Linkuri accesibilitate

Octavian Armașu: „Statul va pune mâna pe averile celor care se fac vinovați de furtul miliardului” (VIDEO)


Un interviu în exclusivitate pentru radio Europa Liberă cu ministrul moldovean al finanțelor.

Europa Liberă: Discutăm la cumpăna dintre ani și constatarea e că Moldova intră în 2018 cu un buget de stat aprobat de către Parlament, cu o nouă tranșă venită de la FMI, cu raportul „Kroll-2” publicat și…

Octavian Armașu: „…și cu un sport bugetar de la Uniunea Europeană, tot primit în ultimele zile ale anului.”

Europa Liberă: Și cum ar putea să fie, din punct de vedere financiar, 2018, pentru că este și un an electoral?

Octavian Armașu: „Așa cum am făcut noi bugetul pentru anul viitor, de fapt cam așa îl vedem noi, cu un anumit chiar grad de prudență și deputaților în Parlament le-am spus că prognoza macroeconomică, pe care am discutat-o cu Fondul Monetar Internațional, este una destul de prudențială, care lasă rezerve încă pentru creștere suplimentară, pentru venituri mai mari la buget care, dacă se vor materializa, atunci la rectificare în anul viitor vom vedea cum utilizăm aceste venituri suplimentare. Până una-alta, reieșind din acea prognoză prudentă, și aceste mijloace le-am alocat pentru direcțiile prioritare pe care le vedem noi pe anul viitor, așa cum este el un an electoral.”

Europa Liberă: Dar rămâne a fi un buget de consum?

Octavian Armașu: „Permiteți-mi să vă contrazic. În anul viitor, noi peste patru miliarde de lei alocăm la diferite proiecte, inclusiv de investiții cu finanțare din surse externe. Este o sumă care în ultimii ani nu s-a mai revăzut, este o creștere practic dublă față de anul precedent. Noi vrem prin această componentă de investiții să dăm un imbold creșterii economice în anul viitor. De fapt, un lucru care ne-a fost recomandat și de mai mulți experți, inclusiv de cei de la Fondul Monetar Internațional și noi la Ministerul Finanțelor ne-am străduit în fel și chip să croim acest spațiu fiscal pentru investiții. De altfel, în bugetul pentru anul viitor noi avem trei priorități, pentru care am alocat acele venituri suplimentare la care ne așteptăm. Prima o reprezintă aceste investiții publice, a doua ar fi majorările de salariu, în special în domeniul educației, și alte măsuri în domeniul educației, pe reforme și a treia este componenta de protecție socială, unde avem niște programe noi sau niște majorări de susținere a acelor care au nevoie de suport din partea statului.”

Europa Liberă: Și revin la ideea că e un an electoral. Politicienii au promis majorări de salarii, majorări de pensii, proiectul „Prima casă”, tichetele… Credeți că se vor găsi suficiente mijloace și nu se va face o gaură în buget?

Octavian Armașu: „Unele din proiectele menționate nici nu necesită bani din buget sau cu bani mici se pot face lucruri mari. De exemplu, programul ce ține de tichetele de alimentare nu necesită bani de la buget. Dacă la o anumită etapă statul va avea resurse să intre și el în acest program ca angajator, atunci va intra, dar de altfel, acesta este un instrument prin care noi facilităm alimentația angajaților, la cei care lucrează la producere. În felul acesta, contribuim și la o stare mai bună a sănătății oamenilor. Dacă revenim la proiectul „Prima casă”, acesta e unul din acele proiecte care cu bani mici se fac lucruri mari. Este un program prin care noi facilităm accesul cetățenilor la credite ipotecare, cu al căror ajutor ei să poată să-și permită o locuință. Și aici statul vine cu bani nu prea mulți, el vine mai mult cu o garanție de stat; statul garantează jumătate din suma creditului pe care o primește cetățeanul și în felul acesta cetățeanul trebuie să contribuie cu o primă rată doar de zece la sută, în comparație cu 30 la sută care e pe piață, și noi avem și o limitare a ratei dobânzii. Deci, banca are o marjă limitată pentru a majora rata dobânzii la acest credit.”

Europa Liberă: Subvenții pentru crearea locurilor de muncă…

Octavian Armașu: „Subvențiile pentru crearea locurilor de muncă sunt un alt instrument nou care de altfel este în premieră la noi, în Republica Moldova, dar este de mai mulți ani deja răspândit în țările vecine și noi, din păcate, am întârziat cu acest instrument.”

Europa Liberă: Deci, Dvs. astăzi asigurați opinia publică că gaura în buget nu se va forma?

Octavian Armașu: „Nu se va forma. Revenind la ideea cu subvenționarea locurilor de muncă, de fapt este un program pe care noi l-am gândit ca să fie neutru pentru buget. Locurile noi de muncă generează venituri noi, iar aceste venituri noi merg să subvenționeze aceste locuri de muncă. Și în felul acesta, bugetul n-are nici de pierdut, nici de câștigat, dar noi devenim mai atractivi pentru acele companii care vin aici să creeze multe locuri de muncă. Și din cauza faptului că noi nu am avut acest instrument, am fost undeva mai dezavantajați, am fost mai puțin competitivi decât țările vecine, care au acest instrument și îl practică de mai mulți ani.”

Europa Liberă: Bugetul rămâne dependent de finanțările externe.

Octavian Armașu: „Noi prin finanțările externe ne finanțăm deficitul bugetului, și acesta este un lucru normal, țara care vrea să stimuleze creșterea, care este în dezvoltare să aibă un deficit al bugetului. E important ca acest buget să nu fie excesiv de mare și el la noi este în limita de trei la sută, destul de moderat, care în același timp ne permite să facem investiții publice, să mergem cu anumite proiecte de dezvoltare, cu anumite programe de reforme, ca să îmbunătățim situația din țară.”

Europa Liberă: Cât de siguri sunteți că vor veni acești bani din exterior, pentru că există condiționalități, guvernarea trebuie să onoreze aceste condiționalități? Există premise ca să fie toate angajamentele asumate respectate?

Octavian Armașu: „Da! Eu de asta sunt sigur. În deficitul bugetului 2/3 sunt finanțate cu acele credite care vin pentru proiecte de investiții. Deci, ele nu depind de niște condiționalități; acolo unica condiție este implementarea proiectelor, ceea ce, apropo, a fost problematic în anii precedenți, că noi cu capacitățile de implementare șchiopătam. Acum se depun eforturi mari pentru a întări aceste capacități. Apropo de reforma administrației publice, care are iarăși scopul de a întări instituțiile statului, noi vrem să întărim capacitățile ca să putem să implementăm aceste proiecte și să putem să primim aceste împrumuturi. Cealaltă parte, cam 1/3, într-adevăr, sunt împrumuturi de ordin general. Aici este și Fondul Monetar Internațional cu programul său, care are o sumedenie de condiționalități, este asistența macrofinanciară, care are o sumedenie de condiționalități; condiționalitățile astea pe mine nu mă sperie, nici pe colegii mei din Guvern, pentru că aceste condiționalități corespund cu agenda de reforme pe care și-a asumat-o Guvernul. Și aceste instituții vin să ne susțină în aceste ambiții și cred că împreună, inclusiv cu suportul lor, vom reuși să le implementăm.”

Europa Liberă: Acum, când FMI a oferit această a doua tranșă de împrumut pentru Republica Moldova, spunea că guvernarea trebuie să onoreze și alte angajamente, printre care să lupte împotriva corupției, să redea încrederea cetățeanului în sistemul bancar, dar cum și de unde vine această încredere a cetățeanului în sistemul bancar, dacă deocamdată există mari restanțe la capitolul transparența acționariatului?

Octavian Armașu: „Totuși, încredere în sistemul bancar la cetățeni există. Dacă judecăm după numărul de depozite, care este în continuare în creștere și chiar băncile au deja probleme cu plasarea acestui capital pe care l-au primit sub formă de depozite, deci, încredere a cetățenilor față de sistemul bancar este. Cu toată criza prin care am trecut noi, apropo, faptul că a intervenit atunci Banca Națională cu credite de urgență și a salvat sistemul, oricât a fost ea de criticată, dar unul dintre efectele pozitive este faptul că moldovenii n-au pierdut încrederea în bănci. Moldovenii continuă să-și păstreze banii în bănci, pentru că niciun cetățean nu a pierdut bani în această criză bancară. Acum, ceea ce ține de transparența acționarilor, aici este un lucru pe care Banca Națională pe parcursul ultimilor doi ani l-a atacat frontal. Practic, cei mai netransparenți acționari la momentul de față putem zice că sunt eliminați; vorbim de grupuri mari, așa mai opace, urmează să vină investitori strategici, cel puțin în băncile sistemice, la etapa următoare urmează să trecem printr-un exercițiu de verificare a acționarilor, celorlalți acționari la toate băncile, nu numai la cele sistemice. Urmează să verificăm toți acționarii la companiile de asigurări, urmează să verificăm toți acționarii la companiile de interes public. Este un exercițiu foarte complex, care este în premieră la noi, în Republica Moldova, și el urmează să fie implementat chiar în lunile următoare.”

Europa Liberă: Ca să vină investitori, trebuie să existe acest mediu prietenos de afaceri. De ce atât de greu au intenții serioase investitorii să vină să facă investiții în sistemul bancar?

Octavian Armașu: „Deci, investitorii deja sunt pe linia de așteptare, practic unele înțelegeri deja există, Banca „Transilvania” și-a anunțat intenția… Investitorii sunt gata să intre, doar că investitorii vor să se asigure că se acoperă de anumite riscuri, dar se găsesc soluții și la acestea…”

Europa Liberă: Cu excepția „Transilvaniei”, nu am mai auzit de alte intenții.

Octavian Armașu: „Mai sunt, până ce o fi, nu sunt gata să le vociferez, e prematur, dar vă asigur că sunt alte grupuri de investitori care sunt pe linia de așteptare acum cu intrarea în alte bănci.”

Europa Liberă: Dvs. ați spus ceva mai devreme că cetățeanul are încredere în sistemul financiar, bancar, dar atunci când merg în Moldova profundă, așa cum îi spun eu, și discut cu oamenii, aproape că nu există interlocutor care să nu pomenească de acest miliard dispărut și chiar să vorbească cu îngrijorare că-i este frică că 25 de ani pe spatele lui trebuie să se adune acești bani. Iată, cum ați explica la modul cel mai sincer că cetățenii nu vor suporta această povară mare financiară și că statul va fi capabil să recupereze banii care au fost sustrași din vistieria statului, mai ales că există și acest raport „Kroll-2”, care a fost atât de mult așteptat? Ce le spuneți Dvs. cetățenilor la acest capitol?

Octavian Armașu: „Iarăși o să chem cetățenii să ne înarmăm cu puțină răbdare. Noi suntem în așteptarea unor evenimente în viitor, care ne vor ajuta să obținem anumite mijloace pentru a acoperi această datorie care și-a format-o statul față de Banca Națională. Noi am fost nevoiți să facem lucrul acesta. Deci, eu n-o să mă apuc să judec cum a fost luată decizia atunci în 2013-2014, că așa trebuia să fie garanția, că trebuia să fie mai mică, au fost mai multe discuții… Când am preluat eu mandatul, deja era formată iată așa o obligație a statului, care ne-a ajutat să păstrăm încrederea cetățenilor în bănci, și astăzi cetățenii țin banii în bănci. Acum, statul și-a asumat această obligațiune, deci, noi am emis valori imobiliare de stat pe care trebuie să le deservim timp de 25 de ani. Vreau să asigur toată lumea că noi depunem toate eforturile ca, pe de o parte, să găsim surse prin care să acoperim această datorie, fără ca să punem o povară suplimentară pe bugetul statului, adică alte surse, cum ar fi prin banii de la lichidarea băncilor, prin faptul că statul va pune mâna pe averile celor care sunt vinovați sau de spălarea banilor sau de furtul acelui miliard și în felul acesta să diminuăm acest impact asupra propriu-zis a bugetului de stat.”

Europa Liberă: Dar pentru mulți acest argument că se vinde un sediu al unei filiale a Băncii de Economii, Unibank sau Banca Socială, că s-a vândut un lot de mașini, care au aparținut acestor entități financiare, nu e un argument plauzibil.

Octavian Armașu: „Înțeleg, eu înțeleg absolut cetățenii. Deci, toată lumea zice: „Unde-s banii cei care au plecat?”.”

Europa Liberă: Exact.

Octavian Armașu: „Pe urma banilor aceștia care au plecat este compania „Kroll”. Deci, ei au făcut raportul doi, acum trebuie să intrăm în faza următoare – faza propriu-zis de recuperare, în care noi am creat instituția aceasta, Agenția de Recuperare a Bunurilor.”

Europa Liberă: Și n-a venit niciun bănuț, așa cum se zice?

Octavian Armașu: „Deci, practic, acum urmează să fie acțiuni prin instanțe internaționale, prin instanțe din diferite jurisdicții, să punem mâna pe banii care au lăsat urme, pentru că urmele astea le-a colectat compania „Kroll”. Și asta este etapa următoare. De aceea și spun că trebuie să avem puțină răbdare, că, din păcate, așa o recuperare nu se face peste noapte. Trebuie timp, trebuie răbdare și trebuie eforturi din partea mai multor instituții ale statului.”

Europa Liberă: Oricum, o să revenim la acest subiect, el rămâne în actualitate. Vreau să vă întreb: din moment ce s-a vorbit mulți ani că remitențele au salvat Produsul Intern Brut al țării, dacă scad aceste remitențe, acești bani care vin de la moldovenii din străinătate, bugetul poate fi afectat?

Octavian Armașu: „Dacă scad remitențele, mai mult scade poziția noastră valutară, dar la momentul de față rezervele Băncii Naționale sunt destul de bune; remitențele ar putea afecta inclusiv consumul, dar eu văd o situație absolut inversă. Deci, la noi remitențele sunt în creștere și sunt în creștere și consumurile și eu văd și o creștere a activismului economic. Deci, avem o creștere de trei-patru la sută, e una modestă, dar e creștere, în cifre se observă o trecere a economiei tenebre în sectorul oficial, gradual, n-a trecut toată peste noapte, încă ea este destul de semnificativă acea economie tenebră și capital mult este acolo, dar noi vedem deja o anumită creștere a gradului de conformare. De asta și avem creșterea încasărilor. Dacă să luăm încasările pe care le-a acumulat Inspectoratul Fiscal, în prezent avem cu 25 la sută mai mari încasări decât în anul precedent, decât în 2017. 25 la sută este o creștere fără precedent. Anume datorită faptului că Fiscul a aplicat niște administrații fiscale mai eficiente; Fiscului i s-au dat instrumente, a fost reformată instituția și, iată, acum Fiscul gradual aduce economia tenebră la lumină.”

Europa Liberă: O scoate la suprafață?

Octavian Armașu: „Da.”

Europa Liberă: Dacă se apreciază leul, de ce prețurile continuă să crească? Leul în raport cu cele două valute – cu euro și cu dolarul?

Octavian Armașu: „Da, da, înțeleg. Ele nu merg chiar sincronizat, ele sunt puțin în faze diferite, dar urmare a aprecierii leului, anul viitor noi ne așteptăm la o diminuare a inflației. Deci, ne așteptăm la o inflație destul de modestă, circa trei-patru la sută inflație, ceea ce este una destul de mică în comparație cu ceea ce a fost anul curent. Ceea ce a fost anul curent este reacție la evenimentele din 2016 mai mult.”

Europa Liberă: Știți că deseori se vorbea că și leul se menține artificial…

Octavian Armașu: „Nu este artificial. Banca Națională depune eforturi ca să nu avem o apreciere excesivă a leului și din discuțiile pe care le-am avut cu colegii de la BNM, nu este chiar atât de simplu să faci lucrul acesta, mai ales că la noi cursul nu este unul fixat administrativ, dar este unul format de piață și noi avem ofertă de valută mai mare decât cererea. Și tendința asta se menține deja de mai mult timp și din cauza asta noi avem o apreciere a leului.”

Europa Liberă: Chiar stăteam în rând să cumpăr pâine și auzeam doi bătrânei care spuneau că, dacă dolarul a scăzut de la 20 la 17, ar trebui să nu mai plătim așa de scump gazul, consumul gazelor.

Octavian Armașu: „Da, deci, periodic ANRE-ul revizuiește tarifele la gaz. Nu știu, eu aici nu prea cunosc toate subtilitățile, mai bine să întrebați regulatorul care cunoaște exact ce va fi cu prețurile la gaz.”

Europa Liberă: Revenim la asistența din exterior. După FMI, a anunțat și Uniunea Europeană că dă bani Republicii Moldova, dar așteptările erau mult mai mari, totuși, că o să vină mai multă asistență din partea UE? Mă refer și la banii care o parte trebuie să fie rambursați și la cei care nu necesită rambursare.

Octavian Armașu: „Din partea UE, noi primim acum, pe ultima sută de metri, circa 36 de milioane de euro.”

Europa Liberă: Din 47?

Octavian Armașu: „36 de milioane, pe când anterior erau confirmate doar 21 și jumătate, pe care noi le-am pus în buget.”

Europa Liberă: Dar din suma totală de 47 de milioane?

Octavian Armașu: „Deci, suma totală da, deci, acolo n-a venit pe reforma justiției, s-au evoluat anii 2013-2014, unde reforma în justiție a bătut pasul pe loc și pentru acei doi ani noi practic n-am primit bani, dar, deoarece am adus noi reforma justiției, eu poate nu sunt suficient de bine inițiat în subiect, dar aici tot s-au înregistrat progrese și eu cred că în viitor situația se va schimba și pe această dimensiune. Chiar sondajele ne arată că, dacă atunci când Guvernul Filip a preluat mandatul, încrederea în justiție era la circa șase, șapte la sută, astăzi a depășit 20 la sută, cam la nivelul la care era la momentul când Moldova a primit regimul liber de vize pentru Uniunea Europeană. Deci, noi am restabilit în acești doi ani nivelul de încredere în justiție cum a fost până în 2014.”

Europa Liberă: Deși foarte multă lume mai trăiește cu percepția că sărăcia și corupția macină statalitatea Republicii Moldova.

Octavian Armașu: „Percepția aceasta nu e atât de simplu s-o schimbi. Ea trebuie schimbată nu prin vorbe, dar prin acțiuni. Cel puțin la nivel de Guvern, eu văd o schimbare în acest sens. Se depun eforturi foarte mari în ceea ce ține de combaterea corupției, de altfel ceea ce văd eu cu ochii mei – încasările la buget. Fără a combate corupția în organele care se ocupă de colectarea taxelor, nu ar fi fost posibil lucrul acesta și rezultatele pe care le avem noi la creșterea încasărilor, pe lângă faptul că s-a îmbunătățit administrarea, se datorează faptului că în aceste două instituții s-a luptat foarte mult cu fenomenul corupției.”

Europa Liberă: Iar unii dintre exponenții mediului de afaceri spun că sunt și constrângeri și că pe ei uneori îi sperie controalele multe, hărțuirea…

Octavian Armașu: „Haideți așa… Hărțuirea, apropo, vine din altă parte, nu vine de la Fisc și nu vine de la vamă…”

Europa Liberă: Dar de unde vine? De la politic?

Octavian Armașu: „Nu. Vine mai mult de la alte organe, cum ar fi Poliția economică… De aici a apărut inițiativa asta mult dezbătută cu decriminalizarea businessului, pe care eu o susțin de altfel cu două mâini; o susțin și investitorii străini. Am vorbit cu ei, am vorbit și cu mediul de afaceri, este o mare susținere…”

Europa Liberă: Deși aveți și foarte mulți adversari pe interior?

Octavian Armașu: „Sunt foarte mulți adversari mai mult în rândul societății civile, dar eu cred că lumea pur și simplu n-a înțeles până la urmă esența acestei legi. Guvernul a dat dovadă de deschidere atunci când s-a lucrat la proiectul acestei legi. Deci, ultimele săptămâni cât s-a discutat, practic toate propunerile care au venit din partea societății civile au fost cooptate în acest proiect și a fost, să zicem, îngustată foarte mult acțiunea ei. Știți cum e la noi lumea …”

Europa Liberă: Vedeți că există și această idee că se legalizează anumite crime

Octavian Armașu: „…vine cu teoria conspirațiilor că, uite, au făcut aceștia iar cu legea, iar cu niște idei ascunse. Eu cu ministrul Justiției de doi ani vorbeam că noi trebuie să venim cu o lege prin care să scoatem urmărirea penală pentru tot fleacul de pe oamenii de afaceri, pentru că pe pielea mea proprie am simțit și știu în ce se transformă asta. Chiar zilele astea vorbeam cu un avocat, dosarele penale care au fost inițiate pe mediul de afaceri, deci, mai mult de 90 la sută nu ajung la instanță. Ele cumva se rezolvă între organele de urmărire și mediul de afaceri. Cum se rezolvă? Cred că nu este greu să ne dăm seama. Deci, asta este presiune asupra mediului de afaceri de care noi vrem să fugim. Noi vrem să le dăm voie oamenilor de afaceri să respire ușor, să nu se teamă să facă afaceri și, chiar dacă comit o greșeală, fac o încălcare să poată s-o repare și să meargă înainte. Eu cunosc foarte mulți oameni de afaceri care își mută afacerile în România din cauza asta. Și noi, cu toastă insistența, o să mergem să găsim o modalitate până la urmă să-i convingem pe toți că legea este necesară și s-o implementăm. Vă asigur că asta va schimba foarte mult spre bine mediul de afaceri și aici mă refer nu atât la companiile mari. Eu am activat în cadrul unei companii mari înainte de a veni la Ministerul de Finanțe și companiile mari au capacitatea să se protejeze – pot să ridice zarvă, mai ales dacă sunt cu investiții străine, se mai adresează la ambasade și știu să-și protejeze interesele, dar eu știu ce se întâmplă cu firmele mici, cu companiile mici. Oamenii aceștia sunt total neprotejați, ei sunt foarte ușor de abuzat. Și noi pe ei trebuie să-i protejăm, în primul rând, pentru că ei creează baza pentru creșterea economică, anume businessul mic și mijlociu.”

Europa Liberă: Frica mai multora e că, dacă se adoptă această lege, poate că are și aspecte bune, dar acolo, pe lângă aspectele bune, mai pătrund și alte lucruri care nu ar avea

Octavian Armașu: „Păi, asta v-am spus, teoriile conspirațiilor și în loc oamenii să răspundă la apelul Guvernului, să vină cu propuneri de îmbunătățire, iată încep să vehiculeze…”

Europa Liberă: Eu din câte cunosc, s-au făcut propuneri foarte multe…

Octavian Armașu: „Și continuă, deci, proiectul continuă să fie îmbunătățit. Eu vă asigur că Guvernul are doar un singur scop cu această lege – să îmbunătățim mediul de afaceri. Și dacă cineva are părere că, uite, ceva ar trebui schimbat și atunci noi o să dormim liniștit, să vină cu propuneri la Consiliul economic de pe lângă prim-ministru, care gestionează îmbunătățirea acestei legi.”

Europa Liberă: A promis spicherul Candu că în anul 2018 vor fi continuate discuțiile, fiecare dintre părți să-și expună punctul de vedere, ca să vedem cine e cu dreptate, cine e cu interes, cine e cu alt scop.

Octavian Armașu: „Absolut. Eu cred că noi vom reuși să convingem toată lumea că este o lege bună, este o lege necesară, în primul rând, pentru mediul de afaceri.”

Europa Liberă: Să vorbim un pic și despre politica fiscală. Cum vedeți Dvs. problemele ce țin de impozitul pe avere, impozitul pe imobil? Nu era mai bine dacă se unificau toate impozitele acestea, că iarăși trezește neliniște în rândul cetățenilor?

Octavian Armașu: „Dificultatea mea cea mai mare e să explic lucrurile astea simplu.”

Europa Liberă: Să înțeleagă toată lumea…

Octavian Armașu: „Da, da. Deci, e una să impozitezi imobilul și este cu totul altceva să impozitezi averea. Dacă o persoană deține un apartament, o casă, asta e OK și casa nu e tare scumpă, omul nu trebuie să plătească impozit pe avere, dar, dacă casa este scumpă, deja ar trebui să plătească un impozit mai mare. Acum, dacă aceeași persoană este deținătoare a 20 de apartamente, are o avere mare investită în apartamente, în cazul acesta, iată prin impozitul pe avere, ne adresăm la acei care au averi mari investite în imobile, în locuințe. Noi vrem să încercăm totuși să încurajăm oamenii, în primul rând, să nu investească în bunuri de lux, adică în locuințe mari și în al doilea rând, să-i încurajăm să nu meargă cu investițiile în locuințe, ci cât mai mult să meargă cu investițiile în sectorul real. Și prin impozitul acesta pe avere într-un fel descurajăm aceste investiții în bunuri de lux și în averi sub formă de imobil și, mai nou, sub formă de automobile. Cu banii aceștia care de altfel la momentul de față încă nu sunt atât de mari, dar ei sunt suficienți ca noi să finanțăm unele proiecte, cum ar fi „Prima casă”, cum ar fi, noi vrem să venim cu un program de subvenționare pentru unele categorii de angajați din sectorul public, care vor să aplice la „Prima casă”, dar salariul lor încă nu le permite să-și cumpere o locuință cu programul „Prima casă”. Și lor o să le dăm un supliment. Și iată banii pe care o să-i încasăm prin impozitul pe avere cam sunt cam de același ordin cât este necesar pentru programul acesta. Este un fel de solidaritate socială între oamenii cu averi mari și cei care au nevoie de un prim start în această viață.”

Europa Liberă: Ați luat în calcul și transferurile bugetare în bugetul asigurărilor sociale de stat, se vor majora în continuare? Moldova îmbătrânește, bani vor trebui

Octavian Armașu: „Da, dar nu este o creștere atât de dramatică.”

Europa Liberă: Dar este?

Octavian Armașu: „Creștere este. Mă rog, e și normal să fie creștere, pentru că avem și inflație, avem și creștere economică și e normal să fie. Ideea este că noi vedem toată reforma asta a pensiilor care s-a pornit, filozofia este că sistemul trebuie eficientizat, de găsit resursele interne, că ele sunt, pentru a valoriza pensiile.”

Europa Liberă: Dar unde sunt pe interior aceste resurse?

Octavian Armașu: „Deci, în primul rând, prin a-i aduce pe toți în sistemul de pensii care aveau niște pensii mai privilegiate, plătite direct din bugetul de stat sau altfel. Noi pe toți i-am adus în sistemul general de pensii; în al doilea rând, i-am egalat pe toți în fața acestui sistem. Deci, nu sunt sigur că le-am eliminat chiar pe toate, dar avem mult mai puține pensii privilegiate. Și în felul acesta s-a făcut mai multă ordine în ceea ce ține de programele astea de plăți suplimentare la pensii. Ele au fost într-un fel făcute mai transparente, pentru că se făceau și abuzuri aici (nu-i secret) și în felul acesta s-au găsit rezerve pentru valorizarea pensiilor. Și iată deja…”

Europa Liberă: Dar știți că toate necazurile pe care le exprimă o bună parte din oamenii vârstnici vin de la faptul că nu sunt mulțumiți de felul cum au înțeles ei de la stat că li se vor majora pensiile? Și amintesc doar despre guvernarea comunistă, despre acele 21 la sută, că doar în acea perioadă omul a știut că guvernarea s-a gândit și la nevoile lui.

Octavian Armașu: „Dar în ziua de astăzi, când noi am trecut prin crize economice, să majorezi pensiile la toată lumea cu 20 la sută, oricine înțelege că este imposibil. Deci, noi trebuie să reieșim din posibilitățile reale. Da, noi majorăm alocațiile către Fondul de asigurări sociale gradual, pe măsura creșterii economice, dar majorarea pensiilor noi o facem prin instrumentul de valorizare, reieșind mai mult din optimizarea resurselor interne. Deci, practic noi încercăm să cheltuim banii mai eficient, ca ei să ajungă cu adevărat la acei pensionari. Lucrul acesta îl facem gradual, în etape, valorizând diferite vârste de pensionari. Nu este posibil de făcut la toți deodată; treptat vom ajunge tot la mai mult și la mai mult.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG