Compania interstatală MIR, o televiziune cu sediul la Moscova creată de statele membrel ale CSI pentru a-și întări Comunitatea, a fost lăudată săptămâna aceasta de premierul moldovean Pavel Filip, care a spus că menține o politică editorială „echilibrată”. Filip a vorbit la o întâlnire la Chișinău cu Radik Batîrșin, șeful MIR, la 25 de ani de la fondarea companiei. Natalia Sergheev i-a luat un interviu directorului Reprezentanței MIR în R. Moldova Valeriu Reniţă, fost consilier la președintelui Vladimir Voronin, întrebându-l între altele cum funcționează și câta autonomie au redacțiile locale.
Europa Liberă: La postul TV MIR pot fi urmărite știri din spațiul CSI, în limba rusă. Practic, creați un portret al situației curente în țările post-sovietice. Cum se formează agenda buletinului de știri, agenda emisiei, la postul TV MIR, redacția din Republica Moldova?
Valeriu Reniţă: „Buletinul de știri sau noutățile este adunat, colectat în Moscova, este făcut exclusiv din știri care sunt transmise de reporterii naționali. Deci, oamenii care lucrează aici în teren. Dacă luăm ca exemplu Moldova, avem două echipe de filmare care merg la evenimentele principale așa cum merge orice jurnalist. Acolo unde sunt evenimente… Asta e politica informațională a TV MIR – ne străduim să fim cât se poate de obiectivi și să nu amestecăm în relatările noastre propria poziție.”
Europa Liberă: Dar care sunt prioritățile pe agendă, luând în vedere că aveți de acoperit informațional nu doar o singură țară, dar întreg teritoriul CSI?
Valeriu Reniţă: „În funcție de importanța, de rezonanța evenimentului. Sigur că sunt cazuri de catastrofe naturale, în anumite țări, sigur că ele au primul loc atunci când e vorba de vărsări de sânge sau de victime umane, desigur că ele ocupă primul loc, au prioritate. În rest sunt lucruri care se întâmplă evident în fiecare țară și pe care noi le considerăm evenimente importante, ca și Dvs.”
Europa Liberă: În opinia Dvs, cât de influențată este mass-media din RM de propaganda rusă?
Valeriu Reniţă: „Eu pot să-mi expun punctul meu de vedere ca jurnalist. Sigur că există această problemă și sigur că la canalele rusești această problemă se întrevede cu diferită intensitate. Una este canalul Rossia-24 și altceva de exemplu este TNT sau CTC, care probabil au alt format și altă politică informațională. Deci, problema trebuie căutată în contradicțiile de natură militară. Deci, contradicțiile de natură militară și economice, atunci când ele ating intensitate mare, în mod vădit sunt secundate de război informațional. Acolo, dacă găsim care este miezul conflictului, care este cauza conflictului, vom găsi și de ce au nevoie protagoniștii acestui conflict de susținere informațională. Eu cred că este un context regional, principalele conflicte [care ne influențează] sunt conflictul nostru intern transnistrean și conflictul din Ucraina. Și sigur că anumite părți care susțin ori nu susțin acest conflict iau partea unei ori altei părți. De aici se naște și nevoia de susținere informațională, de aici ia naștere și propaganda. O spun, repet, ca jurnalist.”
Europa Liberă: Publicul Dvs. fidel este în special cel care s-a născut în Uniunea Sovietică, cel puțin, asta sugerează datele statistice. El cunoaște foarte bine Uniunea Sovietică și realitățile de atunci. Cum explicați spațiul ex-sovietic generației tinere, care s-a născut după 1991?
Valeriu Reniţă: „Sincer să vă spun nouă nu ni se pun așa sarcini, noi n-avem ca jurnaliști în cadrul companiei sarcini de a explica ce a fost în Uniunea Sovietică, ce a fost bun și rău. În funcție de subiectele care apar spontan și trebuie să le reflectăm, trebuie să creăm o atitudine față de un anumit ori alt eveniment, și atunci noi de fapt lăsăm să vorbească oamenii, oamenii care sunt vizați în reportaje, în materialele noastre, ei vorbesc de bine ori de rău Uniunea Sovietică, așa cum este.”
Europa Liberă: Multe conflicte militare din estul Europei au rădăcina anume în disputele din perioada sovietică. Cum explicați generației tinere rădăcinile disputelor teritoriale și ale conflictelor interne?
Valeriu Reniţă: „Disputele care până la urmă au luat forma unor conflicte militare sângeroase ele nu au venit de la anumite contradicții în interiorul unor popoare ori națiuni, ori dintre republicile foste unionale. Au pornit de fapt de la contradicțiile dintre elitele statelor respective care la un moment dat, și mai ales în anii ‘90-93 nu au putut să împartă bunurile și nu au putut să împartă corect influențele ori putere pe interior pentru că era mai era puternic centrul, Moscova. Elitele se luptau pentru interesele lor politice și materiale și din cauza asta au apărut conflictele.”
Europa Liberă: Explicați-mi cum încearcă postul TV MIR să rămână obiectiv, având în vedere că are de a face cu atâta spațiu ex-sovietic, difuzează în limba rusă, comparativ cu alte posturi, finanțate însăși de statul rusesc?
Valeriu Reniţă: „Problema este că nouă nu ni se comandă de la centru, de la Moscova, ce subiecte să facem și cum să le reflectăm. Deci, noi pornim de aici, de la prioritățile locale, reporterii sunt naționali, de pe teren și materialul este acceptat ori nu spre difuzare la centru numai pornind de la criteriile calității, nu de la criterii politice.”
