Linkuri accesibilitate

Anatol Arapu: „100 de milioane de euro este un suport foarte bun pentru buget”


Anatol Arapu

De vorbă cu fostul ministru de finanțe, despre situația bugetului confruntat cu posibila întârziere a ajutoarelor europene și despre progresele mici la recuperarea miliardului furat.

În urma presiunilor unor grupări politice critice față de guvernarea de la Chișinău, Parlamentul European a amânat cu cel puțin o lună discutarea posibilului său acord pentru o asistență financiară de 100 de milioane de euro promisă Moldovei de Comisia Europeană. Guvernarea de la Chișinău și-a trimis emisari la Parlamentul European, dar grupările de centru-dreapta care au inițiat amânarea nu s-au lăsat înduplecate, spunând că sunt îngrijorate de evoluțiile moldovene, inclusiv în ceea ce privește eforturile de schimbare a sistemului electoral. Cât de tare are nevoie guvernarea de la Chișinău de ajutoarele europene? Valentina Ursu a discutat despre asta și alte teme cu fostul ministru de Finanțe, Anatol Arapu:

Europa Liberă: Ce înseamnă 100 milioane de euro asistenţă pentru Moldova? E mult? E puţin?

Anatol Arapu: „Sigur că este mult. Şi, fără doar şi poate, este un suport foarte bun pentru buget. Eu înţeleg că acesta este o programă multianuală. Ele erau prevăzute şi în trecut. Ar fi bine ca ele să fie debursate în conformitate cu calendarul aprobat.”

Europa Liberă: Aţi putea să ne spuneţi de ce se tergiversează apariţia raportului Kroll-2, atât de mult aşteptat?

Anatol Arapu: „Eu cred că raportul Kroll-2 deja este pregătit de către compania angajată de Banca Naţională. Banca Naţională a făcut o notă informativă care a fost publică, însă eu consider că interesul investigaţiei şi procedurilor de recuperare, probabil, acest raport va fi făcut public numai după ce organele împuternicite de drept atât de la noi, cât şi de peste hotare vor efectua procedurile necesare pentru recuperare.”

Europa Liberă: Adică, lăsaţi să se înţeleagă că nu ar trebui să îi fie prezentat opiniei publice, aşa cum s-a făcut în cazul primului raport, atunci când spicherul, domnul Candu, a pus la văzul tuturor raportul Kroll-1?

Anatol Arapu: „Eu cred că experţii de la Kroll, împreună cu organele de stat din Republica Moldova, foarte bine ştiu când e momentul potrivit de a face public acest raport. Pentru că pot fi unele informaţii care ar încurca sau nu ar trebui să fie publice, în cazul unei anchete sau, mai ales, procedurilor şi metodelor de recuperare.”

Europa Liberă: Credeţi că mai mult ar prejudicia, dacă s-ar face public, decât ar ajuta? Pentru că toată lumea aşteaptă să vadă cine sunt adevăraţii făptaşi ai furtului secolului.

Anatol Arapu: „La urma urmei, când vor fi efectuate toate procedurile juridice, se va afla. Şi, probabil, va fi publică informaţia. Dar până atunci eu nu pot să îmi exprim convingerea că organele de anchetă ar dori ca făptaşii să cunoască acum şi să îşi ascundă mai departe sursele, dacă ele mai există.”

Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi că chiar mai e posibil, mai e cu şansă să fie recuperat acel miliard?

Anatol Arapu: „Din informaţia Băncii Naţionale a Republicii Moldova, din nota informativă, probabil că sunt deja foarte clar stipulate direcţiile unde au fost transferate aceste surse. Şi, reieşind din posibilitatea diplomaţilor de a negocia cu ţările respective şi organele de resort din aceste ţări, cred că se poate de recuperat ceva.”

Europa Liberă: Partenerii externi, după acest jaf al secolului, au cerut actorilor importanţi din Republica Moldova să facă cât mai transparent acţionariatul în cadrul instituţiilor bancare. Credeţi că începe să recâştige ţara credibilitate că se face ordine în sistemul financiar-bancar al ţării?

Anatol Arapu: „Banca Naţională cunoaşte foarte bine cine sunt acţionarii pentru moment. Deoarece în memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional, care a fost aprobat toamna trecută, au fost clar stipulate măsurile în această direcţie. Nu degeaba FMI a acceptat şi tranşa următoare. Înseamnă că paşii care au fost prevăzuţi în memorandum au fost implementaţi. Nu degeaba au fost scoase la vânzare anumite pachete de acţiuni de la două bănci mari. Înseamnă că se cunoaşte cine sunt aceşti acţionari şi cauza de ce au fost scoase la vânzare. Eu sunt încrezut că deja s-au făcut aceşti paşi şi informaţia este publică despre acţionarii existenţi. Banca Naţională împreună cu guvernul şi Parlamentul au întreprins măsuri suficiente pentru a efectua acei paşi, a introduce acele modificări legislative ca Banca Naţională să aibă suficiente puteri de a controla acţionariatul, de a monitoriza activităţile bancare şi de a preîntâmpina orice procese ca să se mai întâmple ceea ce a fost.”

Europa Liberă: Şi aşa cum aţi lăsat să se înţeleagă, FMI va continua să ofere sprijin şi pe mai departe Republicii Moldova? O nouă misiune este aşteptată în toamnă să vină la Chişinău şi Moldova aşteaptă şi următoarea tranşă din credit.

Anatol Arapu: „Programul Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internaţional este, cum se spune, un track. Înseamnă că toate măsurile pe care şi le-a asumat guvernul, Banca Naţională se îndeplinesc. Şi este foarte bine. Reiese din aceasta că tot ce se convine de îndeplinit ca condiţionalităţi se face. Şi aceste condiţionalităţi nu se fac pentru Fondul Monetar Internaţional. Se fac pentru noi, pentru ţară, ca să fie mai transparent acţionariatul în bănci, ca să fie siguranţă în sistemul bancar şi siguranţa pentru investitori, dacă vor fi doritori de a veni în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Miza cea mare sunt investiţiile pe care trebuie să le atragă statul. Iar ele vin încet şi tot mai încet. Iar unii investitori chiar abandonează afacerile în Republica Moldova. Ce trebuie să facă puterea ca să convingă potenţialii oameni de afaceri să îşi aducă capital aici?

Anatol Arapu: „Puterea face paşi de a atrage investiţiile, de a normaliza climatul investiţional, reformele în sectorul bancar. Dar aceasta desigur nu este suficient. Climatul investiţional depinde nu numai de investitorii străini. Atunci când, în primul rând, investesc în ţara lor investitorii locali şi se simt bine, dacă ei se simt bine, atunci se vor simţi bine şi investitorii străini. Dar dacă avem probleme cu investitorii locali, care tot se gândesc foarte mult de a investi sau nu, atunci vom avea probleme şi cu cei străini. În ce priveşte investiţiile, investiţii sunt foarte multe, sunt semnate contracte investiţionale între guvern şi multe bănci internaţionale. Iar debursarea lor lasă de dorit. Noi avem proiecte de sute de milioane de dolari şi euro semnate cu Banca Europeană de Investiţii, BERD, Banca Mondială, iar viteza cu care implementăm aceste proiecte este extrem de mică.”

Europa Liberă: Dar de ce să dă atât de greu această debursare?

Anatol Arapu: „Din cauza că instituţiile statului în toate domeniile greu implementează proiectele respective.”

Europa Liberă: Nu sunt persoane competente? Justiţia nu îşi face treaba? Care sunt motivele?

Anatol Arapu: „Sunt multe motive. Dacă vorbim de reparaţia drumurilor, unde sunt foarte multe probleme, începând de la proiectări, alocări de terenuri şi multe altele. Ar fi bine să fie o discuţie a jurnaliştilor cu aceste bănci, să vă expună ei opinia de ce nu merge construcţia.”

Europa Liberă: De ce proiectele în infrastructură atât de greu dau roade? Că bani sunt alocaţi.

Anatol Arapu: „Capacitatea de absorbţie, în primul rând, instituţională din Republica Moldova este slabă. Şi prin aceasta a trecut nu numai Republica Moldova. Prin aceasta au trecut majoritatea ţărilor din Europa de Est, când au început să vină fonduri majore de la Uniunea Europeană. Până se stabileşte un mecanism care ar funcţiona rapid, simplu în aceste domenii, mai ales în construcţia de drumuri, unde este vorba de alocări de resurse mari, de proprietate, de proiectări ş.a.m.d., până când acest mecanism nu există, există probleme.”

XS
SM
MD
LG