Linkuri accesibilitate

Anatolie Golea: „Urmează, probabil, expulzarea a trei diplomați moldoveni de la Moscova”


Un muncitor presoară sare în fața zidului Kremlinului

Expulzarea diplomaților ruși din R.Moldova - un gest neașteptat?

Aflat in Republica Moldova, reprezentantul special al președinției italiene a OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Franco Frattini a spus că doreşte rezultate concrete în dosarul transnistrean. Jurnalistul Anatolie Golea este sceptic că ar putea fi înregistrate succese într-un an electoral.

Interviu cu Anatolie Golea
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:40 0:00
Link direct

Europa Liberă: Ce credeți Dvs. despre acest gest făcut de Guvernul Republicii Moldova și criticat de șeful statului Igor Dodon referitor la expulzarea celor trei diplomați ruși în semn de solidaritate cu Marea Britanie în cazul Skripal?

Anatolie Golea: „Este un gest care era de așteptat; în același timp, este și un gest neașteptat, pentru că anterior, pe 14 martie, Andrian Candu, președintele Parlamentului, a făcut o declarație de solidaritate cu Marea Britanie în acest dosar Skripal, a declarat că Republica Moldova este gata să acorde tot sprijinul și ajutorul Marii Britanii. Republica Moldova tinde prin tot ce face să demonstreze loialitate țărilor Uniunii Europene și NATO, de aceea într-un fel era de așteptat acest gest, care a urmat după ce mai multe țări, începând cu Statele Unite ale Americii, au manifestat solidaritate anume în acest fel, deși nu este tocmai clar de ce anume în acest fel.”

Anatolie Golea
Anatolie Golea

Europa Liberă: Și această reacție a dlui Dodon, care a spus că „acțiunea Guvernului ar reprezenta sabotare deschisă care prejudiciază interesele naționale ale țării”?

Anatolie Golea: „Și această reacție a dlui Dodon urmează ceea ce am vrut să spun a doua parte, de ce gestul într-un fel a fost neașteptat inclusiv pentru dl Dodon, dar nu numai. Pentru că Republica Moldova încearcă să tempereze spiritele, să relanseze relațiile cu Federația Rusă și erau anumite semnale că acest lucru parcă se reușește. A fost întâlnirea ministrului de Externe Tudor Ulianovschi cu ministrul de Externe al Rusiei Serghei Lavrov la Munchen, după care a urmat această vizită a lui Grigori Karasin, viceministru de Externe, la Chișinău, în cadrul căreia au fost atinse mai multe scopuri și au fost obținute mai multe înțelegeri, inclusiv a revenit ambasadorul Andrei Neguța la Moscova și, din câte înțeleg, au fost și câteva alte înțelegeri foarte importante, inclusiv în ceea ce ține de deciziile Judecătoriei Basmannîi de la Moscova, a raionului Basman.”

Europa Liberă: Deciziile judecătoriei care se referă la?

Noi avem mult mai puțini diplomați la Moscova decât are Bucureștiul, dar i-am depășit de trei ori la acest capitol..

Anatolie Golea: „Care se referă la cazul Vlad Plahotniuc, dar nu știu chiar dacă este așa sau altfel, însă ceea ce a urmat demonstrează că relațiile nu se relansează, vor rămâne la același nivel, dacă nu mai prost. Urmează, probabil, săptămâna viitoare expulzarea a trei diplomați moldoveni de la Moscova.”

Europa Liberă: Ambasada Rusiei la Chișinău așa și a spus când a condamnat declararea celor trei angajați ai săi persona non grata și a amenințat că răspunsul Moscovei nu se va lăsa mult așteptat.”

Anatolie Golea: „Indiscutabil. Răspunsul va fi simetric, nu pot fi niciun fel de dubii și trezește nedumerire această străduință a Chișinăului de a manifesta asemenea strădanii, asemenea gesturi în situația în care nu este tocmai indicat și nu este cerut de către nimeni, pentru că nu toate țările Uniunii Europene au procedat în acest mod. Ați observat ce a declarat ministrul de Externe de la București, Teodor Meleșcanu, care a spus că „am expulzat doar un singur diplomat, pentru că avem în vedere și baza de reciprocitate, și pragmatismul, și dorința de a păstra relațiile economice. Știm câți diplomați avem la Moscova și urmează a fi expulzați de acolo, deci tot unul”. Noi avem mult mai puțini diplomați la Moscova decât are Bucureștiul, dar i-am depășit de trei ori la acest capitol. Am văzut și pozițiile altor țări, cum ar fi Luxemburgul sau Austria, sau Slovacia, țări membre ale Uniunii Europene, care nu au procedat în acest fel. Și încă un moment din acest lanț - Marea Britanie este țară membră a Uniunii Europene, cu care ne-am manifestat solidaritatea, dar Marea Britanie este în plin proces de Brexit, de ieșire din Uniunea Europeană, iar Republica Moldova nu are cele mai bune relații cu Marea Britanie. Să ne amintim aici că Republica Moldova de vreo doi ani nu are ambasador la Londra, să ne amintim aici că anul trecut Marea Britanie a primit delegația din Transnistria; liderul separatist Vadim Krasnoselski a fost primit la Ministerul de Externe al Marii Britanii, deși s-a încercat să se facă gesturi pe urmă, să spună că a fost o întâlnire neoficială. Ea a fost! Liderul separatist a fost invitat la Londra și ambasadorul Marii Britanii a fost chemat pentru o notă verbală la Ministerul de Externe al Republicii Moldova. Și nu știu dacă era chiar cazul să continuăm să stricăm relațiile cu Federația Rusă pentru a demonstra cuiva ceva ce nu este clar în ce scop.”

Nu știu dacă era chiar cazul să continuăm să stricăm relațiile cu Federația Rusă pentru a demonstra cuiva ceva ce nu este clar în ce scop...

Europa Liberă: Moldova e într-un an electoral. Această cooperare moldo-rusă ce evoluții poate să aibă?

Anatolie Golea: „Din considerentul că este an electoral, mă așteptam că Partidul Democrat de guvernământ va încerca în fel și chip să aducă la o normalitate relațiile cu Federația Rusă, încercând să obțină o parte din voturile cetățenilor orientați spre Federația Rusă, pentru că Partidul Democrat, așa sau altfel, vrea să fie unul de centru și este membru al Internaționalei Socialiste, fiind astfel chiar un partid de stânga, dar prin ceea ce face, în conștiința moldovenilor, așa cum înțelegem noi dreapta și stânga, Partidul Democrat devine un partid de dreapta și nu prea înțeleg pe care electorat va miza în cadrul următoarelor alegeri parlamentare.”

Europa Liberă: Iar Igor Dodon, în calitate de șef de stat, a și anunțat că ar urma la mijlocul lui aprilie, în a doua jumătate a lunii aprilie să meargă la Moscova, să se întâlnească iarăși cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin și, așa cum spune el, „să discute problemele care s-au acumulat în dosarul moldo-rus”.

Anatolie Golea: „Igor Dodon a mai fost la Moscova la sfârșitul anului trecut și în anul curent, inclusiv în vizite neafișate, neformale. Dânsul merge la Moscova mult mai des decât în toate celelalte capitale luate împreună; nu este de mirare, dânsul are ce discuta, mai ales în acest an electoral și aceste vizite plac alegătorilor lui și-i consolidează. Nu mă voi mira deloc dacă Igor Dodon în această vizită de lucru va fi însoțit de candidatul la postul de primar al Chișinăului Ion Ceban, care va face niște poze poate dacă nu chiar cu Vladimir Putin, cel puțin cu primarul Moscovei, Serghei Sobianin.”

Europa Liberă: Știți că în Moldova sunt interzise aceste poze care se fac, afișarea politicienilor autohtoni cu cei de peste hotare. Dar pe agenda bilaterală dintre Chișinău și Moscova rămâne dosarul transnistrean, mai ales că în Republica Moldova a fost înaltul reprezentant al președinției italiene Franco Frattini și optimismul lui arăta că Moldova ar putea fi unul dintre puținele, dacă nu chiar unicul exemplu de cum să rezolvi un conflict de durată în spiritul compromisului?

Anatolie Golea: „Nu-l cred pe dl Frattini. În anul curent nu se va întâmpla absolut nimic în dosarul transnistrean, nici vorbă de progres, mai curând va fi regres, după micul progres înregistrat la sfârșitul anului trecut, pentru că toată lumea e preocupată de alegeri. Cei din Transnistria tradițional încearcă să-și rezolve doar problemele de ordin economic; ei de nenumărate ori au declarat că negocierile în formatul „5+2” nu sunt pentru elaborarea unui statut special al Transnistriei, ci pentru a le rezolva problemele cetățenilor, ceea ce înseamnă de fapt pentru a consolida statalitatea și independența Transnistriei. Așa văd ei aceste negocieri. Chișinăul, în funcție de conjunctura politică, le vede în mod diferit, dar cel puțin schimbarea vicepremierului pentru reintegrare exact în momentul în care a fost atins acest progres vorbește despre faptul că Chișinăul apasă frâna puțin pentru a

Anul curent nu se va întâmpla absolut nimic în dosarul transnistrean, nici vorbă de progres, mai curând va fi regres...

face o pauză pentru alegeri și negocierile acum nu sunt foarte fructuoase și de succes. Chiar dacă va avea loc această rundă de negocieri în luna mai la Roma, nu cred că se va solda cu ceva, dat fiind aici și poziția dlui Frattini, criticată dur de către liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, dar și alți indici sunt care denotă acest lucru. În același timp, s-a anunțat deja că, probabil în luna aprilie, până la runda de negocieri de la Roma, va avea loc o întâlnire a președintelui Igor Dodon cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. Această întâlnire este mai mult necesară, mai mare nevoie are de ea Igor Dodon, decât Vadim Krasnoselski, pentru că dl Dodon ar trebui și la Moscova să meargă cu ceva, să demonstreze că, uite, noi negociem și ne înțelegem, ar trebui să șteargă cu buretele declarațiile care i-au afectat relațiile personale cu Vadim Krasnoselski. Anul trecut, dl Dodon l-a criticat dur pe Krasnoselski, după care liderul de la Tiraspol a întrerupt negocierile cu dl Dodon și a spus că la Chișinău se poate de discutat doar cu cei care decid ceva, iar Igor Dodon nu decide nimic. După aceasta, Igor Dodon a avut trei întâlniri cu liderul opoziției de la Tiraspol, președintele Partidului Comunist, Oleg Horjan, ceea ce nu a plăcut Tiraspolului și relațiile personale dintre dl Dodon și Krasnoselski sunt într-o criză adâncă. Această întâlnire care urmează a avea loc în viitorul apropiat urmând să ridice, să refacă într-un fel aceste relații, dar vă spun că și în ochii Moscovei Igor Dodon ar avea nevoie să relanseze relațiile sale cu Tiraspolul.”

Europa Liberă: Admiteți că acest mandat pe care îl are dl Franco Frattini ar putea să cunoască un eșec la final?

Anatolie Golea: „Nu că admit, dar cred că așa și va fi. Anul trecut conjunctura a fost de așa natură că, la sfârșitul anului, mai mulți actori implicați în procesul de negocieri au salvat de fapt președinția Austriei, care a fost fără mari succese. Nu au fost runde de negocieri din aprilie 2016 și abia la sfârșitul anului trecut s-a obținut acest progres absolut surprinzător. În anul curent, dat fiind că avem alegeri la sfârșit de an, eu nu cred că se pot întâmpla mari lucruri pe dosarul transnistrean. Amintiți-vă despre ce se vorbea acum câteva luni, în vara anului trecut, când Igor Dodon ne pregătea de un război cu Tiraspolul. Nu știu dacă se va reveni la această retorică agresivă și militaristă, dar relațiile mai lasă mult de dorit și eu nu cred într-un progres pe dosarul transnistrean în anul 2018 cel puțin.”

XS
SM
MD
LG