Linkuri accesibilitate

Liri Kopaci-Di Michele: „Sistemele electorale proporționale ar aduce mai multe femei în viața politică”


Liri Kopaci-Di Michele.

Interviu cu șefa Diviziei pentru Egalitate de gen din Consiliul Europei.

Aproape orice țară din Europa este condusă de un bărbat și doar în parlamentele din Finlanda și Suedia femeile reprezintă 40 % din totalul membrilor legislativului. Experții constată că mișcarea pentru creșterea participării femeilor la luarea deciziilor face de ceva vreme pași înapoi. Legislație există, se aplică pe ici pe colo, însă femeile care au familii și copii, și doresc să aibă și carieră, se confruntă cu noi provocări: hărțuirea la locul de muncă. Motivul: nu ar putea perfoma pentru că le stă mintea la copii. O altă problemă este limitarea participării femeilor în alegeri. Plecând de la ideea că o societate este cu adevărat democratică dacă întreaga populație este reprezentată în viața politică, Consiliul Europei dorește să propună, acolo unde este posibil, schimbarea sistemelor electorale în sisteme proporționale, astfel ca femeile să aiba mai multe șanse să participe la alegeri și să intre în viața politică. „Unele state au impus în sistemele lor electorale cote voluntare pentru femei. Pentru a ajunge la obiectivul de 40% si apoi 50% trebuie să aplicăm o strategie combinată de conștientizare, măsuri politice, măsuri legislative, schimbarea sistemelor electorale în sisteme proportionale, impunere a cotelor”, explică Liri Copaci Di Michele, șefa Diviziei pentru Egalitate de gen din Consiliul Europei.

Europa Liberă: Liri Copaci Di Michele, sunteți șefa Diviziei pentru Egalitate de gen din cadrul Consiliului Europei și tocmai ce ați publicat un raport despre…puterea femeilor în lumea în care trăim. Aveți o campanie al cărei hashtag este chiar femeilaputere. Dar dacă ne uităm cu atenție, observăm că femeile nu reușesc să aibă mai multă putere decât acum 10 sau 20 de ani. Cum explicăm pașii făcuți în urmă în lupta pentru drepturile femeilor și mamelor?

Liri Kopaci-Di Michele: „Este adevărat. Situația nu arată bine. Mai ales în ceea ce privește participarea femeilor în viața publică și politică. Cred că trebuie să facem această analiză într-un context mai larg, regional. Violența împotriva oamenilor a crescut, harțuirea femeilor este din ce în ce mai prezentă ca și stereotipurile de gen, abuzurile sexuale sau plata inegală între bărbați și femei. Să nu uităm de tăierile de buget și măsurile de austeritate. Acestea au avut un impact negativ asupra mecanismelor de egalitate de gen stabilite la nivelul statelor membre. Ceea ce înseamnă că există dificultăți din ce în ce mai mari pentru astfel de organisme să facă reforme, să pună în aplicare reforme care ar putea promova și proteja drepturile femeilor. Alte problemă o reprezintă independența economică a femeilor, bariere privind concilierea dintre viața privată și viața profesională. Există însă și elemente pozitive. Am notat schimbări în legislația unor state membre pentru alinierea legislației la standardele Consiliului Europei, la Convenția de la Instanbul împotriva violenței femeilor. Președinții consecutive ale Comitetului de Miniștri au făcut o prioritate din egalitatea de gen, ceea ce nouă ne arată că voință politică există. ”

Europa Liberă: Ați menționat violența împotriva femilor. O situație extremă și foarte gravă, dar nu foarte răspândită. În schimb, într-o lume în care femeile au câte unul sau mai multe joburi, mult mai multe femei se confruntă cu hărțuirea la locul de muncă, și asta zi de zi. Nu doar hărțuirea sexuală, ci și cea care părea pasivă: li se impune să lucreze constant peste orele de program, de acasă, sunt hărțuite pentru că au familii și copii, și li se spune că din acest motiv nu pot performa cum trebuie la muncă, si asta de sefi femei, care nu au familie sau copii.

Liri Kopaci-Di Michele: „Violența împotriva femeilor se poate manifesta în diverse forme. Poate fi hărțuire sexuală, poate fi violență sexuală, poate fi avort forțat și sterilizare forțată, și toate acestea sunt cuprinse în Convenția de la Istanbul. Din acest punct de vedere, prin adoptarea acestor măsuri legislative, se poate spune că s-a înregistrat progres. Statele membre ale Consiliului Europei ne-au informat că multe dintre ele au aplicat măsuri prevăzute în Convenția de la Istanbul. Progresul este foarte lent, este adevărat, iar per ansamblu sunt pași înapoi. Să nu uităm că avem o mișcare pentru drepturile femeilor foarte activă. Femeile se ridică pentru drepturile lor.”

Europa Liberă: Există multe femei cunoscute în politică sau afaceri care nu sunt de acord cu cotele pentru femei și nici cu politicile de conciliere între viața privată și cea profesională. Mai există suporteri pentru așa ceva, câtă vreme nici unele femei ajunse la putere nu le consideră importante?

Liri Kopaci-Di Michele: „Rezistența vine uneori de la femei. Nu neapărat de la bărbați. Realitatea este că există un mare dezechilibru între posibilitățile unei femei și ale unui bărbat și mari dificutăți pentru femeile care doresc să aibă și carieră și familie cu copii. Întotdeauna a existat rezistență la schimbare.”

Europa Liberă: Dar de ce, ca femeie, ai dori să desființezi niște drepturi pentru care s-au luptat generații de alte femei, sau să nu vrei să contribui la imbunătățirea situației, la câștigarea altor drepturi?

Liri Kopaci-Di Michele: „Nu cred că aceasta este o tendință. Cred că majoritatea covârșitoare a femeilor și bărbaților încearcă să pună umărul la atingerea obiectivului de drepturi egale între bărbați și femei.”

Europa Liberă: Doar in două din cele 46 de țări pe care le-ați analizat femeile reprezintă 40% din parlamentari. Doar in Finlanda și Suedia.

Liri Kopaci-Di Michele: „Pe ansamblu s-a înregistrat în 2016 o mică crestere a numărului femeilor parlamentar. În anul trecut existau în cele 47 de state 25.6% dintre parlamentari femei. Un procent mai bun față de 2015, dar sub ținta de 40%. Ca atare, avem ceva progres, dar și stagnare. Pe de altă parte, în anul 2016 numărul femeilor premier sau președinte era aproape zero. Aproape in orice țară premier sau președinte este un bărbat. Presupunem că acesta situație este din cauza piedicilor care li se pun femeilor pentru a accede în poziții guvernamentale. ”

Europa Liberă: Un alt motiv ar putea fi și faptul că femeile dețin responsabilitatea față de familie și copii, și nu au timp să se angajeze in politică.

Liri Kopaci-Di Michele: „Absolut. Participarea tatilor și mamelor intr-o familie nu este egală. Femeile sunt responsabile pentru întretinerea casei, pentru ingrijirea copiilor si bătrânilor, si atunci nu au timp sa participe in alegeri sau sa se angajeze mai mult în viața publică. ”

Europa Liberă: Se spune că femeile au un talent diplomatic. Dar chiar și aici, raportul Dvs arată: doar 30% femei ambasador.

Liri Kopaci-Di Michele: „Așa este. Această situație arată că există un tavan de sticlă, o limitare a accesului femeilor in pozitii de răspundere. ”

Europa Liberă: Ce se poate face? Unii spun că ținta de 40% este prea ambițioasă.

Liri Kopaci-Di Michele: „Nu este. Nu este o țintă ambițioasă, este o țintă minimă. Toți ar trebui să țintim paritatea, adică 50%, care este in acord cu obiectivele pentru dezvoltare sustenabilă și agenda 2030- Planeta 50%-50%. Acesta este un minimum. Avem atâtea dificultăți să ajungem la 40%! Nu ne permitem să progresam atât de încet. Trebuie să discutam cu Statele membre și să vedem ce politici trebuie aplicate pentru a ajunge la 40% și să țintim 50%. Trebuie să aplicăm legislație care încurajeaza și crează oportunități egale pentru femei și barbati, trebuie să modificăm sistemele electorale pentru a încuraja femeile să participe, de exemplu, ar fi de dorit un sistem proporțional. Unele state au impus in sistemele lor electorale cote voluntare pentru femei. Pentru a ajunge la obiectivul de 40% si apoi 50% trebuie să aplicăm o strategie combinată de conștientizare, de măsuri politice, de măsuri legislative, de schimbare a sistemelor electorale, de impunere a cotelor.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG