Linkuri accesibilitate

Radu Carp: „Nu știm care este poziția noului guvern de la București privind programele specifice în R. Moldova”


Radu Carp.

Avampremieră la vizita pe care premierul român Viorica Dăncilă o face marți la Chișinău.

„La nici o lună de când am preluat mandatul de prim-ministru, prima mea deplasare va fi, după ce merg la instituţiile europene, în Republica Moldova” – spunea luna aceasta noul premier român Viorica Dăncilă, așteptată la Chișinău marți, 27 februarie. Valentina Ursu a stat de vorbă despre importanța vizitei cu Radu Carp, doctor în științe politice la București.

Valentina Ursu în dialog cu Radu Carp
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:33 0:00
Link direct

Europa Liberă: Discutăm despre cooperarea moldo-română în contextul vizitei pe care urmează s-o efectueze la Chișinău premierul de la București, Viorica Dăncilă. Dvs. astăzi cum definiți această relație bilaterală?

Radu Carp: „Deocamdată, văd că situația aceasta stagnează într-un fel. Nu prea am văzut să fie multe proiecte noi de derulat, în afară de, mă rog, proiectele care erau deja moștenite de la precedentele guverne. Deci, deocamdată, nu știm care este poziția noului guvern de la București privind programele specifice în Republica Moldova. Am văzut că doamna Dăncilă a avut o vizită la Bruxelles săptămâna trecută. Am urmărit cu atenție declarațiile Domniei sale. Nu am văzut vreo referință la Republica Moldova, în special. Mă rog, mai mult a fost o vizită pentru prezentare, pentru discutarea unor probleme interne și ale politicii externe din România. Urmează să vedem. Deocamdată, din cauza frecventelor schimbări de guvern de la București, nu se poate stabili o linie roșie în ceea ce privește orientarea guvernelor de după alegerile prezidențiale din 2016 din Republica Moldova. Sunt doar oscilații de moment, decizii care trebuie luate pe baza unor mecanisme deja existente, dar nu s-a adus nimic nou, din perspectiva mea. A mai fost ceva nou – o vizită a vicepremierului Iurie Leancă la București. A avut contacte, practic, cu toate puterile – și la Parlament, și la Președinție, și la guvern, dar din nou, nu am văzut o inițiativă nouă în urma întâlnirii de la guvern. Poate vizita de la Chișinău să aducă ceva nou. Singurul aspect care a fost de menționat în relația moldo-română ca ceva nou în ultimele luni din punct de vedere economic este într-adevăr această încercare reușită a Băncii Transilvania și de asemenea în legătură cu gazul a unei asociații care facilitează prezența românească pe piața de gaze. Și acestea sunt într-adevăr cele două concrete, dar care nu erau noi, ele erau de mult pe agendă.”

Europa Liberă: Dimensiunea economică e cea despre care se va discuta cel mai mult. Ați amintit și Dvs. că a trecut Prutul banca transilvăneană, se discută de mult timp despre proiecte de interconectare energetică. Mai urmează să fie funcțional gazoductul Iași-Chișinău. Sunt proiecte și ar avea despre ce să discute cei doi demnitari. Cât de mult această dimensiune economică apropie cele două maluri ale Prutului?

Radu Carp: „În Republica Moldova încă nu sunt create acele facilități pentru investitorii străini care să fie într-adevăr atractive. Nu cred că sunt create facilități legate de infrastructură, care pot să atragă investitorii străini, sigur că s-a mai făcut ceva în ultimii ani, dar investitorii străini care pot aduce dezvoltarea economică în Republica Moldova sunt foarte interesați ca să existe transparență în ceea ce privește gestionarea afacerilor lor, să existe o oarecare predictibilitate. Și aici sigur că s-au mai îmbunătățit multe lucruri în Republica Moldova în legătură cu legislația fiscală și cred că de asemenea trebuie să existe garanții privind stabilitatea politică. Un guvern care poate să ofere toate aceste garanții are practic ușa deschisă către investitori și nu trebuie să facă nimic ceva în plus pentru a-i atrage. Aici ar trebui să se concentreze atenția guvernului de la Chișinău. Care sunt acele facilități care pot fi acordate investitorilor străini în condițiile în care Republica Moldova a început să se alinieze la realitatea Uniunii Europene și acolo facilitățile sunt mult mai reduse, deci, cât de mult poate să profite Republica Moldova de acest statut intermediar și de asemenea care sunt lucrările de infrastructură prioritare. Mie mi se pare că prioritar este să existe o conexiune cu granița României, pentru că investițiile terestre în Republica Moldova pot intra din Occident doar prin România și de asemenea trebuie să existe o mai mare atenție pentru investițiile în tot ceea ce înseamnă infrastructura aeriană. Deocamdată, Republica Moldova are un singur aeroport funcțional, dar care nu este folosit nici acela la capacitatea maximă. Aici ar trebui să se concentreze eforturile economice ale guvernului de la Chișinău.”

Europa Liberă: S-au făcut auzite voci care spuneau că mesajele care ar trebui să vină de la București către Chișinău să fie un pic mai critice atunci când e cazul să se vorbească despre felul cum sunt implementate reformele și cum e acest parcurs european al Republicii Moldova din moment ce și-a luat mai multe angajamente, iar din partea Bruxelles-ului au venit mai multe condiționalități că ar trena reforma în justiție, că climatul democratic este viciat, că relația între putere și opoziție nu e cea care ar trebui să fie. Credeți că chiar e preocupat Bucureștiul inclusiv de aceste aspecte?

Radu Carp: „E o întrebare bună, dar delicată, în același timp. De ce? Pentru că atât partidul aflat astăzi la guvernare la Chișinău (PD), chiar dacă a pus în față miniștri tehnocrați, cât și Partidul Social Democrat aflat la putere la București, chiar dacă este într-o coaliție cu un alt partid, ambele partide fac parte din același Partid European și mă refer la socialiștii europeni. În general, socialiștii europeni au avut grijă într-un fel ca atunci când se discută problema Republicii Moldova, de exemplu, să aibă o atitudine mai puțin intransigentă decât cea a popularilor. S-a văzut asta și când s-au discutat în Parlamentul European condiționalitățile pe resursele financiare și în ceea ce privește reforma electorală. Deci, din punctul acesta de vedere, aici ar trebui să fie o relație foarte bună, din moment ce ambele partide au această deschidere la Bruxelles într-un fel. Din păcate, însă, n-am văzut eforturi de a coordona această acțiune. Sunt câțiva parlamentari europeni din partea Partidului Social Democrat, care militează în această direcție, dar, cred eu, că ei sunt de fapt o voce singulară în partid. Nu cred să existe o conexiune foarte bună între vocea lor de la Bruxelles și conducerea centrală de la București, după cum nu cred că nici interesele Republicii Moldova nu sunt reprezentate la nivel politic, nu mă refer la nivel diplomatic, la nivel politic nu sunt reprezentate în măsura potențialului de la Bruxelles și în alte capitale.”

Europa Liberă: Crește și numărul primăriilor care semnează aceste declarații simbolice de Unire pe malul drept al Prutului, dar în Republica Moldova s-au pornit mai multe critici la adresa celor care și-au pus semnătura pe aceste declarații și chiar a avut loc și un forum în regiunea găgăuză, unde participanții au spus că acest curent unionist aduce daune Republicii Moldova. Dvs. cum vedeți o împăcare de spirite pe marginea acestui subiect?

Radu Carp: „E un subiect sensibil. De ce? Pentru că aceste declarații într-adevăr sunt simbolice. Cei care le-au realizat au intrat într-un fel într-o criză de timp, pentru că au promis propriilor susținători că până în 2018 se va întâmpla ceva semnificativ legat de Republica Moldova. Or, văzând că această agendă nu este una realistă, s-a încercat cumva forțarea prin implicarea localităților care semnează aceste declarații. Demersul în sine nu este rău, pentru că separă apele într-un fel pentru a vedea cine dorește într-adevăr și, respectiv, aparține acestei identități românești și cine nu. Am văzut și reacția din Găgăuzia. Sigur că acesta este riscul unui asemenea demers – să nască și reacții contrare, dar, pe de altă parte, nu poate exista democrație, dacă nu există opinii contrare care se confruntă în spațiul public. Eu cred că este foarte bine pentru democrația din Republica Moldova faptul că avem, pe de o parte, primari care semnează aceste declarații și, pe de altă parte, primari care resping acest demers. În sfârșit, avem o dezbatere în Republica Moldova și cred că factorul politic la vârf – mă refer la președinte, prim-ministru – nu ar trebui să intervină în niciun fel în acest proces. Este un proces la nivelul comunităților locale și trebuie lăsat să se dezvolte organic, trebuie create condițiile pentru dezbateri, pentru că, de fapt, de ce semnează acești primari declarațiile de Unire? Pentru că ei ce văd? Văd că infrastructura este la pământ în localitățile pe care le gestionează, că oamenii au plecat peste hotare, că sărăcia este în creștere, demografia este la cote alarmante și atunci singura speranță este să dea un semn pozitiv comunității pe care o conduc chiar și prin semnarea simbolică a unor asemenea declarații. Cred că acesta-i mesajul, nu neapărat că vor o aliniere, o nouă agendă geopolitică sau că sunt influențați, au niște sfori invizibile în România. Nu! Cred eu că este pur și simplu vorba de un gest de disperare al unor comunități care simt că se apropie sfârșitul organic, datorită unor politici publice greșite, datorită corupției care a măcinat ca un cancer nu numai structura centrală, dar și pe cea locală din Republica Moldova. Deci, eu le văd ca pe un gest de disperare și ar trebui să încurajeze această dezbatere, în sfârșit, o dezbatere reală în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Și referitor la această asistență financiară care vine din partea guvernului, statului român pentru Republica Moldova. S-a oferit un ajutor bănesc de 100 de milioane de euro, dar iată că cineva a anunțat că o parte din acești bani nu au fost transferați Republicii Moldova, pentru că Chișinăul nici nu a avut această solicitare. Ar trebui să ofere Bucureștiul asistența asta financiară Moldovei?

Radu Carp: „În primul rând, ar trebui regândită toată această asistență pentru dezvoltare în Republica Moldova. Nu ar mai trebui să existe implicarea Ministerului de Externe, să spunem, în gestionarea asistenței pentru dezvoltare; ar trebui să existe implicarea Ministerului Dezvoltării direct. Ministerul Dezvoltării de la București, de exemplu, cunoaște exact localitățile care pot să ajute localități similare din Republica Moldova; e singurul organism de stat care are această situație și prin care se pot derula aceste proiecte. Cred că mult mai eficient ar fi ca să fie utilizat cadrul care a fost luat în 2014, atunci când guvernul României a dat o ordonanță prin care localitățile din România puteau transfera o parte din buget unor localități din Republica Moldova. Cred că asta este direcția în care ar trebui să se meargă pentru a efectua proiecte eficiente. Unele localități din România au început să utilizeze acest mecanism, altele sunt mai reticente. Aici ar trebui să se concentreze eforturile, pentru că nu avem, din păcate, decât două articole în acea ordonanță. Cred că ar trebui să fie mult mai detaliat acest cadru și asta ar limita cumva și dependența asta de guvern, care este în permanență a localităților din Republica Moldova, le-ar încuraja să caute parteneriatele viabile în România.”

Europa Liberă: Credeți că au existat impedimente pentru a fi valorificat acest grant de 100 de milioane de euro, oferit de statul român?

Radu Carp: „Acești bani din moment ce intră în bugetul de stat din Republica Moldova, nu cred că vor fi cheltuiți pe măsura nevoilor din Moldova, tocmai pentru faptul că se face distribuție centralizată a fondurilor, și nu una descentralizată care să pună accent pe nevoile mele. Cred că ar fi foarte interesant de văzut în ce măsură banii din alocările anterioare au fost cheltuiți de guvernul Republicii Moldova în diverse coloraturi politice. Aici n-are importanță cine a fost la guvernare. Eu cred că a fost o gestionare ineficientă a acestor fonduri, pentru că rezultatele nu se văd.”

XS
SM
MD
LG