Linkuri accesibilitate

Kálmán Mizsei: „În R. Moldova mentalitatea este încă una post-sovietică, nu una europeană”


Kálmán Mizsei în studioul Europei Libere de la Chișinău (2012)

Dialog cu fostul reprezentant special al UE în Republica Moldova.

Kálmán Mizsei s-a ocupat îndeaproape de problematica transnistreană. El a declarat într-un interviu pentrut postul de radio Europa Liberă că are impresia că nici măcar la Chişinău nu toată lumea este interesată de o reglementare a conflictului transnistrean, și a avertizat că aspirațiile cetățenilor Republicii Moldova de integrare europeană nu trebuie sacrificate pe altarul reglementării transnistrene.

Europa Liberă: Dle Mizsei, v-ați ocupat multă vreme de reglementarea transnistreană. Mai mult de un an întâlniri în formatul 5+2 practic nu au loc. Ce se întâmplă? Este vorba despre o nouă înghețare a negocierilor privind reglementarea transnistreană?

Kálmán Mizsei: „Pentru mine acum este o întrebare dificilă pentru că nu mai sunt în mijlocul evenimentelor și știu din perioada în care eram că din exterior lucrurile întotdeauna se văd altfel. Eu cred că este în interesul Transnistriei să construiască relații reciproc avantajoase între cele două părți ale Moldovei. Și cred că Guvernul de la Chişinău trebuie să folosească acest lucru și să încerce să aprofundeze relațiile economice și să intensifice legăturile infrastructurale cu celălalt mal.

Nu pot da calificative faptului că formatul 5+2 nu a avut loc – este una să vezi lucrurile in interior și altceva – din afară. Evident că trebuie să fie o dinamică și trebuie în fiecare zi să fie construite relații bune pe de o parte, iar pe de altă parte trebuie să se lucreze la perspectiva de reglementare. Iată de ce și reuniunile în formatul 5+2 trebuie să aibă loc. Și nu doar să aibă loc, ci să se miște în direcția reglementării conflictului.

Eu știu și țin minte că procesul este foarte greu pentru că deși acest conflict este unul de mică intensitate, totuși la bază are interese contradicții foarte complexe. Și bineînțeles că Rusia vrea să folosească Transnistria pentru a obține controlul asupra întregii Republici Moldova. Aceasta a fost tactica Moscovei întotdeauna. Dar din perspectiva noastră – a Occidentului și a Moldovei – rămâne principiul că cele două părți ale țării trebuie integrate de jos și în același timp trebuie depuse eforturi pentru intensificarea dialogului privind soluționarea conflictului prin procesul de negocieri.

Uneori aud vorbindu-se – și când eram aici simțeam și vedeam și eu același lucru – despre faptul că nu toată lumea în Republica Moldova vrea să integreze Transnistria.”

Europa Liberă: Aveți în vedere oamenii de rând sau politicienii?

Kálmán Mizsei: „Și pe unii, și pe alții. În cazul oamenilor de rând e clar – oamenii au grijile lor de zi cu zi cărora trebuie să le facă față. Dar în special politicienii sau demnitarii de rang înalt adesea fie ignoră necesitățile acestui proces de integrare a malului stând, fie se opun discret acestuia. Deci, este o evidență că în Republica Moldova la acest nivel situația nu e așa cum era în Germania de Vest, unde toată lumea lucra pentru ca la un moment dat țara să se reunifice.”

Europa Liberă: De ce există acest interes de a nu permite reunificarea celor două maluri ale Nistrului?

Kálmán Mizsei: „Cauzele sunt diferite. În primul rând, mulți au viziuni diferite decât cea europeană și americană asupra soluționării conflictului și reunificării. Aceștia nu vor o reunificare pentru că nu consideră că regiunea din stânga Nistrului e una suficient de moldovenească sau românească. Noi ținem minte cu toții că dl Băsescu vorbea despre acest lucru în perioada în care eram și eu în funcție aici. Și dumnealui e un politician bun, populist, și a exprimat opinia multora.

Pe de altă parte, există abordarea jocului fără câștigător. Adică unii gândesc așa: „atunci când eu primesc ceva de la UE, dacă transmit cu generozitate o parte mai departe, atunci mie îmi va rămâne mai puțin”. Ei nu gândesc în termenii „sumei pozitive”, adică atunci când toată lumea ar avea avantaje și astfel ne-am simți cu toții mai bine.

Iar în al treilea rând, uneori cei din Transnistria spun că în Republica Moldova nu doar autoritățile, dar și organizațiile neguvernamentale, atunci când este vorba despre asistență sau proiecte comune, vor să fie într-o poziție superioară. Și partenerii din Transnistria evident că simt acest lucru. Și nu este bine, pentru că dacă vine vorba despre valori europene, atunci și cei din Transnistria au dreptul să creadă că trebuie să fie la același nivel. Și sentimentul acestui avantaj de cele mai multe ori partenerii moldoveni nu-l oferă. Pentru că și în Republica Moldova mentalitatea este încă una post-sovietică, nu una europeană.”

Europa Liberă: Dl Dodon spunea recent să el vede soluționarea problemei transnistrene ca fiind absolut reală după alegerile din Federaţia Rusă din 2018, probabil că și în perspectiva faptului că și partidul său, Partidul Socialiștilor, va lua la următoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova o majoritate care să-i permită să controleze și Guvernul. La Chişinău această declarație a fost interpretată ca un risc de revenire la planul Kozak. Credeți că este posibilă revenirea la un astfel de scenariu?

Kálmán Mizsei: „Pe de o parte aș vrea să spun că înainte de alegerile prezidențiale am vorbit cu Igor Dodon în legătură cu reglementarea transnistreană și trebuie să spun că el înțelege bine această problemă, i-a studiat dosarul. De altfel, ca și prietenul meu, Vasili Șova, care este consilierul lui pe această problemă. Șova știe totul despre istoria acestei reglementări, istorie care trebuie cunoscută pentru a avea posibilitatea de a depăși barierele care au apărut în trecut.

Pe de altă parte, cadrul general al politicii promovate de Dodon, în cazul în care el chiar ar vrea să realizeze aceste lucruri fiind la putere, nu permite ajungerea la o soluție sănătoasă pentru conflictul transnistrean. Și evident că oamenii au motive să se teamă că situația va reveni la ceea ce a fost în Planul Kozak. Și asta, pentru că politicienii ruși nu sunt foarte inovativi și revin mereu la același truc, la aceeași capcană pe care au creat-o atunci.

Iată de ce sunt absolut convins că dacă s-ar ajunge la situația politică la care v-ați gândit mai devreme rușii ar încerca să revină la formula lui Kozak. Eu apropo știu sută la sută că Vasili Șova nu este adeptul acestui scenariu. Și eu cred, cu o doză mare de probabilitate, că nici Dodon nu dorește un astfel de scenariu. Dar dacă se va ajunge la asta, atunci va fi foarte greu de manevrat. Trebuie de la bun început de avut o poziție corectă și de spus ce se poate accepta și ce nu în raport cu interesele rusești aici. Pentru că altfel se poate ajunge la aceeași situație în care a fost Voronin – el a căzut de acord cu un plan foarte, foarte prost și apoi a fost nevoit să nu-l semneze, atunci când deja Putin era în drum spre Chişinău și situația a fost una foarte neplăcută.”

Europa Liberă: Ați spus că Rusia este interesată să controleze prin intermediul Transnistriei toată Republica Moldova. Știm că în regiune sunt prezente și trupe rusești, iar în ultimul timp sunt tot mai multe aplicații comune cu forțele militare ale Transnistriei. Știm că Republica Moldova a ridicat problema în cadrul ONU. Credeți că acest lucru poate da careva pârghii reale pentru soluționarea problemei evacuării trupelor ruse din regiunea transnistreană? Sau sunt doar declarații de intenții?

Kálmán Mizsei: „Știu cu siguranță că este un joc de-a politica simbolică. Totuși, cred că nu este nimic rău în faptul că Moldova și-a mai reiterat o dată principiile în cadrul discursului ținut la ONU de premierul Pavel Filip.”

Europa Liberă: Și regiunea transnistreană a declarat că ar vrea să ceară statut de observator la ONU, după modelul Palestinei. Cât de realistă este această solicitare și de ce ar avea nevoie Transnistria de asta?

Kálmán Mizsei: „Este doar un vis frumos de-al lor. Și nici măcar un vis, pentru că sunt convins că și ei înțeleg foarte bine că asta nu se va întâmpla. Deci, din nou, este vorba despre un joc de-a simbolurile.”

Europa Liberă: În ceea ce privește controlul comun la frontiera moldo-ucraineană, a fost deschis primul punct comun pe segmentul transnistrean. Tiraspolul se opune foarte mult acestui control și vorbește despre blocadă, iar Moscova susține această poziție. Din punctul Dumneavoastră de vedere, este nevoie de posturi comune de control la frontieră?

Kálmán Mizsei: „Din nou, mi-e greu să comentez în cunoștință de cauză, pentru că nu au fost în interiorul acestui proces. Dar din câte înțeleg, da, la frontiera moldo-ucraineană trebuie să fie control moldo-ucrainean.”

Europa Liberă: Tiraspolul spune că este frontiera ucraino-transnistreană…

Kálmán Mizsei: „Ei pot spune asta, evident, dar acesta este un lucru principial. Da, am auzit mereu despre blocade – este retorică pură, pentru că întreprinderile transnistrene folosesc comerțul liber dintre Moldova și UE și nu există niciun fel de blocadă. Blocada o organizează cel care nu permite reglementarea acestui conflict deja de 25 de ani - și asta este, evident, factorul rusesc, interesele politice de acolo.”

Europa Liberă: Fiecare președinție nouă a OSCE sau diplomații occidentali care încep să se ocupe de această problemă spun la început să este un conflict ușor de soluționat. Totuși, vedem că lucrurile stau pe loc. Vedeți posibilități reale de soluționare a problemei transnistrene într-un format care nu ar distruge Republica Moldova ca stat sau nu ar face din Republica Moldova un protectorat rusesc? Adică într-un format care ar asigura dezvoltarea țării pe un vector european?

Kálmán Mizsei: „Cred că este o întrebare bună și eu mereu am fost de părere – e o chestiune principială – că este inacceptabil să fie sacrificat interesul cetățenilor moldoveni de a merge pe calea integrării europene pe altarul reglementării transnistrene.

O soluționare proastă este mai rea decât dacă am mai aștepta și am încerca să găsim o soluție mai târziu. Este un adevăr incontestabil și acesta determină parametrii acestei reglementări. Planul Kozak în acest caz este un anti-exemplu. Esența Planului Kozak a fost de a include Republica Moldova în sfera intereselor rusești și de a nu-i mai permite să iasă de acolo niciodată. Apropo, același lucru este valabil și pentru Uniunea Eurasiatică. Arhitectura acesteia este de așa natură încât dacă ești deja în interior nu mai ai cum să ieși. Și aceasta ar fi, evident, o tragedie pentru oamenii din Republica Moldova, nu una abstractă, ci o tragedie foarte concretă. Pentru că aflarea, din nou, în interiorul Imperiului Rusesc nu ar permite o dezvoltare dinamică.

Tragedia Moldovei în ultimii ani este că o politică proastă a fost promovată împreună cu sloganele pro-europene. Asta este foarte rău – acest cinism al celor care sunt la putere acum. Nu al tuturor – sunt și mulți oficiali care chiar cred în integrarea europeană, cum ar fi de exemplu premierul sau președintele Parlamentului. Dar cei care dețin puterea reală folosesc aceste slogane la modul foarte cinic, pentru că nimic nu se face pentru ca viitorul european al Republicii Moldova să fie realizat. Iată de ce nu există acum o susținere puternică din partea UE.

Și desigur că eu regret foarte mult că o bună parte dintre vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova văd o mai mare garanție în a fi un protectorat al lui Putin, decât în cea de a fi parte a unei comunități libere a țărilor europene. Eu sper foarte mult că acest lucru se va schimba. Dar acest lucru se va schimba numai dacă, și atunci când, practicile politice în Republica Moldova se vor schimba foarte mult.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG