Linkuri accesibilitate

Cristian Diaconescu: „Parcursul european al Republicii Moldova s-a vulnerabilizat”


Cristian Diaconescu.

Interviu cu fostul ministru de externe al României.

Cristian Diaconescu: „Parcursul european al Republicii Moldova s-a vulnerabilizat”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:00 0:00
Link direct

Relația Moldovei cu România nu este cea mai lina iar președintele Moldovei Igor Dodon vorbește din ce în ce mai apăsat, chiar într-un interviu pentru radio Europa Liberă, despre români ca potențial „dușman numărul unu” al Moldovei, pentru că e posibil să pună în pericol statalitatea Republicii Moldova. Cu toate acestea, cele mai multe investiții străine în Moldova au fost făcute de România. Un dialog între fostul ministru român de externe Cristian Diaconescu și corespondenta europei libere la Chișinău Valentina Ursu.

Europa Liberă: Cât simbolism și cât pragmatism trebuie să aducă ziua de 27 martie în relația moldo-română?

Cristian Diaconescu: „Și una, și alta, pentru că ambele abordări – fie cea simbolică, fie cea pragmatică – sunt importante pentru noi toți și din acest punct de vedere cred că cea mai mare pierdere ar fi să treacă ziua de 27 martie ca și oricare altă zi, ca și cum nu există și nu are o semnificație. S-a mai întâmplat în istorie și am avut cu toții de pierdut.”

Europa Liberă: De la „Podurile de flori” s-a ajuns să se construiască punți de proiecte de infrastructură, de economie, așa cum și-ar fi dorit ambele părți?

Cristian Diaconescu: „Nu cum și-ar fi dorit ambele țări. O evoluție există. Dacă ar fi numai să și ne referim la modul în care așa, cât s-a putut, au fost folosite fonduri europene, bani europeni, pentru că România, membru al Uniunii Europene și Republica Moldova în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană au știut în diverse perioade de timp să folosească această relație. Și de la libera circulație până la câteva proiecte de infrastructură, nu foarte importante, dar măcar pentru regiunile limitrofe semnificative economic, cred că este evoluție de la „Podurile de flori”, dar, pe de altă parte, e foarte bine că au existat „Podurile de flori”, pentru că probabil că, deși mai lent decât trebuie, această apropiere în Uniunea Europeană, până la urmă, a avut și ea originile ei istorice și politice.”

Europa Liberă: De ce atât de greu devine funcțional gazoductul Iași-Chișinău?

Cristian Diaconescu: „Nu știu. Și eu mă întreb. Proiectul este cât se poate de interesant. Înțeleg că au fost niște impedimente tehnice legate de presiunea gazelor diferite, de țeava care ar trebui să lege acest gazoduct. Probabil că nu a existat o determinare politică ceva mai clară din partea guvernamentală și la București, și la Chișinău. Proiectul acesta trebuie să existe și pur și simplu să existe voință guvernamentală simultană în ambele capitale, dar una serioasă, pragmatică, nu doar declarativă pentru campania electorală.”

Europa Liberă: Pe plan diplomatic, ce poate face mai mult România pentru Republica Moldova?

Cristian Diaconescu: „Un proiect, un proiect pe etape, cu măsuri și cu termene de implementare agreat evident cu Chișinăul și care să fie respectat de ambele părți, indiferent de schimbările politice care au loc fie la București, fie la Chișinău. Deci, un proiect convenit de întreaga clasă politică, cu momente clare, cu verificarea îndeplinirilor; exact cum se face un proiect în lumea relațiilor comerciale sau a afacerilor private. Pur și simplu, un proiect. Cred că în acest moment doar bunele intenții, chiar dacă ar fi corecte, nu mai sunt suficiente. Dincolo de declarații, să vedem ce ne dorim fiecare și în ce măsură putem să folosim elementele care ne apropie pentru a le înlătura pe cele puține care ne despart.”

Europa Liberă: La nivel de instituții prezidențiale, deocamdată, nu s-a reușit stabilirea unui dialog. Cum vedeți Dvs. o apropiere a acelor doi șefi de stat de la Chișinău și București?

Cristian Diaconescu: „Mi se pare mult mai importantă, dacă îmi permiteți, zona executivă, zona guvernamentală. Pentru că, până la urmă, cei doi șefi de stat sunt politicieni, au un referențial evident politic, ceea ce sigur ține seama de mai mulți factori, dar ceea ce folosește societății și comunităților românești este, până la urmă, proiectul efectiv materializat în diverse direcții de dezvoltare. Și aici este vorba de interconectare, este vorba de energie, este vorba de securitate comună în regiune, este vorba de coridoare de transport, de infrastructură. Și atunci când toate aceste proiecte vor fi duse la bun sfârșit, fiți siguri că și politicul la cel mai înalt nivel se va simți mult mai confortabil să coopereze.”

Europa Liberă: De la izbucnirea conflictului transnistrean în stânga Nistrului, cum a văzut Bucureștiul soluționarea acestei probleme?

Cristian Diaconescu: „S-a vorbit mult și s-a făcut puțin. Formatul „5+2” a avut la un moment dat o utilitate politică, dar cred că s-a discutat mult prea puțin în contextul în care un gest de separare în Republica Moldova a unei anumite regiuni a reprezentat, practic, o încălcare a suveranității Republicii Moldova. Or, din acest punct de vedere era foarte puțin de discutat și mult mai mult de acționat. Cred că aici ar fi fost mult mai eficient dacă interesul Uniunii Europene ar fi fost mai bine susținut, fie de reprezentanții acestora, fie de noi, din capitalele celor două state, care aveam tot interesul ca acest proces separatist să se termine, bine ar fi fost, înainte să fi început.”

Europa Liberă: Dvs. vedeți finalitatea acestui conflict transnistrean? Care ar putea să fie deznodământul, ce șanse sunt ca această regiune să se împace cu gândul că i se oferă un statut special?

Cristian Diaconescu: „Da, deci este important dacă acest conflict evoluează de la statutul de conflict înghețat la o formulă care să fie agreată din punct de vedere constituțional de Chișinău. Deci, în momentul în care Chișinăul va fi responsabil, cum este și normal, de întregul său teritoriu și-și va exercita drepturile suverane pe întreg teritoriul în formula pe care o va decide, atunci și această zonă va fi reintegrată de o manieră normală, pe care încă o dată însă în Republica Moldova urmează să se decidă și nu în alte țări. Deci, din acest punct de vedere soluționarea acestui conflict ține strict de capacitatea de decizie politică a Chișinăului, dar nu numai a Chișinăului.”

Europa Liberă: Dar rămânerea lui Vladimir Putin la cârma Federației Ruse pentru următorii șase ani ar putea să aducă o schimbare de atitudine a Kremlinului față de felul cum înțelege Moscova să soluționeze această problemă?

Cristian Diaconescu: „Toți factorii internaționali implicați trebuie să înțeleagă că această problemă se rezolvă în structurile politice din Republica Moldova, nu în afară. Nu poate exista o soluție impusă din afară, care să aibă sorți de izbândă în ceea ce privește situația din Transnistria. De regulă, se spunea, cum știți bine, conflictul transnistrean. Or, fiind într-adevăr o situație de criză, de conflict, pentru că s-a încălcat în primul rând suveranitatea unui stat, în mod natural singura soluție este refacerea suveranității acestui stat și respectarea ei. Deci, dacă se va merge pe această cale politică, a refacerii suveranității statului și a respectării dreptului său de a-și aplica legile și de a determina sistemul politic pe întregul teritoriu național, atunci orice sprijin – că e dinăuntru, că e din afară – este binevenit. Dacă se merge împotriva acestui proces în ideea de a păstra un conflict înghețat tocmai pentru a genera probleme și tensiuni politice în Republica Moldova și nu numai, atunci asta este o politică greșită.”

Europa Liberă: Și ultima întrebare. Parcursul european al Republicii Moldova poate să rămână unul ireversibil?

Cristian Diaconescu: „Este complicat să vă dau un răspuns direct cu da sau nu. Pot să vă spun că Republica Moldova în Parteneriatul Estic până în anul 2014 a fost apreciată de toată lumea în toate cele șase state care se aflau în relații de parteneriat cu Uniunea Europeană, de parteneriat special, Republica Moldova a avut cea mai înaltă performanță. Ulterior, lucrurile s-au schimbat, au apărut probleme în legătură cu statul de drept, au apărut rezerve în legătură cu atitudinea și determinarea politicienilor, partidele politice, din păcate, cum știți foarte bine, nu au mai fost atât de susținătoare ale procesului de integrare europeană, au început să intre în conflicte politice interne… Nu vreau să mă pronunț, Dvs. știți mai bine, dar în orice caz parcursul european al Republicii Moldova s-a vulnerabilizat și s-a slăbit, și din această perspectivă știrea este cât se poate de rea, pentru că da, e adevărat, și partenerii europeni trebuie încurajați prin rezultate atâta vreme cât extinderea Uniunii Europene este un proces care astăzi nu mai este susținut cu hotărârea cu care era acum zece ani, să spunem. Deci, din acest punct de vedere, dacă Republica Moldova începe să se îndepărteze de Uniunea Europeană, s-ar putea ca să fie state europene care să considere că această îndepărtare este benefică, ne scutește de probleme politice sau strategice și să se dezintereseze din ce în ce mai mult. Deci, poate fi o dezangajare neunivocă cât se poate de nefericită, cel puțin, după părerea mea.”

XS
SM
MD
LG