Linkuri accesibilitate

Mihai Cotorobai: „Cum era atunci situația, așa rămâne. Cu regret, drepturile omului sunt încălcate”


Cum au fost respectate drepturile omului în R.Moldova pe parcursul anului 2017? Avocatul poporului, în dialog cu Valentina Ursu

Europa Liberă: Autoritățile spun că edifică un stat de drept, un stat democratic. Într-un stat de drept și democratic e posibil să fie încălcate drepturile omului?

Mihai Cotorobai: „Nu există niciun stat în lume unde drepturile omului să nu fie încălcate, dar altă vorbă este că într-un stat democratic și un stat de drept depinde mult nivelul de respectare a acestor drepturi și, dacă drepturile sunt respectate, promovate la un nivel înalt, încălcarea acestor drepturi este destul de gravă. La noi, cu părere de rău, cum e nivelul drepturilor, așa este și nivelul încălcărilor, fiindcă, nefiind cunoscute, promovate, propagate ș.a.m.d., încălcarea unui oarecare drept se socoate ca un lucru care există și există. Deci, nu l-au ajutat la spital – nu i s-a respectat dreptul la sănătate; nu i se respectă dreptul la un trai decent – dar ce, până acum toți așa au trăit. Dacă s-ar ridica nivelul de respectare, nu numai de proclamare, că la noi îs proclamate foarte bine, dar când e vorba de aplicare a prevederilor legale, sigur că mai avem mult, mult de lucru. Avocatul Poporului (Ombudsmanul), conform legii, este dator, este obligat să depună raportul anual la Parlament. Până la urmă, monitorizarea și activitatea Avocatului Poporului nu este altceva decât un fel de control parlamentar asupra drepturilor omului.”

Mihai Cotorobai
Mihai Cotorobai

Europa Liberă: Dar haideți să vorbim despre cărărușa asta pe care ați croit-o Dvs. pentru cetățean, să vină atunci când instituțiile statului nu-i fac dreptate, când el se consideră nedreptățit, pentru că un simplu cetățean înțelege să scrie o scrisoare, să vină cu o petiție, ceea ce e greșit, fiindcă Dvs. ziceți că aici trebuie să vă treacă pragul doar cetățenii care au adresări către Ombudsman.

Mihai Cotorobai: „Trebuie să găsească cărărușa ceea care constă în respectarea drepturilor omului, dar pentru a fi respectate de către alți oameni, ei singuri trebuie să-și cunoască drepturile respective. Și iată aici tocmai aș vrea să accentuez rolul și statutul instituției Avocatul Poporului în promovarea și lămurirea drepturilor omului cetățenilor de rând. Dacă să-mi continui gândul de mai sus, deci, în raport reflectând starea lucrurilor din domeniul drepturilor omului, eu asta am vrut să accentuez: pe parcursul mai multor ani, eu am făcut comparație între rapoartele depuse și de precedenții avocați parlamentari din componența Centrului pentru Drepturile Omului. Să știți că mari succese nu avem – cum era atunci situația, așa și rămâne. Cu regret, constatăm că drepturile sunt încălcate și problema drepturilor omului este destul de nesatisfăcătoare.”

Europa Liberă: Dar cum să-și dea seama cetățeanul când i se încalcă drepturile, dacă el, în primul rând, are puține cunoștințe despre ce înseamnă drepturile omului și când se pomenește într-o situație dificilă, când nu mai are nicio speranță, atunci își amintește sau îl sfătuiește cineva: „Uite că este și o instituție care se numește Avocatul Poporului”?

Mihai Cotorobai: „Oamenii e clar că cunosc aceste drepturi la modul general. Însăși expresia „dreptul la viață”, „dreptul la sănătate”, „dreptul la muncă”, „dreptul la educație” ș.a.m.d. dreptul…, dar în ce constă el? Care este acest drept? Și iată aici noi de acum ne adresăm nu numai la prevederile constituționale, dar căutăm răspuns în standardele internaționale. Și am semnat multe convenții, dar acolo îți dă lămuriri. Ce înseamnă dreptul la viață? – Protecție, securitate ș.a.m.d. Ce înseamnă dreptul la muncă? – Garantarea acestui drept, locuri de muncă, muncă decentă, condițiile respective etc.”

Europa Liberă: Ce faceți cu acele petiții pe care le aduc cetățenii care s-au pomenit neputincioși în cazul unei situații?

Mihai Cotorobai: „Noi examinăm adresările individuale ale cetățenilor, nu ale grupurilor, ale persoanelor juridice, ale autorităților ș.a.m.d., ale cetățenilor, drepturile omului. Și atunci e clar că în fiecare adresare noi încercăm să constatăm și constatăm dacă într-adevăr se încalcă acest drept, reieșind din standardele existente, cine se face vinovat și de ce s-a încălcat acest drept. După asta aplicăm pârghiile pe care le are Avocatul Poporului.”

Europa Liberă: Dle Cotorobai, dar știți prea bine că și instituțiile statului, funcționarii care lucrează acolo tot sunt orgolioși, nu mai văd ei chiar cu ochi buni această instituție a Avocatului Poporului că, uite, chiar se consideră că poate face dreptate mai mult decât ar putea să facă o instanță, de exemplu?

Mihai Cotorobai: „Fiecare funcționar public, indiferent de nivel, la noi este la modă chestia asta, intră în funcție depunând un anumit jurământ. Acesta-i un fel de contract de muncă sub condiția depunerii jurământului. Și la mine în lege e scris: „Dacă refuzi să depui jurământul, nu poți fi numit în funcție”. Uitați-vă Dvs. de curiozitate și o să vedeți că la toți e scris în acest jurământ că „jură să respecte drepturile și libertățile omului”. Și eu la întâlniri cu ei le spun: „Dar a răspuns cineva pentru aceea că încalcă jurământul? Iată încălcarea dreptului o constat eu, dar cine constată că a încălcat jurământul”? Eu o iau de jos până sus. Toți cetățenii Republicii Moldova, câți ei sunt după număr, sunt posibili adresanți către Avocatul Poporului. Chiar și funcționarii publici. Și nu numai unul s-a adresat de acum la mine, de rang înalt, cum spunem noi, fiindcă totuși se socoate că un oarecare drept este încălcat. Desigur că noi ne străduim să constatăm, înainte de toate, dacă există această încălcare. Și dacă vedem că este încălcare anume a dreptului în conformitate cu standardele existente, atunci începem a depăna monitorizarea, investigația și ajungem la concluzia pe care o socoate Ombudsmanul fără nimeni, singur, și face recomandarea. Arma de bază a Ombudsmanului este recomandarea făcută față de un guvernant concret, funcționar, autoritate publică de repunere în drepturi a acestei persoane. Cu părere de rău, aceste recomandări nu întotdeauna se respectă. În cazul în care un funcționar public, un guvernant s-ar simți el singur vinovat că i s-a arătat că a încălcat dreptul, asta pentru mine de acum cred că ar fi un succes nu rău. Nu pentru mine, asta pentru situația respectivă, pentru țară, pentru statul de drept Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar de ce credeți că pe parcursul a 20 de ani de când a fost instituită această instituție a Ombudsmanului statul a lăsat așa mai în umbră activitatea acestei entități?

Mihai Cotorobai: „Nu până la sfârșit s-a conștientizat în construcția unui stat de drept locul însuși al acestor drepturi. Omul are drepturi de la naștere. Atitudinea în cazul de față trebuie să fie direcționată înspre respectarea acestor drepturi. Eu deseori pun în recomandări problema accesibilității persoanelor cu dizabilități. Eu vreau să știu de ce până astăzi se construiesc clădiri după proiectele unor arhitecți școliți în zilele noastre, 20 de ani, și ei construiesc clădiri fără rampă pentru persoanele cu dizabilități locomotorii. Dar ce să mai zicem de cei orbi, de cei care nu aud? În Moldova sunt opt traducători de mimică a mișcărilor surdo-muților. De care atitudine putem să vorbim? Și oamenii vorbesc singuri între ei sau nu vorbesc și nici n-au auzit în viața lor. De ce acești arhitecți și până în prezent prelungesc? Ce-i de făcut? De tras la răspundere.”

Europa Liberă: Cazurile de rezonanță din ultimul timp, mai ales cazul tânărului Brăguța a făcut să mergeți și în penitenciare. Se încalcă drepturile deținuților? La ce concluzie ajungeți?

Mihai Cotorobai: „Dacă s-a făcut impresia că eu am ajuns în instituțiile penitenciare numai pentru cazul Brăguța…”

Europa Liberă: Nu, eu am zis că și, inclusiv…

Mihai Cotorobai: „Una din atribuțiile de bază și competențele Avocatului Poporului este tocmai monitorizarea condițiilor de detenție a persoanelor. Nu numai în penitenciare, în toate locurile unde ei pot fi deținuți fără voia lor, sunt privați de libertate. Sunt spitalele psihiatrice, internatele, orfelinatele, garnizoanele militare, izolatoarele preventive de la poliție, din comisariate ș.a.m.d. Deci, toate sunt vizitate de către Ombudsman. În cazul pe care Dvs. l-ați pomenit, sigur că noi avem cunoștință de cauză cu situația din penitenciare. Din toate 17, niciunul nu corespunde cerințelor respective de instituție de detenție. Nu mai vorbesc de faptul că sunt suprapopulate, sunt încălcate standardele internaționale, cel puțin patru metri pătrați la fiecare în celula respectivă. Nu se respectă. Mai bunișoare sunt condițiile în câteva – Pruncul unde sunt femeile, Goianul unde ne-au ajutat norvegienii și am reconstruit pentru minori și puțin s-au îmbunătățit condițiile la Taraclia; acum se pregătește la Leova. Deci, se întreprind măsuri, dar, dacă luăm la general, nu corespund.”

Europa Liberă: Pentru că există și această regiune transnistreană, cetățenii de acolo au încercat să se adreseze la Avocatul Poporului din Republica Moldova. Faptul că acolo sunt violate drepturile omului și situația că autoritățile de aici nu pot exercita controlul asupra unei regiuni secesioniste, vă împiedică să ajutați cetățenii de acolo?

Mihai Cotorobai: „Problema transnistreană este durerea noastră la toți și în același rând și pentru Avocatul Poporului. Eu aș începe de la aceea că nici eu nu am acces în teritoriul respectiv.”

Europa Liberă: Adică sunteți persona non grata?

Mihai Cotorobai: „Da. Deci, nu am acces în teritoriul respectiv, pușcăriile, nu mai vorbesc din Tiraspol, noi avem pușcăriile care sunt în custodia noastră din Bender și tot am probleme, trebuie dinainte să organizez pătrunderea, deci, sunt probleme…”

Europa Liberă: Accesul?

Mihai Cotorobai: „Cu accesul. Dar asta nu înseamnă că noi nu reacționăm la nevoile oamenilor. Instituția Avocatul Poporului are în teritoriu patru reprezentanțe teritoriale – avem la Bălți, la Cahul, la Comrat și la Varnița. În reprezentanța din Varnița, din 80% de adresări, sunt persoane parțial retrimise către Avocatul Poporul al Republicii Moldova. Ne străduim, depunem eforturi să-i ajutăm în măsura în care avem posibilitate și depinde de noi. Asta, în primul rând, este problema documentării copiilor care au niște acte, eu la direct le spun false, care nu-s documente, dar omul trăiește. Noi întemeiem, îi repunem și le facem în Varnița documentele respective care le adeverește existența lor ca oameni, ca cetățeni de care și depind drepturile și libertățile lor de mai departe. Așa că noi acolo avem o activitate mai prioritară, reacționăm la adresările lor și chiar în unele cazuri mai concrete care se adresează, poate ar părea că niște mărunțișuri, dar care nu le pot rezolva în partea aceea. Noi îi ajutăm aici și eu, anul acesta, pentru prima dată am inclus în raportul anual al Ombudsmanului și am spus-o în Parlament și cu alte ocazii, am inclus un compartiment aparte, doamna Valentina, starea drepturilor omului în regiunea transnistreană și problema din Comrat, Găgăuzia, care până acum nici nimeni nu mă obligă. Structura raportului o stabilește Ombudsmanul și iată la anul ce o să stabilesc eu mai prioritar, o să includ. Anul acesta am mers pe calea prevederilor constituționale, toate drepturile care sunt și am constatat: sunt niște drepturi de care nu s-a atins nimeni. Nici să fie respectate, nici să fie încălcate, există și există.”

Europa Liberă: Câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă un stat unde drepturile omului să fie respectate, așa cum prevede buchea și spiritul Constituției?

Mihai Cotorobai: „Eu am făcut un studiu de serviciu medical prespitalicesc, urgent. Sectorul de la Buiucani are zece ambulanțe care-s vechi ca ușa tindei, ele de abia merg, care urgență să ajungă ele la oameni, nicio dotație nu-i. Dar când am stabilit acolo, regulamente, domnilor, cu ce trebuie să aibă, că dacă nu are asta, nu are voie să iasă la chemare până la poartă. Ele se duc și asigură… Da, au venit deputați la mine: „domnule Cotorobai, mulțumim că, datorită intervenției dumitale, noi am căpătat finanțare suplimentară și iată o să avem, o să le dotăm așa cum ne-ai spus matale”. Dar când îmi răspund mie că nu-s bani, uite, eu îi întreb: „dacă voi nu aveți bani pentru drepturile omului, atunci pentru ce, pentru ce aveți? Puneți drepturile omului în capul mesei și o să vedeți că o să fie altfel”. Eu asta o vorbesc acum nu ca Ombudsman, eu toată viața sunt în domeniu și m-am convins de a respecta dreptul omului este, în primul rând, posibilitatea ca el să înțeleagă că există acest drept.”

XS
SM
MD
LG