Linkuri accesibilitate

Veaceslav Negruţa: „Kroll lasă să se înțeleagă că nu doar „grupul Shor” este parte, însă rolul lui în realizarea spălătoriei e important”


Veaceslav Negruţa

Un interviu cu fostul ministru al Finanţelor, în prezent expert al Transparency International-Moldova.


Europa Liberă: Vorbim despre această sinteză pe care ne-o propune Banca Națională de pe urma raportului „Kroll-2”. Părerile sunt împărțite. Unii spun că o parte din societate a avut așteptări exagerate, pentru că lucrurile aproape că se cunosc, alții spun că făptașii miliardului dispărut sunt cunoscuți, pentru că despre ei au vorbit și politicienii, și experții, și analiștii, și instanțele, în anumite situații, iar cel de-al treilea segment din societate crede că s-a făcut un pas înainte, dar, din moment ce instituțiile de drept ale statului sunt la cheremul politicianului, e greu de crezut că o să ajungă vinovații după gratii. Dvs. cum ați citit și cum ați înțeles acest al doilea raport „Kroll”?

Veaceslav Negruța: „Am citit foarte atent și e o lucrare care confirmă și cele spuse în raportul „Kroll-1”, care descrie și ingineriile, și mașinăria furtului și fraudelor bancare care au avut loc în Republica Moldova și indică mai multe detalii, apar și mai multe jurisdicții în care o parte din banii extrași au și plecat. Ceea ce ține de așteptări vizavi de acest raport, cu siguranță așteptările de fapt sunt argumentate, pentru că societatea are dreptul să-și cunoască „eroii” și ceea ce s-a întâmplat în 2014, pentru că, până la urmă, fiecare dintre noi este pus următorii 25 de ani sau 24 din câți au mai rămas să plătim pentru aceste găuri create în sectorul bancar, cum spune și raportul „Kroll-2” în acest extras, prin acțiuni coordonate…”

Europa Liberă: Dar e pusă această povară financiară pe umerii cetățenilor, pentru că spicherul Andrian Candu nega categoric, spunând că cetățenii, contribuabilii nu vor restitui niciun ban din această sumă?

Veaceslav Negruța: „Toată această povară este transpusă pe umerii contribuabililor, iar 2017 este un exemplu elocvent când practic întreaga sumă care s-a plătit de la bugetul de stat către Banca Națională sunt bani bugetari, și nu bani recuperați în urma investigării fraudelor.”

Europa Liberă: De ce spicherul neagă acest argument?

Veaceslav Negruța: „Gluma pe care o face președintele Candu este una foarte nereușită pentru un politician, pentru că, dacă dl Candu ar deschide și rapoartele oficiale, și comunicatele de presă făcute de cei de la Ministerul Finanțelor, ar vedea exact în detaliu cum stau lucrurile cu sume încasate, mai bine zis, neîncasate din investigarea fraudelor și, pe de altă parte, că banii plătiți sunt bani din impozite și taxe colectate la buget. Asta o spune Ministerul Finanțelor, dând și detaliile necesare la acest capitol. Deci, ziceam de acest extras, că e o lucrare complexă, care ne confirmă anumite concluzii cunoscute aici, în societate, cunoscute probabil că și de omul de rând, dar și de instituțiile statului care, din păcate, n-au luat în serios raportul „Kroll-1” și acum, poate acum, mai e o șansă să ia în serios aceste constatări, dar și provoacă alte întrebări, pentru că sunt multe alte lucruri puse pe hârtie de către cei de la „Kroll”. De exemplu, raportul „Kroll” acoperă o anumită perioadă; e vorba de 2012 și 2014, dar raportul „Kroll”, pentru că mandatul nu a prevăzut, nu ia în calcul și interacțiunea sau corelarea între evenimentele asociate cu aceste fraude bancare și deciziile politice, care au fost în acea perioadă și care într-un fel sau altul au facilitat ceea ce s-a întâmplat în sectorul bancar.”

Europa Liberă: Credeți că ei au trecut cu vederea acest aspect?

Veaceslav Negruța: „Nu, probabil că acest aspect ține de competența organelor de aici, din Republica Moldova. Or, instituțiile statului ar trebui să ia în serios acele lucruri constatate de „Kroll” și să încerce să desincronizeze sau să vadă care e legătura cu anumite decizii politice. Și e vorba nu doar de decizii tehnice, e vorba de modificări de legi, care au facilitat ulterior oferirea de garanții, dar și decizii secrete care imediat, doar la câteva zile, au accelerat acele fluxuri financiare care s-au învârtit aici între niște bănci – cele trei, care sunt vizate, plus alte patru bănci, ca ulterior mijloacele să fie extrase: 1) din sectorul bancar; 2) și din Banca Națională, din rezervele de stat. Dar mai sunt și alte decizii care au urmat după noiembrie 2014, care trebuie să fie serios investigate de autoritățile din Moldova, pentru că mandatul celor de la „Kroll” e limitat cu perioada noiembrie 2014.”

Europa Liberă: Se vorbește despre implicarea în frauda bancară a unui grup mare de companii din Republica Moldova, care au acționat concertat și care aveau legătură cu Ilan Shor. 77 de companii au format acest grup coordonat. Dle Negruța, statul, instituțiile statului unde au fost, ce au făcut?

Oare instituțiile statului nu au văzut nicio legătură și contacte, cum să zic, de afiliere între fondatorii și proprietarii și administratorii acestor 77 de companii? La aceste 77 de companii mai trebuie de adăugat și cele trei bănci, care direct au fost implicate în aceste fraude bancare

Veaceslav Negruța: „Bună întrebare. Oare instituțiile statului nu au văzut nicio legătură și contacte, cum să zic, de afiliere între fondatorii și proprietarii și administratorii acestor 77 de companii? La aceste 77 de companii mai trebuie de adăugat și cele trei bănci, care direct au fost implicate în aceste fraude bancare, care la fel, iată, „Kroll” încă o dată în plus, demonstrează, cum a făcut-o și în raportul „Kroll-1”, că de fapt afilierea și dependența de acest „grup Shor” este evidentă. Respectiv, într-un cerc relativ, hai să zic așa, restrâns, orice decizie de mișcări de fonduri le era probabil că foarte ușor să realizeze. Și aici, a propos, autorii din raportul „Kroll” foarte clar arată nivelul foarte profesionist coordonat al tuturor etapelor – decizii, executare și mișcare de fonduri dintr-o jurisdicție în alta sau dintr-o bancă în alta, de la un agent economic în favoarea unui alt agent economic.”

Europa Liberă: Și se poate citi că doar Ilan Shor este vinovatul de bază?

Raportul „Kroll” în sinteza prezentată lasă loc de înțelegere că nu doar „grupul Shor” este parte, dar rolul în realizarea acestei spălătorii și acestei inginerii financiare este unul important

Veaceslav Negruță: „Categoric nu, pentru că raportul „Kroll” lasă loc de interpretare, cel puțin din ceea ce vedem noi în acest extras, iar detaliile sunt prezentate în raportul detaliat, care a fost prezentat autorităților și acolo probabil că autoritățile au avut posibilitatea să vadă și alte nume de beneficiari sau de persoane implicate în această mașinărie. Deci, raportul „Kroll” în sinteza prezentată lasă loc de înțelegere că nu doar „grupul Shor” este parte, dar rolul în realizarea acestei spălătorii și acestei inginerii financiare este unul important.”

Europa Liberă: Deși dosarul Shor este în instanță, el pledează nevinovat, spune că nu ar fi posesorul nici măcar al unui singur dolar, al unui cent și că chiar ar putea să atace în instanță internațională această învinuire care i se aduce. Dvs. credeți într-o finalitate fericită?

Veaceslav Negruța: „Ceea ce vedem în raportul „Kroll” este un document serios și cu toate constatările documentate, nu doar din jurisdicție de aici, din Republica Moldova, dar și de peste hotare, care confirmă cele spuse în raportul „Kroll” și de fapt confirmate și de Banca Națională, pentru că să nu uităm: raportul „Kroll-1” a fost inițiat și scris în baza informațiilor prezentate de către Banca Națională și „Kroll” zice că nu pune la îndoială complexitatea și plenitudinea informației prezentate de BNM, dar în baza informațiilor de la BNM este făcut acest raport „Kroll”. Respectiv, este un drept al fiecăruia să pretindă și să facă anumite constatări, totuși, eu sunt optimist din punctul acesta de vedere, că există din nou raportul „Kroll” și va fi luat în serios de către autoritățile de aici, din Republica Moldova, care țin de supraveghere și de investigare a fraudelor. Ceea ce am văzut noi în ultimul timp, în 2016 la sfârșit de an și începutul anului 2017, s-a depus prea mult efort și insistență din partea autorităților ca să zădărnicească și să tărăgăneze acest proces, or, mai multe proiecte de lege, așa-numita „creație legislativă” a ratat trei elemente importante pe care s-a mizat: 1) încercarea de a legaliza ilegalitățile, așa-numita Lege cu privire la amnistie, care trebuia să le dea caracter legal la toate ilegalitățile, inclusiv infracțiunile financiare care s-au întâmplat; al 2-lea element este încercarea de a readuce pe cale legalizată a mijloacelor înapoi și e vorba de Legea cetățeniei contra așa-numitelor investiții, unde 5.000 de noi cetățeni trebuiau să aducă fiecare câte 250 de mii de euro și să le dea cu împrumut statului, respectiv un miliard 250 de milioane de euro puteau să revină pe această cale. Din păcate, aceasta le-a reușit și este lege, iar al 3-lea element este așa-numita tentativă de decriminalizare a infracțiunilor. Or, în prim-plan din nou apar beneficiarii sau facilitatorii acestor fraude bancare care s-au întâmplat în sectorul bancar și, respectiv, puteau să devină deresponsabilizați sau să beneficieze de protecție din partea organelor statului față de orice urmărire, fie și în baza acelor constate în raportul „Kroll”. Deci, un exemplu aici aș vrea să dau: cazul Ucrainei. Chiar recent, Curtea de la Londra a decis înghețarea și blocarea unor active în valoare de 2,5 miliarde de dolari din cele șapte, pe care grupul de companii afiliate lui Kolomoiski le-a extras din Banca Centrală în 2016. Vedem că la un interval foarte scurt, de la 2016 și până în 2017, autoritățile de la Kiev, dar aici trebuie să facem o precizare – asistate, și „Kroll” muncește acolo, la Kiev, – au reușit să blocheze și, respectiv, au crescut șansele de recuperare a fondurilor extrase anterior din băncile din Ucraina.”

Europa Liberă: Și găsiți asemănări între ceea ce se întâmplă la Kiev și la Chișinău?

Veaceslav Negruța: „Categoric da. Asemănări ca și inginerie financiară în ceea ce s-a întâmplat și, din păcate, diferențe mari în tot ce se cheamă voința politică sau reticența, sau blocajul din partea anumitor autorități care tărăgănează procesul aici, în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Apropo, despre voință politică a vorbit și ambasadorul american, James Pettit, într-o emisiune televizată la PRO TV. El a spus că mai trăiește cu speranța că se va găsi această voință politică și ar trebui să fie conștienți toți cetățenii că această investigație va dura câțiva ani. Faptul că va dura ceva timp taie din speranța cetățenilor că banii vor fi recuperați în timp potrivit?

Veaceslav Negruța: „S-au pierdut doi ani și jumătate, o perioadă foarte importantă. Dacă se făceau investigații veritabile și dacă se întreprindeau acțiuni de blocaj, de sechestru în conturi în jurisdicție peste hotare și atunci șansele de recuperare ar fi fost mult mai mari.”

Europa Liberă: S-au șters urmele?

Veaceslav Negruța: „Cel puțin, încercări s-au depus, probabil. Venim pe filiera de presupunere, pentru că altă explicație nu este, de ce nu s-a întreprins nimic până acum. Dl ambasador are perfectă dreptate. Astfel de investigații, care implică foarte multă jurisdicție, care implică mulți actori, care implică jurisdicții diferite – unele mai cooperante, și altele mai puțin cooperante…”

Europa Liberă: Da, el așa și spune că are impresia că s-au făcut câțiva pași pentru a identifica prin care bănci au mers acești bani furați. În primul rând, el spune că, probabil, trebuie mai mult efort pentru a continua această investigație din cauza faptului că unele țări nu sunt cooperante, iar traseul unde au ajuns acești bani din Republica Moldova e destul de mare – de la Hong Kong până în Rusia, Elveția, Cipru, Lituania, Estonia, Statele Unite, toate continentele globului.

Veaceslav Negruța: „Este adevărat – de la Nord la Sud, de la Vest la Est și pe orice continent găsim jurisdicție în care aceste mijloace au ajuns ca și destinație. Asta spune raportul „Kroll-2”, dar, având această perioadă în care instituțiile statului n-au întreprins măsurile adecvate de a interveni cu solicitări de blocaj, evident că și banii probabil că au fost mutați în acele jurisdicții care sunt cunoscute pentru necooperarea lor cu astfel de solicitări. Respectiv, șansele sunt tot mai mici și mai mici cu orice zi care trece și ambasadorul are dreptate când zice că investigațiile încă vor dura, dar este important că aceste investigații să pornească și este important ca și măsurile aplicate să fie unele adecvate situației în care a ajuns Republica Moldova. Să nu uităm: e vorba de 13% din Produsul Intern Brut extras din Republica Moldova și e vorba de rezervele valutare care la acel moment au fost subțiate cu un miliard de dolari. Da, între timp s-a recuperat acel miliard în rezerve. Dar cum? Din valuta procurată de la cetățeni aici, pe piața internă, de la agenții economici exportatori, prin prețuri altele decât puteau să fie în cazul dacă…”

Europa Liberă: Prețuri mai mari?

Dacă instituțiile statului au fost intenționat decupate de la procesele care de fapt intră în competențele lor, de a supraveghea și de a bloca orice încercare de spăla bani pe aici, prin Republica Moldova

Veaceslav Negruța: „Exact! Altele decât puteau să fie în cazul dacă acest furt era demotivat din start prin acțiuni de prevenire adecvată aplicate de Banca Națională sau de acele instituții abilitate cu funcții de supraveghere a spălării banilor și alte lucruri. Noi să nu uităm și un alt lucru: am văzut declarații în spațiul public despre „dezactivarea” butonului roșu la CNA, în perioada în care s-au întâmplat fraudele bancare. Declarația este făcută de un fost oficial CNA. Și dacă asta e adevărat, atunci e grav. Dacă instituțiile statului au fost intenționat decupate de la procesele care de fapt intră în competențele lor, de a supraveghea și de a bloca orice încercare de spăla bani pe aici, prin Republica Moldova. Mai grav este că s-au extras bani din sectorul bancar și acum toată datoria respectivă e pe seama fiecăruia dintre noi și a generațiilor viitoare, că 24 de ani e mult.”

Europa Liberă: Dvs. ce-i spuneați cetățeanului pe ai cărui umeri a căzut această povară financiară – să se înarmeze cu răbdare, să creadă că totuși, cel puțin, o parte din acești bani care vor fi identificați și vor fi restituiți în vistieria statului ar putea să-l motiveze că au ieșit din comă instituțiile statului și își fac treaba?

Veaceslav Negruța: „O să recomand altceva: fiecare cetățean are dreptul să exercite presiuni peste instituțiile statului ca acele 15 miliarde de lei, care sunt identificate și în raportul „Kroll” și sunt confirmate de către Banca Națională, sunt pretenții financiare față de acest grup principal figurant în raportul „Kroll”, să fie recuperate, pentru că asta e cea mai scurtă cale de a avea banii readuși acasă, aici, și depuși în trezoreria statului și, respectiv, să dispară această datorie de 13 miliarde, pe care fiecare dintre noi o simțim acum, fiecare dintre următorii 24 de ani.”

Europa Liberă: Cu cât mai repede se găsesc acești bani furați, cu atât mai ușor scapă cetățeanul de această povară?

Veaceslav Negruța: „Cu cât mai repede grupul și persoanele beneficiare întorc 15 miliarde constatate ca și extrase de aici, imediat și datoria internă dispare, iar cetățeanul nu va mai fi nevoit să constate că în fiecare an câte un miliard de lei este distras de la buget, din impozite și taxe, pentru a plăti aceste datorii și găuri create de alți șmecheri și băieți deștepți.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG