Linkuri accesibilitate

Ion Leahu: „A deţine un paşaport încă nu înseamnă nici pe departe să fii cetăţean şi să vrei binele acestui stat”


Schimbarea sistemului electoral și integrarea europeană a Moldovei.

Președintele moldovean Igor Dodon a criticat inițiativa PD de trecere la votul uninominal, propunând în schimb formula votului mixt, prin care 51 de deputați să fie aleși pe liste de partid, iar alții 50 în circumscripții teritoriale. Potrivit propunerii, prezentată de șeful statului, dintre cei 50 de deputați aleși pe circumscripții jumătate ar urma să fie din Diaspora și din regiunea transnistreană. Ion Leahu, fost membru în Comisia Unificată de Control, este de părere că votul cetățenilor din regiunea separatistă ar putea schimba raportul de forțe în Legislativul țării în defavoarea parcursului european.


Europa Liberă: Ce se întâmplă cu alegerile din 2018? Cum credeţi că îşi vor exercita dreptul de vot alegătorii din stânga Nistrului, ţinând cont că se propun două variante de modificare a sistemului electoral, deputaţii să fie aleşi uninominal sau prin vot mixt? Ce vor face cei din stânga Nistrului?

Ion Leahu: „Cei din stânga Nistrului vor proceda în funcţie de ce le va propune Chişinăul. Dar Chişinăul, dacă, într-adevăr, va reuşi varianta propusă de preşedintele Dodon, evident că el e cointeresat ca transnistrenii masiv să iasă la vot. Şi de aici posibil că se vor depune eforturi să fie deschise secții de votare în regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Cum să fie deschise secţii de votare în stânga Nistrului, dacă deocamdată teritoriul nu este controlat constituţional de către autorităţile ţării?

Ion Leahu: „Din moment ce teritoriul nu este controlat de autorităţile Republicii Moldova, legislaţia acolo nu funcţionează, nu se extinde, posibilităţi de a convoca măcar nişte ONG-uri care ar expune poziţia Chişinăului, ar distribui programele candidaţilor nu există. În situaţia dată oricare formă de desfășurare a alegerilor în stânga Nistrului este una criminală, ilegală şi anticonstituţională. În cel mai rău caz sau în cel mai bun, fiecare tratează cum consideră, cetăţenii din stânga Nistrului, posesorii de paşapoarte ale Republicii Moldova, ar putea fi invitaţi, ca de obicei, la secţiile de votare care sunt de-a lungul Nistrului.”

Europa Liberă: În zona de securitate sunt amplasate aceste secţii de votare.

Ion Leahu: „Da. Peste tot sunt poduri, peste tot sunt posibilităţi de a utiliza transportul. Secţiile de votare vor funcţiona. Poate, pentru dânşii de deschis câteva secții de votare în prealabil, cu o săptămână înainte. Însă aceasta ar fi culmea cedărilor. Subliniez un lucru foarte important, în opinia mea, a deţine un paşaport încă nu înseamnă nici pe departe să fii cetăţean şi să vrei binele acestui stat. În cazul cu transnistrenii noi ne confruntăm anume cu asemenea situaţii.”

Europa Liberă: Aţi vorbit despre votul mixt, dacă se ajunge să fie votat în Parlament. Dar dacă se insistă pe ideea uninominalului? Atunci, aşa se zice, ar putea să fie rezervate cinci-şase mandate pentru deputaţii din stânga Nistrului.

Ion Leahu: „Iată aici eu, în genere, nu îi înţeleg pe acei care propun o asemenea variantă. Ce înseamnă de rezervat cinci-şase mandate pentru deputaţii din stânga Nistrului? Pentru care merite? Pentru care devotament?”

Europa Liberă: Se zice că, în aşa fel, s-ar face un pas către reunificarea celor două maluri ale Nistrului.

Ion Leahu: „O asemenea poziţie o pot împărtăşi numai diletanţii sau răuvoitorii. Din păcate, nu putem exclude nicio variantă, chiar dacă premierul Pavel Filip trezeşte simpatii destul de profunde, destul de mari. Însă eu sunt ferm convins că nu numai domnia sa este persoana care decide. Şi din moment ce sunt lansate idei de a rezerva locuri în Parlament, mandate pentru deputaţii din stânga Nistrului, trebuie, cel puţin, să-ţi închipui cine ar putea fi persoana pentru care neapărat vor vota? Aceasta nu se discută, vor vota cetăţenii din Transnistria. Cu ce va veni el în Parlamentul Republicii Moldova? Şi a doua, de obicei parlamentarii fac parte neapărat din una sau altă comisie parlamentară. La cea mai neutră comisie odată şi odată se discută secrete de stat. Eu sunt acela care, în ruptul capului, nu aş admite ca în comisia parlamentară şi în Parlament, în genere, să fie persoane din stânga Nistrului, despre care ştiu care le este poziţia faţă de Republica Moldova.”

Europa Liberă: Domnule Leahu, dar un deznodământ trebuie să înceapă de undeva.

Ion Leahu: „Sigur că trebuie să înceapă. Trebuia să înceapă încă 25 de ani în urmă.”

Europa Liberă: S-a ratat această şansă şi aceşti ani s-au ratat.

Ion Leahu: „Nu cu Parlamentul. Noi nu putem să ne jucăm cu Parlamentul. Vor fi deschise secții de votare de-a lungul Nistrului, poate, se va permite votarea în prealabil. De ce pentru Diaspora se pun atâtea impedimente, cu toate că Diaspora e cea care ne susţine, în primul rând, material, o mare parte din venituri la buget vin din banii care sunt transferaţi încoace de către Diaspora. Şi, iată, lor li se creează impedimente, dar transnistrenilor, care în mare majoritate sunt ostili Republicii Moldova, să le creeze posibilitatea ca ei să-şi promoveze candidaţii. Dar dacă ei îşi promovează nişte deputaţi în Parlament, atunci, în genere, cu dânşii nu poţi vorbi. Ei prin Parlament vor bloca orice decizie sau acţiune a guvernului Republicii Moldova care va fi axată pe normalizarea situaţiei.”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că, în eventualitatea venirii acestor cinci-șase deputaţi din stânga Nistrului, în Parlamentul Republicii Moldova ar putea să se schimbe balanţa de forţe?

Ion Leahu: „Desigur. Cinci-șase din Transnistria, doi-trei din Găgăuzia, vreo 20 din Partidul Socialiştilor şi noi nu vom reuşi să ne uităm în dreapta, în stânga când vom vedea că statul nostru este membru al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) sau al Uniunii Euroasiatice.”

Europa Liberă: Pe când aţi activat în cadrul Comisiei Unificate de Control, aţi discutat şi cu cetăţenii din stânga Nistrului. În general, ei cunosc ceea ce se întâmplă în dreapta Nistrului? Sunt interesaţi de evoluţiile de aici, de situaţia social-politică?

Ion Leahu: „Aici aţi adresat două întrebări foarte interesante. Cunosc şi sunt cointeresaţi. De cunoscut cunosc. Foarte rău, dar, totuşi, acolo ajunge informaţia din dreapta Nistrului. Eu nu vreau să fiu nemodest, scuzaţi, dacă par nemodest, dacă, cel puţin, 20 de adresări către guvern nu au fost trimise de la Securitate anume cu întrebarea informaţiei, de a găsi modalitatea de a asigura transnistrenilor informaţia aceasta. Nu este. Însă, chiar dacă este lipsă de informaţie sau e în volum insuficient ei cunosc foarte bine ce se întâmplă. Altceva e dacă ei sunt cointeresaţi. Sunt ferm convins că ei sunt cointeresaţi numai într-o dezvoltare a situaţiei în dreapta Nistrului. Şi noi am fixat-o în cadrul alegerilor prezidenţiale. Cu cât mai aproape va fi Republica Moldova de Rusia, cu atât mai mult ei vor saluta aceasta. Doamne fereşte, aceasta nu înseamnă că va porni procesul de reintegrare. Gata, noi am ratat pe mult timp posibilitatea de a ne gândi serios la acest proces. Însă, cel puţin, nu va fi duşmănie, ostilitate între maluri. Şi eu nu exclud că s-ar putea soluţiona şi alte probleme neimportante, dar care totuşi există. De exemplu, aceleaşi posturi vamale interne care stau de-a lungul Nistrului. Într-o situaţie anumită ele ar putea fi reduse, dar, în schimb, preţul e incomparabil mai mare. Din moment ce vor fi ridicate posturile vamale interne transnistrene, aceasta ar însemna automat că la Prut se vor plasa alte posturi.”

Europa Liberă: De ce să se amplaseze la Prut?

Ion Leahu: „Am spus, din moment ce are loc schimbarea situaţiei în Parlament în favoarea deputaţilor care susţin apropierea de Moscova, de Uniunea Euroasiatică, aceasta înseamnă că guvernarea de la Chişinău va fi impusă să procedeze în modul următor: sistarea acordului cu Uniunea Europeană, sistarea liberei circulaţii a populaţiei şi consolidarea pazei la frontieră.”

Europa Liberă: Cum să se întâmple acest lucru, mă refer la o apropiere de Federaţia Rusă, de Uniunea Euroasiatică, dacă între Republica Moldova şi Rusia e ţara vecină Ucraina?

Ion Leahu: „Rezultatele alegerilor prezidenţiale demonstrează că în Moldova este posibil orice. Nu uitaţi că, cel puţin, încă două partide, categoric, stau pe aceleaşi poziţii. Vorbesc de Partidul Comuniştilor, de partidul lui Renato Usatîi. La moment nici primul, nici al doilea nu a pierdut perspectivele de a accede în Parlament, nemaivorbind de socialişti.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, s-a discutat la nivelul autorităţilor de la Chişinău şi Kiev despre punctul de control vamal de la Cuciurgan. Credeţi că e uşor de realizat acest lucru?

Ion Leahu: „Este foarte greu, foarte dificil de realizat acest lucru. Dacă vă amintiţi, problema s-a discutat nu o dată în trecut. Însă, chiar când era preşedinte Iuşcenko, un democrat şi un pro-european, situaţia nu s-a soluţionat. Câteva luni în 1996 grănicerii noştri au activat, dar au activat pe malul nostru împreună cu transnistrenii. În dreapta Nistrului numai logistica, evident că grănicerii sau vameşii, sau alţi funcţionari nu vor putea să treacă la locul de serviciu prin Transnistria. Vor fi blocaţi, în cel mai bun caz. Ei vor trebui să meargă tocmai la Tudora sau la Palanca să intre în Ucraina şi apoi să ajungă la locul de serviciu. Aceasta e o parte a problemei. Altă parte, chiar dacă se declară că activitatea se va desfăşura într-un singur ghişeu împreună cu ucrainenii, situaţia arată că nu e chiar aşa. Ucrainenii vor dori şi ei să cunoască absolut toată situaţia la intrare/ieşire din ţara lor. De aceea, aceasta poate să provoace unele nedumeriri.”

Europa Liberă: Dar, oricum, e un punct strategic.

Ion Leahu: „Sigur că e un punct strategic. Nu degeaba Transnistria în legătură cu aceasta ne ameninţă mai în mod deschis cu război. Doar Ignatiev, practic, deschis a spus că vom avea de suportat consecinţe foarte şi foarte grave.”

Europa Liberă: Adică, ce a lăsat să se înţeleagă?

Ion Leahu: „Tonalitatea în care s-a vorbit lasă să se înţeleagă că ei nu se vor opri de la nicio formă de protest.”

Europa Liberă: Dar dacă totuşi se ajunge ca în realitate să existe acest punct controlat de către vameşii din Republica Moldova şi Ucraina, fără acceptul autorităţilor de la Tiraspol, ce se întâmplă mai departe în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean?

Ion Leahu: „În caz de porneşte activitatea componenta moldovenească la acest post, evident că Transnistria va realiza integral tot spectrul de măsuri despre care ne vorbeşte permanent. Şi primii vor fi neapărat copiii.”

Europa Liberă: Copiii de la şcolile cu predare în grafie latină vor avea de suferit?

Ion Leahu: „În primul rând, şi foarte-foarte grav.”

Europa Liberă: Adică, vor sista activitatea acestor instituţii de învăţământ?

Ion Leahu: „Posibil să fie sistată activitatea sau le vor deconecta energia electrică, apa, canalizarea. La dânşii aceasta deja e pus în plan, ei ştiu foarte bine cine şi care buton va apăsa şi la ce timp. După care, pedagogii, chiar dacă parcă cel mai vulnerabil punct, salariile, a fost soluţionat, vor găsi posibilităţi de a-i reţine, aresta ş.a.m.d. Următorul pas – poliţia din Bender, din Dubăsari vor pierde orice posibilitate să treacă de pe malul drept pe malul stâng ş.a.m.d. Şirul e lung.”

Europa Liberă: Ce soluţii vedeţi dumneavoastră?

Ion Leahu: „Să nu ne speriem, în primul rând. În al doilea rând, demult trebuia găsită modalitatea de a scoate de acolo copiii. Nu pot copiii fi permanent ostatici ai politicii Chişinăului.

Europa Liberă: Vă întrebam ce soluţii vedeţi dumneavoastră, în contextul începerii activităţii la acest punct de control de la Cuciurgan, unde vameşii moldoveni ar trebui să-şi desfăşoare activitatea?

Ion Leahu: „Să încercăm să realizăm ceea ce ne-am pus în plan. Va fi extrem de greu, dar noi nu putem să dăm înapoi. Şi, din contra, din moment ce Transnistria şi Rusia cer convocarea formatului „5+2” anume pe această problemă, de ce noi să nu cerem, dar nu în formatul „5+2”, format care este impotent, ştiţi care e problema.”

Europa Liberă: Da. Pentru că acuşi sunt doi ani de când nu se convoacă şedinţa acestui mecanism.

Ion Leahu: „Și chiar dacă se convoacă, nu hotărăsc nimic normal. Ultima convocare a avut loc în iulie 2016 la Berlin, când a fost semnat un protocol deocheat, mai bine nu era semnat. Dar noi putem să apelăm anume din punctul de vedere că, Chişinăul nu face nimic ilegal.”

Europa Liberă: Această insistenţă din partea Tiraspolului şi a Moscovei de a fi convocat urgent formatul de negocieri „5+2” poate că e o soluţie pentru a se debloca situaţia?

Ion Leahu: „Nu e o soluţie. În situaţia în care doi actori insistă, ei vor promova în continuare poziţia lor. Deci, formatul „5+2” nu va fi capabil să adopte vreo decizie, măcar neutră, nemaivorbind în favoarea acestui post.”

Europa Liberă: Dar Tiraspolul a şi avertizat că ar putea să blocheze activitatea în cadrul formatului de negocieri „5+2”.

Ion Leahu: „Nu să o blocheze, că ea şi aşa e blocată. O decizie pozitivă pentru Chişinău nu a fost luată în cadrul acestui format.”

Europa Liberă: Şi ce se întâmplă, dacă se blochează din partea Tiraspolului activitatea în formatul de negocieri „5+2”?

Ion Leahu: „Nu va fi, nu vom pleca la Viena, nu vom cheltui banii OSCE.”

Europa Liberă: Dar, pe de altă parte, nu vor fi nici paşi mărunţi către rezolvarea unei probleme mari.

Ion Leahu: „Decât să faci paşi mărunţi, care duc în în infern, mai bine să nu-i faci deloc. Mai bine procesul să stea pe loc şi, odată şi odată, poate populaţia din stânga Nistrului îşi va da seama de situaţie şi poate va avea altă abordare a situaţiei.”

Europa Liberă: Dar populaţia din stânga Nistrului ea decide ce urmează?

Ion Leahu: „Totuşi, ar putea să decidă.”

Europa Liberă: Credeţi că Tiraspolul mai e şi supărat pentru faptul că Chişinăul împreună cu Kievul au semnat acest acord de import a energiei electrice din ţara vecină?

Ion Leahu: „Aceasta numai a adăugat, să spunem aşa, nişte clipe grave pentru dânşii. Practic, li s-a închis principala sursă de valută forte care venea în regiune. Însă aceasta nu a fost ceva decisiv din două puncte de vedere. Pentru Transnistria e mult mai importantă activitatea acestui post şi, în genere, a posturilor la hotar cu Ucraina să fie controlate numai de dânşii aceasta e una. Şi a doua, ei nu pierd speranţa că, odată şi odată, Chişinăul va fi nevoit să semneze alt contract de data aceasta cu dânşii şi atunci ei vor dicta condiţiile. Informaţia de ultimă oră nu e cea mai fericită, cea mai strălucită din Ucraina. Şi cărbuni nu au, şi staţiile se opresc ş.a.m.d. Da, de exemplu, la dânşii este problema vârfurilor noaptea, staţiile nucleare funcţionează, însă contribuabilii nu prea şi nu este consumul acela care este ziua şi ei ar trebui să aibă unde să furnizeze această energie electrică. Însă noi nu numai noaptea funcţionăm, ziua avem principala necesitate. Deci, ai ar putea fi un decalaj care nu ştiu cum ar putea fi soluţionat.”

Europa Liberă: Şi atunci această idee precum că Chişinăul de comun acord cu Kievul vor forţa totuşi spre identificarea unei soluţii pentru criza transnistreană e una justă, justificată?

Ion Leahu: „Ea trezeşte speranţe. E foarte plăcut, atunci când vezi că Chişinăul şi Kievul colaborează, au scopuri comune, au idei interesante comune şi sunt interesaţi să le realizeze anume împreună întru a se susţine unul pe altul. Aceasta e cel mai important. Vor găsi modalitatea să fie realizate şi aceste propuneri, adică, cu completarea efectivului postului cu componenta moldovenească. Chiar dacă vor fi probleme destul de mari, eu consider că vor fi realizări.”

Europa Liberă: Şi până unde se va ajunge?

Ion Leahu: „Din start va fi un post la Cuciurgan-Pervomaisc, dar cu timpul se va extinde şi la alte posturi, în special, la cele internaţionale, cum ar fi Zagnitkov, Doibani, altele, dar cu timpul la toate cele 12 posturi de trecere spre Ucraina.”

Europa Liberă: Şi liderii de la Tiraspol se vor împăca cu gândul că regiunea trebuie readusă în componenţa Republicii Moldova de facto?

Ion Leahu: „Nu. Aceasta nu cred să reuşim.”

Europa Liberă: Dar care e scopul final?

Ion Leahu: „Scopul final e de a decriminaliza regiunea, de a decriminaliza situaţia de acolo. Din moment ce, într-adevăr, vor fi blocate torentele de contrabandă, torentele de contrabandă inversă, din Transnistria în Ucraina, cu care se ocupau mai multe structuri comerciale de acolo, ei vor fi nevoiţi să caute posibilitatea de a activa legitim. Sunt structuri și astăzi care sunt înregistrate la Chişinău, plătesc taxele respective la Chişinău şi activează destul de bine. Cu timpul numărul acestor structuri se va extinde.”

XS
SM
MD
LG