Linkuri accesibilitate

Andrei Șveț: „Majoritatea absolvenților studiilor de rezidențiat își respectă obligațiile”


De ce tinerii medici refuză să muncească potrivit repartizării de stat după rezidențiat?

Ministerul Sănătății a acționat în judecată studenții admiși la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” fără plată, care au refuzat ulterior să muncească în instituțiile medicale din raioane și sate, conform repartizării făcute de minister. Potrivit autorității din sănătate, tinerii care au învățat la buget trebuie să activeze pe o perioadă de trei ani în instituția medicală în care au fost trimiși, în caz contrar vor fi obligați să restituie cheltuielile de studii suportate de stat pentru instruirea lor. O discuție la această temă cu șeful direcției juridice din cadrul Ministerului sănătății, muncii și protecției sociale, Andrei Șveț.

Europa Liberă: Domnule Șveț, ministerul anunță că a depus 103 cereri de chemare în judecată, vizați fiind cei care au refuzat să meargă în instituțiile repartizate de minister. Se pare că este o premieră, cum s-a ajuns la această situație?

Andrei Șveț: „Cu regret, dar printre absolvenții de rezidențiat anul 2016 sunt foarte multe persoane care nu și-au onorat obligația de a se angaja conform repartizării ministerului. De aceea, conducerea a luat decizia de a acționa în instanță persoanele respective pentru restituirea cheltuielilor de instruire.”

Europa Liberă: La ce etapă tinerilor le este clar că vor fi obligați după finalizarea studiilor să meargă într-o instituție aleasă de minister, altfel, restituie banii?

Andrei Șveț: „La admitere, persoanele respective semnează un contract cu ministerul, din care rezultă foarte clar că ei vor fi obligați ulterior să activeze, conform repartizărilor, pe un terme de trei ani.”

Europa Liberă: Rezidențiatul înseamnă perioada de după cei șase ani...?

Andrei Șveț: „Da, este vorba de studiile post-universitare de specializare în medicină.”

Europa Liberă: Dar banii pe care urmează să-i întoarcă se referă și la primii șase ani?

Andrei Șveț: „În cazul în care aceștia au beneficiat de instruire universitară din contul bugetului de stat, adică au studiat gratuit cei șase ani sau o parte din cei șase ani, atunci da.”

Europa Liberă: Ministerul solicită ca fiecare tânăr să întoarcă cheltuielile suportate de stat pentru instruirea sa, cât ar fi pentru un student și cum s-a ajuns la o anumită sumă?

Andrei Șveț: „Suma medie pentru instruire o reprezintă 235 000 [de lei]. Este o sumă medie. În fiecare caz în parte această sumă se concretizează, în funcție de specializarea studentului. Instruirea pentru anumite specializări este mai scumpă.”

Europa Liberă: Domnule Șveț, înțelegem că asemenea cazuri au fost și în promoțiile anterioare. De ce ministerul a decis tocmai acum să ajungă în instanță cu aceste cazuri?

Andrei Șveț: „Majoritatea absolvenților studiilor de rezidențiat își respectă obligațiile. Cu regret, însă, în cazul promoției 2016, acest absenteism a căpătat o amploare mai mare.”

Europa Liberă: Dar de când există această obligație contractuală?

Andrei Șveț: „Această obligație a fost prevăzută printr-o hotărâre de Guvern în 2003. Tot acolo a fost inserată foarte clar prevederea potrivit căreia în cazul în care aceste persoane nu-și vor onora obligațiile, urmează să restituie în bugetul de stat sumele cheltuite pentru instruirea acestora.”

Europa Liberă: Înțelegem că au fost mulți ani în care nu s-a recurs la această prevedere, a fost ignorată?

Andrei Șveț: „Nu a fost ignorată dar majoritatea covărșitoare a absolvenților și-au onorat obligațiile față de stat.”

Europa Liberă: Cum se explică faptul că acum acest număr este atât de mare?

Andrei Șveț: „Nu pot să explic, mai bine ar fi să vedem aceste explicații din partea persoanelor vizate, care nu s-au dus să activeze conform repartizărilor.”

Europa Liberă: Dar în ce măsură pot alege ei o instituție din oferta propusă de minister?

Andrei Șveț: „Din câte cunosc, la repartizarea acestora se ia în considerare domiciliul, repartizarea se face cât mai aproape de locul de trai a persoanei.”

Europa Liberă: Autoritățile obligă acești tineri să meargă să lucreze trei ani într-o anume localitate, dar ce le oferă în schimbă?

Andrei Șveț: „Legislația prevede o serie de facilități. Potrivit ultimelor modificări, aceștia beneficiază de o îndemnizație de 45 000 de lei în cazul medicilor și farmaciștilor, persoanelor cu studii superioare în domeniul medical. În cazul personalului medical și farmaceutic mediu, adică absolvenți ai colegiilor de medicină, îndemnizația este de 36 000 de lei. Mai există o compensare lunară a costului... de exemplu pentru 36kwh de energie electrică, dar și o compensară anuală a costului pentru un metru cub de lemne sau de cărbuni. Din câte cunosc, în mai multe localități administrația publică locală a făcut tot posibilul pentru asigurarea acestor tineri specialiști cu spații locative.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, mulți dintre tineri își motivează decizia prin lipsa de perspectivă, condiții de muncă nesatisfăcătoare, salariu mic…cum rămâne cu aceste preocupări?

Andrei Șveț: „Aș putea un pic să vă contrazic. De exemplu, anul trecut condițiile de salarizare au fost modificate pentru toți lucrătorii din domeniul ocrotirii sănătății.”

Europa Liberă: În bani ce ar însemna asta?

Andrei Șveț: „Un salariu minim pentru un tânăr specialist începe de la 4000 de lei, în funcție de salarizare.”

Europa Liberă: Același salariu îl va primi un tânăr care se angajează în Chișinău și altul care merge în Glodeni sau Leova?

Andrei Șveț: „Salariu este echivalent, indiferent de locul de profesare. Diferențele se fac doar pe specializări.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă după acești trei ani obligatorii?

Andrei Șveț: „Persoana poate să aleagă, fie rămâne în instituția care deja activează, fie încearcă să se angajeze într-o altă instituție, deja la libera discreție a fiecărui specialist.”

Europa Liberă: Sumele pe care trebuie să le întoarcă tinerii au provocat multe discuții. Suma pe care o cerere ministerul este egală cu cea pe care o plătește un student înmatriculat la studii cu plată?

Andrei Șveț: „Studiile universitare pot fi cu plată sau pot fi din bugetul de stat, iar studiile de rezidențiat statul obligatoriu le asigură din contul bugetului de stat. În total, acestea sunt echivalente.”

Europa Liberă: Studenții rezidenți de la medicină primesc un salariu pentru stagiu, și acești bani...

Andrei Șveț: „Nu, salariul nu se include în cheltuielile de instruire. Aici vorbim doar de cheltuieli care țin de salarizarea profesorilor, bursa etc. Salariul rezidentului nu este inclus în sumele respective.”

Europa Liberă: Sunt condiții în care studentul poate cere rezilierea contractului care-l obligă să meargă într-o anumită instituție?

Andrei Șveț: „Da, contractul prevede posibilitatea rezilierii acestuia doar în cazul în care ministerul nu poate să-i asigure un loc de muncă după absolvirea studiile de rezidențiat.”

Europa Liberă: Dar presupunem că acest lucru, în condițiile în care există o lipsă acută de specialiști în unele regiuni, se întâmplă mai rar?

Andrei Șveț: „Da, cu regret avem problema lipsei personalului calificat în teritoriu. Ca atare, ocuparea primordială a ministerului este să asigure cu specialiști toate instituțiile medicale publice locale din țară. Este necesar să asigurăm o asistență medicală calitativă, la aceleași standarde în întreaga țară.”

Europa Liberă: Și se reușește, prin includerea acestei obligativități?

Andrei Șveț: „Este o oportunitate pentru tinerii specialiști, pentru că ei au parte de studii moderne și da, aceasta este o modalitate de a asigura o asistență medicală calitativă în întreaga țară.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG