Linkuri accesibilitate

Despre realismul ideii unioniste


Centenarul Unirii marcat la Chișinău, 25 martie 2018

Un interviu cu analista politică de la Berlin Anneli Ute Gabanyi.

Pe 27 martie a avut loc la București o ședință comună a celor două camere ale parlamentului care a aniversat solemn 100 de ani de la momentul Uniunii Basarabiei cu România. La ședința de marți a participat și o importantă delegație din R.Moldova. Președintele României, Klaus Iohannis, a lipsit de la ședință, dar a transmis un mesaj din partea Președinției române. Ieri, Klaus Iohannis a spus că România îi poate ajuta pe cetățenii R. Moldova mai ales sprijinindu-le țara în parcursul european și pe plan economic, iar nu prin „discursuri bombastice, într-un ton populist, electoral”. Iohannis a încercat să explice astfel de ce a lipsit de la ședința Parlamentului României: „Cred că este important să cunoaştem istoria, dar să vedem şi prezentul. Dacă vorbim despre Republica Moldova, cred că este datoria României să sprijine real Republica Moldova şi pe moldoveni”, a spus Iohannis. La ședința Parlamentului de la București au fost prezenți și Patriarhul României, Daniel, și principesa Margareta, custodele coroanei regale a României, ca și foștii președinți Emil Constantinescu și Traian Băsescu. Valentina Ursu i-a adresat mai multe întrebări pe tema unirii, analistei de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi.

Anneli Ute Gabanyi, în dialog cu Valentina Ursu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:27 0:00
Link direct

Europa Liberă: În această săptămână când a fost marcat Centenarul Unirii, mai mult ca niciodată s-a vorbit despre Unire și s-a amintit că situația politică și geopolitică a Republicii Moldova s-a copt acum la fel ca în 1991 pentru Unirea cu Țara-mamă. Atunci nu s-a făcut Unirea, ci s-au preferat doar „Poduri de flori” și această Unire a României cu Basarabia s-a ratat. Dvs. ce ne spuneți? De ce România și Republica Moldova nu s-au unit în august 1989?

Anneli Ute Gabanyi
Anneli Ute Gabanyi

Anneli Ute Gabanyi: „Este foarte interesant că acest mit este propagat în continuare. Și stau și mă întreb: unde au rămas istoricii, atât istoricii relațiilor româno-moldovenești și românești, dacă vrem să spunem așa, înainte de 1989 și după? Este foarte clar că acea conducere, acea putere instalată printr-un puci militar, care s-a axat pe o revoluție populară și ea destul de instrumentalizată, din păcate, a fost organizat cu ajutorul forțelor din Uniunea Sovietică special pentru a pune punct discuțiilor din România de dinainte de ’89 pentru a pune în discuție frontierele și a pune în discuție în general rezultatele Pactului Molotov-Ribbentrop. Și acest lucru a fost spus clar atât de specialiștii Republicii Moldova care au vizitat România imediat după 1989, cât și de anumiți reprezentanți de frunte ai acestei puteri noi pro-sovietice, hai să-l numesc pe dl Silviu Brucan, care a spus foarte clar că o astfel de problemă nu există; problema reunificării nu se pune în niciun fel, dacă putem vorbi de anumite rezolvări, de a face granița mai transparentă pentru vizite etc., acest lucru va fi OK. „Podul cu flori”, bineînțeles, fiind un fel de supapă pentru anumite energii unioniste, mai ales din partea basarabenilor care atunci s-au manifestat, dar nimic mai mult. Și vă amintesc că dl Adrian Năstase, pe atunci ministru al Afacerilor Externe ale României, într-un interviu zice: „Anexarea Republicii Moldova sau, dacă doriți, reunificarea cu România n-a fost nici pe agenda noastră, nici pe agenda lor”. Este foarte adevărat, pentru că atunci când, de exemplu, Republica Moldova și-a declarat independența, în august 1991, România a fost primul stat din lume care a recunoscut independența Republicii Moldova de independența acestui stat cu care, cică, ar fi dorit atunci sau ar fi văzut o ocazie de a se uni cu el.”

Europa Liberă: Dar mulți spun că Ion Iliescu nu ar fi vrut Unirea?

Anneli Ute Gabanyi: „Spre exemplu, dl Snegur a spus atunci când această mișcare unionistă era în toi în Basarabia că s-ar dori o integrare culturală și economică cu România, dar niciodată în Republica Moldova nu a fost vorba de o reunificare. De altfel, dl Snegur de asemenea relatează cum Chișinăul a fost pus sub presiune de către puterile occidentale, atât de Germania, care nu dorea ca cineva să-i deranjeze modelul propriei unificări, oricum destul de dificil de apărat atât față de anumite puteri occidentale, vezi Franța și Anglia, dar și față de Uniunea Sovietică, iar America de asemenea nu era interesată ca stabilitatea Uniunii Sovietice, stabilitatea mai ales a lui Gorbaciov să fie deranjată. Ceea ce noi știm e că atunci când Republica Moldova avea nevoie foarte mare de fonduri, atât FMI-ul, cât și alte organizații economice au pus presiune asupra Republicii Moldova, spunând „dacă nu intrați în CSI”, deci nu

În România nici Constituția din 1991, nici cea din 2003 nu a menționat acest lucru...

să se reunifice cu România, „nu primiți niciun fel de susținere”. Dar și din partea României. Vă amintiți că Ion Iliescu și cu Gorbaciov în aprilie 1991 au semnat o înțelegere, un fel de tratat de bază între cele două țări, adică între România și Uniunea Sovietică. Și atunci, în acest tratat de bază, problema Basarabiei, problema în general a acestor teritorii nu a fost nici măcar menționată. E adevărat că sub presiunea Parlamentului din România acest tratat nici n-a fost, până la urmă, nu a trecut girul Parlamentului. Dar hai dacă vorbim de paralela între Germania și România, în Germania, de la începutul existenței acestui stat, de la adoptarea Constituției germane, întotdeauna reunificarea celor două părți ale Germaniei divizate a fost una din stipulațiile acestei Constituții. În România nici Constituția din 1991, nici cea din 2003, adică forma ei revizuită nu a menționat acest lucru. Deci, despre ce vorbim aici?”

Europa Liberă: Dar în această săptămână, aflat la București, speakerul Andrian Candu a declarat că cetățenii Moldovei își doresc un stat independent și cu un drum spre Uniunea Europeană în contextul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a vorbit despre Unirea României cu Republica Moldova?

Anneli Ute Gabanyi: „Din păcate, populismul pe modelul băsescian se vede că prinde și la alți lideri care altfel au impresia că nu se mai pot legitima în fața poporului român, cel puțin în fața acelor oameni care au dubii foarte mari față de patriotismul dlui Dragnea. De altfel și al dlui Băsescu care, după părerea mea, a sărit toate gardurile posibile. Aceste discuții creează probleme pentru conducerea din România. S-a văzut și pentru dl președinte Iohannis care a avut uriașe dificultăți, cred eu, nu am vorbit cu el, uriașe

Tema reunificării ar pune în pericol securitatea Republicii Moldova...

dificultăți în a nu participa și totuși a explica de ce nu poate participa la o astfel de întrunire unde probabil că știa că se vor spune și astfel de lucruri. Este clar, România este avocatul cel mai sincer, cel mai sigur și cel mai interesat și totuși dezinteresat în a ajuta Republica Moldova să parcurgă un drum cât mai rapid și cât mai lin către Uniunea Europeană. Pe de altă parte, a lua în brațe unificarea, adică tema reunificării ar pune în pericol și, subliniez acest lucru, securitatea Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar există mulți oameni în Republica Moldova care văd Unirea cu România ca singura alternativă după ce au fost dezamăgiți pe rând de clasa politică, de politicienii de la Chișinău?

Anneli Ute Gabanyi: „Da, și atunci au speranță într-o elită care este majoritate reprezentată în Parlament de oameni ca dl Dragnea? Îmi pare foarte rău, este un lucru foarte nerealist în momentul de față. Dar trebuie să gândești și din punctul de vedere al întregului context politic. Nimeni în Occident nu dorește așa un lucru și chiar Republica Moldova ar putea să se gândească. Aceste conflicte înghețate, și o spun cu foarte mare atenție, dar o spun, conflictele înghețate nu sunt înghețate pentru totdeauna și tare mă tem dacă într-adevăr Republica Moldova și eventual și cu concursul anumitor politicieni din România fac pași greșiți în această direcție, am putea să vedem că și în Transnistria lucrurile s-ar putea încinge. Și mă întreb: cine din

Nimeni în Occident nu dorește așa un lucru...

Uniunea Europeană, cine din NATO ar putea să le vină în ajutor celor din Republica Moldova? Este o dezvoltare pe care o văd foarte periculoasă pentru Republica Moldova și sunt bucuroasă că mai există politicieni și dl Candu, bineînțeles, ține de această categorie, și dl președinte la fel, care mai au această viziune mai largă a contextului politic în care acționează aceste două țări. Sunt foarte bucuroasă că politicieni drepți precum dl Candu din Republica Moldova și dl președinte Iohannis din România țin de această categorie.”

Europa Liberă: Cooperarea moldo-română pe viitor cum o vedeți?

Anneli Ute Gabanyi: „Trebuie să devină cât mai strânsă. Trebuie să se facă mult mai multe legături economice între cele două țări și, în general, comunicarea trebuie să meargă într-o direcție în care și în România să se recunoască faptul că stabilizarea și identitară și culturală, politică a Republicii Moldova este în interesul atât al Republicii Moldova, cât și al României, nu destabilizarea prin împingerea unor forțe mai puțin inteligente și mai puțin clarvăzătoare în direcția unei dorințe care este nu numai irealizabilă, dar este și periculoasă și pentru stabilitatea României. Noi, în Germania, știm ce înseamnă reunificarea și putem să spunem că este un proces imens. Și în România se știe, unificarea cu Transilvania acum 100 de ani după 1918 încă a lăsat urme care se simt în conștiința națională și în conștiința publică.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG