, o să spună că s-au elaborat politici ale statului, în cadrul acestor politici se menționează că trebuie să se integreze minoritățile în societatea moldavă. Pe de altă parte, o să zică că există regiunea transnistreană și Republica Moldova nu poate juridic controla acest teritoriu și, iarăși, cum e să soluționezi problema…

Vlad Kulminski: „Cel puțin, noi trebuie să începem aici, pe malul drept, aici unde noi controlăm teritoriul nostru și noi am putea rezolva aceste probleme.”

Europa Liberă: Ce sugestii aveți pentru cei care guvernează, ca să aducă în ordine și acest capitol al armoniei între etnii?

Noi trebuie să vorbim cât mai mult și să recunoaștem că, de fapt, există problema; există problema cu învățarea limbii române, există problema cu participarea sau reprezentarea minorităților în structurile guvernamentale...

Vlad Kulminski: „În primul rând, aceasta nu mai trebuie să fie o temă tabu în societatea noastră. Noi trebuie să vorbim cât mai mult și să recunoaștem că, de fapt, există problema; există problema cu învățarea limbii române, există problema cu participarea sau reprezentarea minorităților în structurile guvernamentale, în structuri de stat și noi trebuie să abordăm această problemă într-un mod foarte și foarte practic și realist, să vedem cum noi putem să rezolvăm cele mai, cele mai… problema limbii.”

Europa Liberă: Problema e să-i impui pe cei care nu cunosc limba română să o vorbească și să o însușească sau cum e?

Vlad Kulminski: „Desigur că nu.”

Europa Liberă: Ați fost în zona de sud a Republicii Moldova, în UTA Gagauz-Yeri, știți că majoritatea localnicilor vorbesc doar rusa.

Vlad Kulminski: „Și vor să vorbească și limba de stat, și limba română. Această dorință există și noi trebuie să capitalizăm pe chestia aceasta și este posibil să facem acest lucru. Știți, noi am comunicat foarte mult cu toate organizațiile de comunități etnice. Și ei tot sunt gata și recunosc că posedarea limbii de stat, posedarea limbii române este o premisă de bază pentru această armonie în societate. Și toți, în principiu, sunt gata să facă acest lucru, dar noi cam nu prea ne-am axat pe aceste probleme practice și aici eu cred că noi am putea rezolva această problemă…”

Europa Liberă: Ce îl încurcă pe un minoritar să vorbească limba română, s-o învețe?

Vlad Kulminski: „Nu este un lucru ușor. Eu pot să vă zic că este destul de dificil.”

Europa Liberă: Dvs. cum ați învățat limba română?

Vlad Kulminski: „Eu am învățat limba română prin muncă foarte grea de zi de zi, cam trei-patru ore pe zi eu dedicam limbii române. Și trebuie să existe voință, în primul rând.”

Europa Liberă: Și de ce această voință nu e răspândită și în mediul unde e străină limba română?

Vlad Kulminski: „Pentru că noi în statul nostru nu am creat toate condițiile ca acest lucru să fie posibil. Uitați-vă, noi avem un program de predare a limbii române în școlile alolingve? Răspunsul la această întrebare este „nu”. Adică, noi în școlile rusești nici nu avem literatură română, spre exemplu, dar literatura română asta este o cale directă spre însușirea limbii, pentru că atunci tu scrii eseuri, tu citești autori foarte serioși și tu, deja după absolvire, cunoști limba la un nivel suficient ca să fii integrat în societatea aceasta. Dar ceea ce facem noi în societatea noastră, de fapt, pierdem un potențial enorm, pentru că absolvenții școlilor rusești au doar o singură cale – să plece, pentru că nu prea au oportunități multe în țara noastră.”

Europa Liberă: Iar plecarea e destinația cunoscută – Federația Rusă?

Vlad Kulminski: „Nu neapărat. Poate fi și Statele Unite, poate fi și Canada… Știți, ironia este că deseori absolvenții acestor școli posedă limba engleză, spre exemplu, mult mai bine decât limba română, dar limba poate fi însușită destul de ușor prin niște politici practice – trei-patru obiecte care sunt predate în școală de la bun început și, gata, problema este eliminată. Și noi atunci nu vom pierde acest potențial enorm, care poate lucra în folosul societății noastre. Și iată aici, în acest studiu, noi chiar am identificat un șir de probleme foarte practice, care trebuie și pot fi rezolvate, începând cu limba, începând cu istoria, cultura și cu multe, multe alte chestii; cu abordarea, cum noi tratăm aceste minorități, pentru că deseori chiar politica informațională este destul de alarmistă, pentru că lumea deseori vorbește despre coloana a cincea, care există aici parcă pentru a submina statalitatea Republicii Moldova, ceea ce, pur și simplu, nu este adevărat. Și acești oameni sunt loiali Republicii Moldova, doar că și noi trebuie să creăm toate condițiile pentru a dezvolta această loialitate, pentru a dezvolta acest sens de o persoană care aparține acestei comunități.”

Europa Liberă: Dvs. sunteți un bun cunoscător al dosarului transnistrean și, dacă treci Nistrul, în regiunea de dincolo de râu, se zice că sunt trei limbi de stat – ucraineană, rusă și moldovenească. Și știți că toată lumea vorbește doar în rusă.

Vlad Kulminski: „Foarte corect. Da, acolo, în regiunea transnistreană, această problemă, pur și simplu, nu a fost abordată deloc. Este o problemă, de fapt. Și cei din regiunea transnistreană recunosc că această armonie interetnică în regiunea transnistreană nu prea există, pentru că și acolo societatea, de fapt, tot este dezbinată în două sau trei etnii sau grupuri, sau identități mari. Și acest lucru tot reprezintă o problemă destul de mare.”

Europa Liberă: Din câte se mai cunoaște, guvernarea apelează la structurile internaționale să ofere asistență pentru a rezolva și această problemă. E suficient să ceri doar bani sau e nevoie, totuși, de o voință politică?

Trebuie să începem să tratăm comunitățile etnice ca parte componentă a statului nostru și noi trebuie să începem să asigurăm această loialitate...

Vlad Kulminski: „Nu, desigur că nu. E nevoie de o voință politică și e nevoie de o altă abordare. Noi trebuie să începem să tratăm comunitățile etnice ca parte componentă a statului nostru și noi trebuie să începem să asigurăm această loialitate. Noi putem să rezolvăm această problemă complet în zece ani de zile, maximum, pentru că eu v-am adus exemplul altor țări unde lumea se integrează foarte rapid și fără un efort enorm sau chiar fără un efort conștient, pentru că, dacă tu trăiești în acest mediu, dacă tu ai câteva obiecte în școală care sunt predate în limba română, problema este eliminată, ea nu mai există. Și după asta deja noi putem să vorbim despre alte chestii geopolitice, despre loialitate etc., etc., dar dacă noi vorbim mai întâi despre loialitate vizavi de Federația Rusă sau vizavi de România, sau vizavi de Ucraina, atunci noi dezbinăm societatea și mai tare, pentru că noi nu avem condiții de bază pentru a asigura această armonie interetnică în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar cetățenii își dau seama că politicienii intenționat îi divizează și pun în joc geopolitica?

Vlad Kulminski: „Uneori, nu, pentru că este o chestie foarte emoțională – identitatea oricărui om este o problemă foarte și foarte emoțională și tu n-ai cum s-o atingi fără multe consecințe nefaste, pentru că dacă cumva tu încerci să mă convingeți că identitatea mea e cumva, nu știu, corectă sau incorectă, asta imediat atinge anumite chestii foarte și foarte emoționale și lumea deja nu mai poate gândi rațional. Adică, noi trebuie să eliminăm asta prin metode, eu aș zice, chiar invizibile. Dar acest lucru este posibil. Dacă noi am face chestia aceasta, noi am crea și un climat propice, dar am crea și niște condiții pentru creșterea economică, pentru că noi nu vom pierde acest potențial enorm, care există în comunitățile etnice care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat, pentru că ei sunt nevoiți să se ocupe de alte chestii în viață. Sunt mulți oameni care, de fapt, sunt conducători foarte buni, care sunt manageri foarte buni, care au experiența respectivă, dar ei nu pot găsi oportunități aici, la noi, la stat. Și este responsabilitatea noastră să creăm aceste condiții.”

Europa Liberă: Dvs. credeți că deputații ar trebui să pună punct disputei din societate – totuși, ce limbă se vorbește în Republica Moldova? Mulți din ei fac trimitere la art. 13 din Constituție, alți politicieni spun că există decizia Curții Constituționale și fac trimitere la Declarația de Independență, unde se zice că limba de stat e limba română. Dacă s-ar decide odată pentru totdeauna ce limbă se vorbește în Republica Moldova, se termină cu disputa lingvistică?

Vlad Kulminski: „Eu nu cred că noi vom putea rezolva această problemă, practic vorbind, în generația noastră. La noi, cam 60 la sută se identifică ca moldoveni, 20 la sută se identifică ca români și această dezbatere este un câmp foarte propice pentru politicieni pentru a câștiga dividende politice. Și desigur că politicienii mereu vor merge pe această dezbinare, pentru că este o cale foarte ușoară. Noi, în primul rând, trebuie să rezolvăm anumite probleme practice. Dacă eu posed limba română, moldovenească, limba de stat, atunci problema per se deja este rezolvată, pentru că mai departe asta deja este o dispută care, da, este foarte importantă, dar nu atinge deja identitatea mea, pentru că eu deja pot funcționa în structurile de stat, în Guvern. Uneori, noi auzim abordarea că minoritățile etnice nu trebuie să învețe limba română și că noi trebuie să avem două-trei limbi de stat. Eu cred că această abordare este totalmente greșită, pentru că asta este o condiție de bază în condițiile actuale moderne ale Republicii Moldova de a te integra, să fii în stare să ai funcții importante, să funcționezi în societatea noastră. Și iată eu cred că noi trebuie să ne axăm anume pe niște soluții foarte practice. Și aceste soluții trebuie să fie elaborate împreună cu reprezentanții comunităților etnice. Este posibil, dna Valentina, și noi am putea avea o societate ca rezultat al acestor politici, care funcționează mult mai armonios și care are loialitate vizavi de acest stat, Republica Moldova. Și acest studiu arată anume acest lucru.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG