Linkuri accesibilitate

Angela Grămadă: „Politica externă a devenit un instrument de manipulare a publicului în Republica Moldova”


Experta Angela Grămadă

Un interviu cu președinta Asociației „Experți pentru securitate și afaceri mondiale” de la București.

Angela Grămadă este președinta unui think-tank românesc Asociația „Experts for Security and Global Affairs” (ESGA), fondată în anul 2014. La Chișinău revinepentru diferite activități și proiecte academice sau care au conexiune cu dezvoltarea societății civile. Ea vorbește despre locul și potențialul Republicii Moldova în actualul context regional, despre poziția și temerile cetățenilor vizavi de procesul de integrare europeană și despre nevoia implementării adevăratelor reforme.

Angela Grămadă: „Anul 2017 a fost unul extrem de greu, dar, în același timp, foarte important pentru a vedea care vor fi tendințele viitoare pentru anul 2018. Avem o îmbunătățire a relației cu Ucraina pe anumite domenii și mai există dosare nesoluționate tot în aceeași relație bilaterală.

Pe de altă parte, avem o relație destul de complicată cu Federația Rusă și ea va continua să domine destul de mult agenda de politică externă a Chișinăului, pentru că există interese. Există interese atât la Chișinău, cât și la Moscova ca aceste probleme din dialogul bilateral să nu fie soluționate sau să fie accentuate astfel încât să lucreze în favoarea unor forțe politice, și noi știm care sunt acele forțe politice care vor folosi acest element.

Mai avem în continuare nesoluționat conflictul transnistrean și aici nu prea prevăd în curând o ameliorare a situației, poate doar pe anumite teme de discuții vor fi ceva progrese, dar eu nu prevăd o soluționare a conflictului în viitorul apropiat din simplul motiv că nu există voință politică la Chișinău și nu există dorință din partea Moscovei să scape de acest instrument de presiune asupra Republicii Moldova.

Și alt subiect care este destul de important pentru Republica Moldova din punctul de vedere al agendei de politică externă este imaginea pe care noi o avem în exterior și e o imagine destul de slăbită din punct de vedere a ceea ce am putut să facem noi sau al potențialului pe care l-am avut în acest an și a fost slăbită mai mult de viața politică internă – lupta dintre Președinție, Parlament pe sistemul uninominal/mixt ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Cât capital își adună politicienii când e vorba de vectorul politicii externe și cât beneficiu înțeleg să aibă cetățenii de la Est sau de la Vest?

Angela Grămadă: „Politica externă a devenit un instrument de manipulare a publicului în Republica Moldova. Și ea este utilizată atunci când o forță politică sau alta are nevoie de acest lucru. Știm, mâna Moscovei, cunoaștem Europa care a susținut mai multe guvernări corupte declarate proeuropene și atunci în mintea cetățeanului, a locuitorului din Republica Moldova, imediat atunci când se vorbește despre politică externă se asociază cu anumite elemente nu prea pozitive.

Știți, și în Ucraina în momentul în care autoritățile nu mai știau ce să facă în interiorul țării sau nu doreau să implementeze anumite reforme, imediat aduceau în discuție probleme de politică externă – vom fi dați afară de pe o piață, nu ne va mai primi Uniunea Europeană, nu vom mai putea semna contracte de livrare a gazelor cu rușii ș.a.m.d. Același lucru se întâmplă și în Republica Moldova. Adică, politicienii noștri, actorii politici din Republica Moldova au preluat acest instrument de manipulare a opiniei publice și-l folosesc foarte abil, cred ei, dar cei care încearcă să se informeze și o fac din mai multe surse, și o fac într-un mod sistematic, într-un mod documentat, ei observă anumite tendințe și pot să facă diferența între trendul pozitiv și trendul negativ prin care trece Republica Moldova în anumite momente.”

Europa Liberă: Să revenim la capitalul pe care îl acumulează demnitarii atunci când folosesc acest vector al politicii externe. Rusia îi aduce bile mai multe unui demnitar sau Bruxelles-ul îi aduce mai multă vizibilitate și credibilitate unui actor politic?

Angela Grămadă: „Da, pentru că noi avem referendumuri locale sau avem alegeri locale care au fost câștigate cu agendă de politică externă, și nu cu proiecte concrete pentru comunitatea locală. Acest lucru l-am văzut la ultimele alegeri locale care au fost în 2015 și anterior tot așa, Primăria Chișinău mai ales aici devine vizibil, iar la alegerile prezidențiale, eu pot să vorbesc despre regiunea de sud, unde dl Dodon a preluat practic jumătate din procente în raionul Cahul. Anterior acest lucru nu se întâmplase, dar a reușit în localitățile în care a ajuns, pentru că nu și-a făcut campanie electorală în toate localitățile de pe malul Prutului, a reușit să-și acumuleze capital electoral anume pe chestiuni de politică externă.”

Europa Liberă: Și dacă ceva mai devreme ați amintit despre manipulare, totuși, cetățeanul e capabil să aleagă grâul de neghină și să-și dea seama de unde vin beneficiile – de pe urma unei integrări sau altei integrări, în Occident sau integrări în Est?

Angela Grămadă: „Nu fiecare cetățean este capabil să discearnă, iar acest lucru se datorează, în primul rând, accesului la educație sau la resurse pentru a se autoeduca politic, nu fiecare dintre noi beneficiază de anumite instruiri, traininguri pe cultură politică. Mulți dintre ei, cei care au rămas în Republica Moldova, am în vedere, au rămas cu acea memorie istorică din perioada sovietică și, pur și simplu, nu doresc să evolueze, pentru că le este comod să se afle în această bulă și atunci doar acceptă informația fără să o verifice. Cei care pleacă da, ei au altă experiență, au altă practică, ei încep să caute, să acumuleze informația și să facă diferența.”

Europa Liberă: Despre asistența care vine din Occident se vorbește foarte mult și chiar se spune că, dacă nu ar fi fost inclusiv acești bani care vin de la Uniunea Europeană sau de la Statele Unite ale Americii, atunci e greu de crezut că Republica Moldova s-ar fi menținut pe linia asta de plutire, plus remitențele pe care le trimit moldovenii aflați la muncă în străinătate, iar percepția cetățeanului simplu, cel cu care discut eu atunci când merg în Moldova profundă, e că da, occidentalii oferă asistență în mărime foarte mare, iar noi credem că o bună parte din acești bani nimeresc în buzunarul funcționarilor, guvernanților și că ei aproape că nu-și dau seama care sunt avantajele pe care cetățeanul simplu le are.

Angela Grămadă: „Cetățeanul nu are toate instrumentele necesare ca el să poată să facă diferența între bine și rău și nu a deprins acel instrument de presiune asupra autorităților publice locale sau centrale. Noi ne-am obișnuit că protestele deja nu mai sunt bune sau că protestele sunt dăunătoare…”

Europa Liberă: Nu, că nu dau rezultate, pentru că revendicările nu au efect asupra guvernanților…

Angela Grămadă: „Nu, eu am asistat la discuții în care autoritățile publice locale explicau oamenilor că protestele sunt ceva dăunător pentru societate în general, uitând de faptul că dreptul la libera întrunire este asigurat de Constituția Republicii Moldova. O făceau în mod intenționat pentru a nu se expune ei prea mult la presiunea din partea societății, pentru a nu da înapoi acel nivel de responsabilitate pe care trebuia să și-l fi asumat prin fișa postului unde a fost ales într-o funcție publică sau alta. Și protestele nu mai dau roadele necesare, instrumentele de presiune nu sunt cunoscute, adică petiții, declarații, acțiuni, picătură cu picătură să se insiste asupra unei modificări legislative sau unei anumite decizii publice locale, să fie luată într-o direcție sau alta din care să beneficieze mai mulți cetățeni și aceasta convine autorităților publice locale, ca cetățenii să nu-și cunoască drepturile și să nu acționeze în acest sens de a și le promova.

Pe de altă parte, se asociază cu politicieni corupți sau oameni de afaceri corupți anumite fonduri sau susținere financiară care vine din partea Uniunii Europene. Da, dar aici e și problema nu doar a autorităților publice din Republica Moldova sau a cetățeanului, e vorba și de modul în care acționează sau modul în care comunică Delegația Comisiei Europene sau partenerii noștri externi în interiorul Republicii Moldova, pentru că aceleași grădinițe sau școli care au fost renovate pe bani publici ai unor contribuabili din alte țări ar trebui să i se acorde mult mai multă importanță.”

Europa Liberă: Aproape că nu există localitate în Republica Moldova unde nu s-ar fi implementat cel puțin un singur proiect – fie că e vorba de renovarea școlii, a grădiniței, de darea în folosință a unui apeduct, despre îmbunătățirea calității unei porțiuni de drum, oricum au fost implementate proiecte cu sprijinul acestor bani veniți din Occident, iar lumea aproape că nu vorbește despre asta. Ei spun că bunăstarea lor încă nu se clădește în baza acestor bani care vin din exterior, adică, că rămân a trăi în sărăcie.

Angela Grămadă: „Pentru că nu se comunică și nu se știe exact pe ce bani s-a făcut o anumită îmbunătățire într-o anumită localitate; doi, pentru că, totuși, bârfa în Republica Moldova este ceva cotidian și oricum se află din gură în gură sau unii mai au acces, hai să zicem, sunt abonați la anumite publicații și investigații jurnalistice și ei află că acel politician a luat dintr-un anumit fond sau alt om de afaceri are o legătură cu un anumit partid politic și beneficiază de anumite oportunități care dezavantajează pe altcineva. Și e normal ca populația să nu mai aibă încrederea necesară în aceștia.”

Europa Liberă: Și totuși, ceva nu se leagă, pentru că și piața comunitară și-a deschis larg ușile pentru producția din Republica Moldova, iar adunat la toate acele proiecte despre care am vorbit că s-ar fi implementat în comunitățile din Republica Moldova, iar percepția unui segment din societatea moldavă e că lucoarea beneficiului vine de la Est, din Federația Rusă. Întrebarea e: Ce vine din Federația Rusă?

Angela Grămadă: „Deocamdată vine doar presiune sub diferite forme. Pe de o parte, avem conflictul transnistrean, care poate fi la o adică adus spre atenția opiniei publice în anumite momente, care convine atât Chișinăului, cât și Moscovei; pe de altă parte, avem gazele naturale…”

Europa Liberă: Dar ele sunt achitate de către cetățenii Republicii Moldova.

Angela Grămadă: „Da, dar…”

Europa Liberă: Și prețul se pare că e mai înalt chiar decât în anumite țări din Uniunea Europeană?

Angela Grămadă: „E mai mare chiar decât cel pe care îl plătea acum câțiva ani Germania, diferența era chiar la 30 dolari americani pe mia de metri cubi. Da, dar există acea memorie istorică, care nu ne va lăsa să trecem atât de ușor peste realitatea că am fost cândva parte a unui tot întreg grandios, a Uniunii Sovietice, care putea să țină piept Statelor Unite ale Americii, care dialoga cu Vestul de la un înalt nivel și, oricât nu ne-ar părea nouă de ciudat, oamenii încă nu au renunțat la aceste tendințe intelectuale, hai să le zicem așa, ca să facă o schimbare din interior.”

Europa Liberă: Și chiar nu este capabil cetățeanul să discearnă de unde vine și cât ajutor vine – din Est sau din Vest?

Angela Grămadă: „Există un proverb: „Dacă omului îi spui de mai multe ori că el trebuie să facă un anumit lucru, el îl va face. Și dacă îi picuri în subconștient anumite elemente, la un moment dat el va ajunge să le creadă sau nu va mai vedea nevoia schimbării – așa e comod, așa e bine, așa trebuie să se întâmple” și atunci schimbarea nu va putea să fie apropiată. Schimbarea în bine, schimbarea aceea calitativă, pe care noi ne-o dorim cu toții.”

Europa Liberă: Dar toți cetățenii acestui stat trebuie să pună umărul la dezvoltarea țării?

Angela Grămadă: „Mai sunt și cetățeni care încearcă să facă ceva, mai sunt cetățeni care vin cu inițiative, și atunci apare vecinul care spune: „Te crezi superior…” sau această tehnică a moldoveanului de a nu-l lăsa pe cel de alături să avanseze într-un fel sau altul și atunci dispare inițiativa civică.”

Europa Liberă: Perceptele se creează și în funcție de cine dintre rudele celor cu care vorbești muncesc fie în Federația Rusă, fie în Occident.

Angela Grămadă: „E corect, dar eu am comunicat cu destui oameni care au fost la muncă sezonieră în Federația Rusă și ceea ce povesteau ei, realitățile cu care se confruntau acolo nu erau tocmai pozitive sau așa cum ni le prezintă anumite forțe politice de la Chișinău. Sunt greutăți mari cu care aceștia se confruntă, sunt de foarte multe ori amăgiți de către patronii la care sunt angajați, trec printr-o birocrație excesivă, pentru că trebuie să fim foarte realiști – Rusia se confruntă cu anumite amenințări de origine externă, inclusiv la adresa securității naționale, iar emigranții care se află pe teritoriul Federației Ruse nu sunt tocmai cei mai, să zicem așa, calmi și care respectă buchea legii chiar și pe teritoriul Federației Ruse, cu toată cantitatea de forțe de ordine care se află în stradă pentru a monitoriza aceste procese.

Și atunci, lucrurile cu care se confruntă conaționalii noștri acolo sunt destul de grave și de complicate, iar un număr mare dintre ei chiar au fost deferiți legii, organelor de ocrotire a normelor de drept și atunci au și o altă experiență – cea din închisori sau din penitenciare, care, iarăși, trebuie să fie luată în calcul, pentru că uneori mesajele pe care ei le comunică, o parte dintre ei, nu mă refer la toți, pot să fie destul de grave și trebuie să fim atenți la ele.”

Europa Liberă: 2018 e anul alegerilor parlamentare. Mulți observatori ai scenei politice fac trimitere la geopolitică. Va decide scrutinul parlamentar din 2018 încotro, Moldova?

Angela Grămadă: „Eu aș vrea să nu cred acest lucru din simplul motiv că există anumite schimbări în ceea ce privește popularitatea anumitor partide politice și mă refer la cele care sunt prorusești, care se află pe un ușor trend descendent. Da, fiecare partid politic va încerca să mizeze pe factorul geopolitic și pe agenda de politică externă, dar societatea civilă este cea care trebuie să ceară dezbateri cu adevărat consistente pe proiecte concrete care să vină să îmbunătățească situația, și nu doar proiecte incluse în platforme electorale. Eu aici mă refer la monitorizarea obiectivelor incluse în platformele electorale – cât s-a îndeplinit, cât nu s-a îndeplinit. Adică, să existe o responsabilitate și din partea societății civile, care să contribuie la responsabilizarea politicianului și a actorului politic.”

Europa Liberă: Cum va trata în continuare Bruxelles-ul Republica Moldova?

Angela Grămadă: „Actualul Guvern, știm că există un partid care controlează coaliția majoritară – Partidul Democrat –, trebuie să îndeplinească și ceea ce spune Bruxelles-ul, dacă dorește să aibă în continuare susținerea financiară și discursivă, pentru că nu este mai mică importanța ei. Pe de altă parte, ei vor trebui să livreze și anumite schimbări în interiorul Republicii Moldova, astfel încât oamenii să înceapă să creadă în potențialul forțelor proeuropene și în general al discursului proeuropean, că există beneficii pe care am putea să le valorificăm. Dar, fără o strategie de comunicare eficientă a tot ceea ce înseamnă integrarea europeană, a tot ceea ce înseamnă beneficii pe care le poate oferi Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, nu se poate întâmpla acest lucru.”

Europa Liberă: Dar credeți că chiar ar mai exista șanse pe cetățeanul eurosceptic să-l faci euro-optimist?

Angela Grămadă: „Eu nu cred că noi avem cetățean eurosceptic în sensul clasic, așa cum se întâlnește în Uniunea Europeană. În Republica Moldova noi avem un cetățean sceptic din punctul de vedere al reformelor care pot fi implementate, nu neapărat s-a epuizat consistența valorilor europene. Dacă țineți minte acele rezultate ale Barometrului de Opinie Publică de anul trecut, nu de anul acesta, când cetățeanul spunea că da, e mai bine în Uniunea Europeană, da, acolo trăiesc mai bine cetățenii europeni, dar când vine vorba de schimbare – haideți s-o facem, dar nu de la noi, să începem cu altcineva, dar nu cu mine. Și nu s-a epuizat potențialul discuțiilor despre Uniunea Europeană. Pur și simplu, ele au fost tratate cu neglijență, au fost tratate într-un mod greșit și au fost folosite pentru a manipula.”

Europa Liberă: Este o diferență între felul cum se pune accentul pe valori în Est și în Vest?

Angela Grămadă: „În Vest se vorbește despre transparență, se vorbește foarte mult despre reforme, se vorbește foarte mult despre implicarea cetățeanului în actul decizional, chiar dacă el nu este funcționar public, adică există acel parteneriat public-privat, totul se face în interesul cetățeanului, el este celula societății; corupția nu este mare, există, și dacă un politician în Vest este acuzat de anumite acte de corupție, el își dă demisia, ceea ce nu avem în estul Europei.”

Europa Liberă: Dar Estul exact despre aceleași valori vorbește și Federația Rusă, de exemplu.

Angela Grămadă: „La nivel declarativ, da, dar ei încearcă să prezinte situația ca fiind diferită și ca existând un model diferit de democrație, pentru că, pe lângă ceea ce am vorbit noi despre reforme, transparență, implicare în actul decizional, ei mai adaugă la Uniunea Europeană decăderea valorilor morale, decăderea valorilor tradiționale, adică înăbușirea acestor valori și principii care sunt importante pentru un public tradițional est-european, mai ales pentru cel din Rusia.

Plus la aceasta nu poate fi vorba despre transparența actului decizional, pentru că asta ar însemna să pună în pericol verticala puterii, asta ar însemna responsabilizarea politicienilor și să acționeze în interesele cetățenilor, or scopul nu este cetățeanului de rând să-i fie bine, scopul este ca acea elită politică sau elită economică care, la rândul ei, controlează elita politică, să își asigure instrumentele și mijloacele necesare pentru a-și conserva puterea și resursele financiare. Pentru asta se dă bătălia, de fapt, în Rusia și acesta este modelul pe care îl propagă Rusia prin sateliții pe care îi are în diferite țări, inclusiv în Republica Moldova, în anumite situații.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG