Linkuri accesibilitate

Dimitri Gvindadze: „Scopul nostru este să atragem investitori buni care să poată să gestioneze băncile” (Video)


Dmitri Gvindadze

Un interviu cu reprezentantul BERD la Chişinău.

Consiliul de directori al Fondului Monetar Internaţional a aprobat o nouă tranşă de 22 de milioane de dolari, a doua dintr-un împrumut de peste 180 de milioane dintr-un program de colaborare încheiat anul trecut, după ce o echipă de experţi ai FMI a evaluat în noiembrie reformele realizate de guvernul de la Chişinău şi a conchis că, în ciuda unor mari riscuri”, programul se realizează. Corespondenta noastră de la Chişinău a stat de vorbă despre reformele din sectorul bancar cu şeful unei alte instituţii bancare cu investiţii-record de 130 milioane de euro în 2017 în proiectele din R. Moldova, Dimitri Gvindadze, director BERD la Chişinău.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:18 0:00
Link direct

Europa Liberă: În acest an, BERD a investit o sumă-record în Republica Moldova: ați pornit multe proiecte, ați elaborat o strategie nouă de țară. Ce înseamnă asta? Ce semnal este acesta pentru cetățean?

Dmitri Gvindadze: „Acesta semnifică angajamentul nostru ferm față de Republica Moldova, țară importantă de operațiuni a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Avem un oficiu mare aici, de 16 angajați. Aceasta este o abordare de lucru în teren, care ne permite să lucrăm atât cu sectorul public, cât și cu sectorul privat. În sectorul public avem diferite proiecte de infrastructură în domeniul transporturilor, logistică, eficiența energetică, diferite proiecte la nivel municipal. Și în sectorul privat este vorba despre finanțarea directă a companiilor comerciale viabile și, de asemenea, despre transformarea sectorului bancar.”

Europa Liberă: Am auzit în 2015 bancheri care ziceau că n-ar sugera, în acel moment, investitorilor să vină în Republica Moldova. Ce ziceţi Dvs. acum: să vină investitorii?

Dmitri Gvindadze: „Absolut. Deja vedem investitori străini care doresc să vină să investească în sectorul bancar în Moldova. Este vorba despre banca română Banca Transilvania, care urmează să achiziționeze acțiuni în cadrul VictoriaBank, ceea ce ne va da nouă posibilități să lucrăm cu VictoriaBank. Și aceasta înseamnă pentru noi un progres, ceea ce este foarte important pentru că, la moment, BERD poate colabora doar cu câteva bănci, ceea ce reprezintă o cincime din sectorul bancar al Moldovei. În același timp, două treimi din sectorul bancar se află sub supravegherea specială sau administrație specială a Băncii Naționale a Moldovei. De aceea noi intenționăm să schimbăm această stare de lucruri prin noi investitori în sectorul bancar.”

S-a curăţat sistemul bancar moldovenesc?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:17:32 0:00

Europa Liberă: Spuneţi că recomandați cu încredere să vină investitori. Dar ce anume s-a întâmplat în sectorul bancar că aveți atâta încredere? O cerință de bază era ca să cunoaștem acționarii băncilor. Nu prea îi cunoaștem, cel puțin în cele mai mari bănci. Ce anume substanțial s-a întâmplat în sectorul bancar că inspiră mai mare încredere?

Dmitri Gvindadze: „Moldova are un program cu Fondul Monetar Internațional și unul din elementele de bază ale acestui program este transformarea sectorului bancar. Aici, anume pentru transformarea sectorului bancar, BERD colaborează foarte intens cu FMI pentru a produce această schimbare pozitivă. S-au realizat multe progrese în ceea ce ține de adoptarea cadrului legislativ corespunzător care stă la baza funcționării corespunzătoare a sistemului bancar și aici FMI a întreprins foarte multe eforturi pentru a asigura acest lucru.

Pe de altă parte, noi colaborăm cu parteneri internaționali, cu Guvernul, cu echipa excelentă de la Banca Națională a Moldovei pentru a asigura transparența și buna-guvernare în sectorul bancar. Această transparență și bună-guvernare vor fi puse în aplicare inclusiv în VictoriaBank, cu sosirea unui nou acționar. De aceea eu văd progrese semnificative.

Și odată ce aceste oportunități în sistemul bancar vor fi puse la dispoziție, vor veni companii financiare în care se va putea investi și atunci BERD va putea să facă afaceri, va putea să ofere finanțarea sa inclusiv prin sprijin bazat pe granturi care este oferit din cadrul Uniunii Europene. De aceea mai multă lume va putea să beneficieze de aceste rezultate.”

Europa Liberă: Dacă v-aș ruga să dați acum o apreciere: sectorul bancar s-a curățat deja, începe să se curețe, suntem undeva pe la mijloc, ce ați spune?

Dmitri Gvindadze: „Dacă vorbim despre situația actuală, nu pot să zic că am depășit impasul în care eram. S-au înregistrat progrese semnificative, a fost adoptat cadrul legal, care stă la baza atragerii investitorilor cu reputație bună. Dar, în același timp, vedem că în alte bănci acțiunile sunt anulate, după care au fost expuse spre vânzare și în continuare se caută un investitor pentru a le achiziționa. În același timp, dacă avem aproape jumătate, sau sub o jumătate de bănci sub supravegherea specială a BNM, nu putem vorbi despre o stabilitate și o normalizare a situației în domeniul bancar, deși lucrurile progresează spre bine.”

Europa Liberă: Să vorbim acum despre tranzacția la care v-ați referit - Banca Transilvania și venirea ei în R. Moldova. BERD a încercat în 2015 să devină acționar majoritar la VictoriaBank, dar a fost atunci blocat de autorități. Anul trecut v-ați majorat, totuși, participațiunea până la 27 la sută, dacă nu greșesc, în această bancă. Acum, iată, va veni Banca Transilvania și o să guvernați împreună VictoriaBank. Banca Transilvania care, de fapt, parcă era interesată de o altă instituție bancară, de Moldindconbank. Aș vrea să ne explicați un pic, ca să înțelegem, ce anume s-a întâmplat, ce înseamnă asta?

Dmitri Gvindadze: „Da, este o istorie mai lungă. Într-adevăr, BERD și-a sporit participarea în VictoriaBank de la 15% la 27,5% în anul 2015, aceasta a fost o investiție defensivă, să zicem așa, pentru că nu consideram că VictoriaBank este o bancă solidă, de aceea insistam să ne menținem participația în această bancă.

În același timp, eu nu știu dacă Banca Transilvania a explorat și alte oportunități de investiții. Eu cred că aceasta este o întrebare pe care trebuie să o adresați lor. Ceea ce cunosc eu este că Banca Transilvania a devenit interesată de VictoriaBank și, știind deja că BERD face parte din această bancă, noi am salutat intrarea acestui investitor în VictoriaBank.

Deoarece BERD nu este interesat atât de mult de astfel de investiții, noi, de fapt, am vrut ca în această bancă să vină un investitor cu adevărat strategic care ar putea să conceptualizeze această abordare, să fie orientat către business și să dezvolte serviciile atât pe partea corporativă, cât și serviciile cu amănuntul.

În Republica Moldova, ca și în alte țări, de fapt, scopul nostru nu este să gestionăm băncile. Scopul nostru este să atragem investitori buni care să poată să gestioneze băncile și să modernizeze banca în care au venit. Și acesta este scopul nostru final pentru Moldova.”

Europa Liberă: În acest caz, ar putea să vă îngrijoreze ceea ce se spune despre celelalte două bănci mari. Pentru că, cu siguranță ați văzut, că unii experți de la noi cred că, de fapt, prin această tranzacție acționarul, acea firmă cipriotă care deține cota mare de acțiuni care se vinde acum în VictoriaBank, ar vrea cu bani curați obținuți în schimbul acestor acțiuni, să intre, de fapt, în celelalte două bănci, Moldindconbank și Agroindbank. Aș vrea să știu ce credeți dumneavoastră despre asta.

Dmitri Gvindadze: „Eu nu aș merge chiar atât de departe. Eu aș zice așa: un investitor bun, când intră în țară, se face o analiză juridică minuțioasă a acestui investitor. Iar faptul că BERD este deja acționar în această bancă îi asigură un grad de confort acestui nou investitor.

În ceea ce privește veniturile acumulate în urma tranzacției de vânzare a acțiunilor din cadrul VictoriaBank, aceasta este o tranzacție dintre un vânzător și un cumpărător. Vânzătorul propune un preț, cumpărătorul acceptă acest preț, se face tranzacția și acesta este finalul. În momentul în care cumpărătorul a achiziționat acțiunile, el deja preia conducerea în bancă și aceasta înseamnă, de fapt, modernizarea instituției financiare. Eu aș vrea să ne uităm la lucruri din această perspectivă.

Referitor la veniturile în urma tranzacției de vânzare a acțiunilor: atunci când se face tranzacția de vânzare, este importantă funcția de supraveghere a Băncii Naționale. De aceea această funcție și consolidarea funcției de supraveghere și de reglementare este, de fapt, interesul major al Fondului Monetar Internațional.

Aici sunt câțiva piloni-cheie care reglementează sectorul financiar și eu cred că istoria aceasta a fost un pic tumultuoasă și cred că trebuie să tragem o linie și să ne gândim de acum înainte cum ar trebui să se întâmple lucrurile. Toți investitorii, absolut toți, venind aici, trebuie să fie investitori curați, bine-verificați, să fie transparenți în momentul în care ei vin aici și vor să facă o investiție strategică sau financiară, ei trebuie să fie transparenți și să aibă o viziune referitor la această schimbare pozitivă pe care vor s-o aducă.”

Europa Liberă: Să vorbim acum despre proiectele BERD. Și începem cu unul care, dacă nu greșesc, nu va avea loc. Dacă greșesc, vă rog să mă corectați. Dar parcă era semnat un acord de finanțare legat de continuarea gazoductului Ungheni-Chișinău și, la un moment dat, autoritățile de la Chișinău, după ce au și ratificat acordul, s-au răzgândit și s-au gândit să facă altceva cu acest proiect, mai întâi firma care gestionează acest gazoduct să fie privatizată. Ați putea să ne explicați un pic ce a fost asta?

Dmitri Gvindadze: „Eu aș vrea să vă propun să ne uităm la strategia de țară, strategia anterioară, dar și strategia care a fost adoptată recent, în noiembrie, pentru perioada 2017-2022. Dacă ne uităm la securitatea energetică, aceasta este foarte importantă și stă la baza strategiei de țară și a viziunii BERD în țară. Este vorba despre siguranța aprovizionării cu energie electrică și gaz natural și noi știm că pentru a asigura securitatea energetică trebuie să asigurăm diversificarea aprovizionărilor.

Da, să vă spun despre aceste două proiecte: aprovizionarea cu gaz natural și aprovizionarea cu energie electrică sau, mai bine-zis, interconexiunea la energia electrică. Aceste proiecte, într-adevăr, au fost semnate, dar semnate ca proiecte de stat, cu Ministerul Finanțelor ca beneficiar, pentru că sunt proiecte de infrastructură publică, respectiv finanțarea pentru astfel de proiecte este mult mai ieftină decât finanțarea acordată unor parteneri privați sau unor entități private. Respectiv, noi, căutând posibilități de a asigura finanțare mai ieftină, inclusiv prin granturi, am reușit, în cazul proiectului gazoductului Ungheni-Chișinău, să asigurăm un grant din partea Uniunii Europene de 10 milioane euro, iar proiectul pe interconexiunile electrice, în valoare de 270 milioane euro, am asigurat cu un grant de 40 milioane euro din partea Uniunii Europene. De aceea, noi, având aceste proiecte semnate cu statul, vroiam anume să asigurăm finanțarea mai ieftină.

Da, sunt discuții în cazul gazoductului Ungheni-Chișinău referitoare la identificarea unei soluții în parteneriat cu sectorul privat, adică să se creeze un parteneriat public-privat. Noi suntem gata inclusiv și pentru astfel de soluții, pentru că, până la urmă, scopul nostru este să asigurăm restructurarea sectorului prin implementarea reformelor, prin îmbunătățirea infrastructurii și asigurarea unei combinații de fonduri, care ar fi eficiente.

Și în acest sens este foarte important ca autoritățile să încerce să atingă acest obiectiv având în vedere, de asemenea, cheltuielile care, ulterior, urmează să fie reflectate în tarife pentru cetățeni. Respectiv, trebuie ținut cont de cât de mult își vor putea permite cetățenii să achiziționeze și să plătească pentru gazele furnizate.

Și dacă acest obiectiv se atinge, fie prin colaborarea cu o entitate privată sau prin intermediul unui parteneriat public privat, atunci noi suntem gata fie să facem un pas într-o parte, fie să explorăm opțiunea ajustată și să vedem dacă mai e nevoie de altă finanțare sau nu, dacă mai e nevoie de implicarea noastră sau nu. Noi în continuare rămânem în joc, să vedem care vor fi aceste soluții care vor fi găsite.

Și Moldova, fiind un stat suveran, își are prioritățile sale suverane: Moldova poartă discuții cu România, dar și cu alte părți interesate și în cazul în care se va găsi o soluție pe bază privată, atunci este ok și atunci va trebui să luăm noi decizia. Deocamdată, mie îmi vine greu să spun ceva concret, pentru că eu nu am fost abordat de Guvern pentru a discuta acest subiect, deocamdată.”

Europa Liberă: Deci, eu am greșit când am zis că este un proiect care, probabil, nu va avea loc. Încă nu este clar, s-ar putea să aibă loc, s-ar putea să nu aibă loc?

Dmitri Gvindadze: „Da, absolut. Ar putea să aibă loc, noi urmează să vedem poziția Guvernului în acest sens. Noi avem experiență de a colabora foarte bine cu Guvernul și, inclusiv, cu echipa energetică. Astăzi a fost încheiat acordul între BERD, BEI, Banca Mondială și Guvern cu valoare de 270 de milioane euro. Este un pachet energetic foarte important. Aceasta înseamnă că este și capacitate, și bunăvoință de a duce până la capăt aceste eforturi.

În același timp, dacă va fi un cadru pozitiv, urmează să vedem care este contextul și să ne ajustăm în cazul în care acesta este relevant. Dacă vom putea. Dacă nu vom putea, atunci vom spune: „Nu, noi nu putem să participăm la acest proiect”. Dar toate opțiunile pot fi discutate, noi suntem flexibili și nimic nu este bătut în cuie.”

Europa Liberă: Printre celelalte proiecte, v-aș întreba dacă aveți probleme cu vreunul. Și pe care le remarcați ca fiind prioritare pentru instituția dumneavoastră?

Principalul moment complicat a fost capacitatea de implementare în sectorul drumurilor, pentru că această capacitate de implementare a fost blocată, a fost ținută ostatică circumstanțelor politice

Dmitri Gvindadze: „De fapt, noi avem câteva priorități-cheie în această țară și le puteți identifica inclusiv și din strategia de țară care este disponibilă pe site-ul nostru. Dar eu voi încerca să vă dau un răspuns concis.

Prioritatea numărul unu este sectorul bancar și aici este vorba despre efectuarea investițiilor comune cu un investitor cu reputație, investițiile făcute în baza regulilor noastre și investiții în bănci comerciale viabile.

Prioritatea numărul doi este sectorul energetic și am vorbit despre securitatea energetică, despre eficiența resurselor energetice, despre generarea acestor resurse energetice, dar și despre resursele energetice regenerabile.

Prioritatea numărul trei este infrastructura – infrastructura drumurilor, logistică, municipală și de mediul ambiant.

Prioritatea numărul patru este foarte importantă, este vorba despre finanțarea directă, nu finanțarea cea la care m-am referit în numărul unu, prin băncile comerciale viabile, dar finanțarea directă oferită companiilor comerciale viabile.

Deocamdată, principalul moment complicat a fost capacitatea de implementare în sectorul drumurilor, pentru că această capacitate de implementare a fost blocată, a fost ținută ostatică circumstanțelor politice, a acelor dificultăți politice care au avut loc în anul 2014, 2015. Multe proiecte în domeniul drumurilor au fost blocate, respectiv s-au confruntat cu probleme pe care noi astăzi încercăm să le depășim, implementând proiecte pe drumuri. Pentru că pentru aceste proiecte pe infrastructură rutieră au fost alocași 10 milioane de dolari SUA, pentru sectorul rutier în general. Și eu vreau să ajungem la momentul când acei bani care se află pe contul din Londra să fie aduși aici și să fie investiți în beneficiul populației din această țară. Și noi, BERD-ul, împreună cu autoritățile întreprindem eforturi în acest sens.”

XS
SM
MD
LG