În Republica Moldova este în toi campania de imunizare împotriva gripei sezoniere, primii vaccinați fiind bolnavii cu boli cronice și cei cu risc sporit de îmbolnăvire: lucrători medicali, carabinieri și grăniceri. Vaccinarea este recomandată și copiilor de la 9 ani, trebuie doar ca părinții să solicite administrarea vaccinului, care este gratuit. Autoritățile din sănătate atrag atenția asupra necesitării imunizării și luptei împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. Concomitent însă, unii părinți văd în vaccinuri un pericol pentru sănătatea copiilor lor. O discuție la această temă cu medicul epidemiolog Alexei Ceban, de la Centrul de Sănătate Publică.
Europa Liberă: Așadar, domnule Ceban, este în toi vaccinarea contra gripei sezoniere, vaccin care este recomandat și copiilor de la nouă ani, trebuie doar ca părinții să solicite acest lucru. Dar înțelegem că, până la această vârstă, există o serie de vaccinuri care sunt obligatorii înainte ca copilul să meargă la grădiniță, școală și alte instituții de învățământ?
Alexei Ceban: „Da, noi la 9 octombrie am primit 200 de mii de doze de vaccin care au fost recepționate la Depozitul Național de Vaccinuri, după care au fost distribuite în teritorii și deja a început imunizarea în a doua săptămână a lunii octombrie, care și este perioada recomandată inițierii vaccinării împotriva gripei. A fost începută imunizarea pentru toate contingentele de risc sporit de îmbolnăvire. Aceștia sunt bolnavii cu boli cronice, lucrătorii medicali, angajații din cadrul trupelor de carabinieri ș.a.m.d. Un moment important îl reprezintă copiii din orfelinate. Deci, vaccinarea, așa cum ați menționat, se face pentru copiii cu vârsta mai mare de nouă ani…”
Europa Liberă: Urmând ca până la această vârstă mulți dintre ei deja să aibă administrate o serie de vaccinuri?
Alexei Ceban: „Da. Am vrut să mă opresc puțin doar la gripă. Poate că populația nu percepe foarte bine pentru ce ne trebuie vaccinarea împotriva gripei. Sunt imunizate contingentele cu risc sporit, fiindcă vaccinele limitează răspândirea virusurilor. De exemplu, în instituțiile medicale unde avem o concentrație sporită de virus gripal, prin imunizare limităm riscul de infectare cu virus gripal atât a pacienților, cât și a lucrătorilor medicali. Virusul respectiv este unul destul de agresiv. Dacă țineți minte, în 2009 am avut virusul gripal H1N1, care a fost o mare pandemie globală, și acum este răspândit virusul gripal de tip A(H3N2). Deci, acest vaccin previne îmbolnăvirea cu acești viruși. Și mai este și virusul B care este mai puțin patogen, dar totuși deține o pondere mare.”
Europa Liberă: Probabil, în cazul lucrătorilor medicali nu intervine o problemă de conștientizare a nevoii de vaccinare, ci mai complicat este în cazul părinților, mulți crezând că le pot dăuna copiilor lor?
Alexei Ceban: „Sigur, sigur. După cum ați menționat, avem o serie de vaccinuri care se fac chiar începând din primele zile ale vieții și până la 14-15 ani, dar în Republica Moldova se mai face și vaccinarea la adulți, ceea ce presupune vaccinarea cu vaccinul TD, vaccinul împotriva tetanosului și difteriei. Deci, avem o imunizarea a populației pe toată viața. Acum părinții au început să caute informații și să caute beneficiile pentru sănătatea copiilor prin Internet, dar nu la lucrătorii medicali, ceea ce prezintă o problemă majoră și globală. Acest fenomen nu se întâlnește doar la noi în țară, este chiar la nivel european și global.”
Europa Liberă: Argumentul multora este că găsesc anume pe Internet cele mai temeinice argumente, în opinia lor, și nu la medicul de familie pe care îl au?
Alexei Ceban: „Sigur, dar pe Internet apar o mulțime de informații false despre vaccinare și beneficiile ei care pot fi accesate chiar și de un copil de la vârsta de patru ani în sus, însă populația trebuie îndemnată să caute informații pe site-urile oficiale ale Ministerului Sănătății, Centrului Național de Sănătate Publică, al Organizației Mondiale a Sănătății, al Centrului European de Control al Bolilor sau în cel mai bun caz este adresarea la medicul de familie și obținerea oricăror detalii despre imunizarea curentă a vaccinului.”
Europa Liberă: Anual sunt organizate campanii de informare și sensibilizare, dar se știe care măsuri dau cu adevărat rezultat, cel puțin din experiența ultimilor ani?
Alexei Ceban: „Deci, am făcut și unele studii. Am făcut studii pe cunoștința atitudinii și practicii atât a lucrătorilor medicali, cât și a populației. Mai mulți acum optează pentru o informare electronică, online. După aceasta, chiar și am creat o pagină pe Facebook care se numește „Vaccinarea: DA sau BA?” și încurajez populația să acceseze această pagină. Dacă nu au Facebook, atunci pe cnsp.md sunt o mulțime de documente și informații utile pentru părinți, din care se pot informa din surse veridice. Vreau doar să atrag atenția părinților că ceea ce se întâmplă în România…”
Europa Liberă: Unde vaccinarea a devenit obligatorie?
Alexei Ceban: „Da. Deci, vaccinarea a devenit obligatorie, dar până a deveni obligatorie au avut o scădere destul de mare în acoperirea vaccinală în toate vaccinurile, și anume, în ceea ce protejează împotriva rujeolei, oreonului și rubeolei. Acum au 10 mii de cazuri de rujeolă, 34 de decese de copii. O situație alarmantă, nu putem să-i spunem altfel și mai luând în considerare faptul că și Ucraina are două mii de cazuri de rujeolă, dintre care 800 sunt concentrate la Ivano-Frankovsk, asta e regiunea unde e situat și Bukovelul Iaremcea, unde noi de obicei plecăm la odihnă, și în regiunea Odesa, unde s-au depistat peste 700 de cazuri. Populația trebuie să înțeleagă că este un risc destul de înalt. Noi nu am avut cazuri decât în 2014, și acelea au fost două cazuri de import de rujeolă. Deci, cât de cât suntem protejați, dar până la o anumită limită și această limită este foarte, foarte aproape.”
Europa Liberă: Domnule Ceban, dar în ce măsură opțiunea de a vaccina sau nu poate fi o decizie individuală?
Alexei Ceban: „Atunci când vorbim despre dacă vaccinăm copiii, dacă îmi vaccinez eu copilul și-l protejez sau nu, putem vorbi și despre „dacă-mi vaccinez eu copilul, atunci protejez și comunitatea”. În cazul în care mai mulți copii sunt vaccinați, ei formează o pătură imună, deci, formează un scut și acest scut nu permite virusului să se răspândească. Odată ce acest virus intră în această comunitate, el nu poate să infecteze o persoană sau alta. Și mai avem unii copii care nu pot fi vaccinați din anumite motive – pentru că sunt bolnavi acuți, au o febră ridicată, au o reacție alergică severă la unele componente din vaccinuri și acest vaccin nu le poate fi administrat și atunci noi protejăm acești copii, dar din moment ce avem careva copii nevaccinați, avem o societate foarte vulnerabilă la răspândirea diferitor viruși. Putem vorbi chiar de aceeași tuse convulsivă (cauzată de Bordetella pertussis), care este o tuse destul de gravă ce ține până la trei luni de zile, cu niște tuse paroxistice și cu vomă în urma tusei, în care mămica nu mai știe ce să facă cu acest copil. Dar când o întrebi de ce nu și-a vaccinat copilul înainte ca el să fie infectat, ea zice că au avut o oarecare reținere față de vaccin, nu știau exact, nu s-au informat…”
Europa Liberă: Observ că printre părinți tocmai ceea ce lipsește este încrederea că fac un lucru bun pentru copiii lor și de cele mai multe ori n-au căpătat această încredere vorbind cu un medic?
Alexei Ceban: „Este și problema medicilor de familie. Medicii de familie sunt supraîncărcați, mai avem și unele remitențe din fosta Uniune Sovietică, în care medicul de familie dicta ce trebuia de făcut, și nu comunica. Acum trebuie să mergem pe o altă paralelă – mămica trebuie să se ducă la medicul de familie și să solicite informații despre imunizare. În cazul în care nu-i sunt acordate informațiile necesare, rog să se adreseze la administrație sau să preia informația din alte surse veridice. Dar cu medicii de familie s-a vorbit și ei sunt deschiși către colaborare cu populația și către o comunicare eficientă.”
Europa Liberă: Menționați mai devreme că există o platformă creată oficial pentru a combate anumite stereotipuri, pentru informarea părinților, dar cum să înțeleagă ei dacă anume acele informații sunt veridice, cum să facă diferența dintre tot amalgamul de informații care pot fi găsite în spațiul public?
Alexei Ceban: „Foarte simplu, chiar și atunci când noi ne informăm despre niște interese proprii și introducem un site și vedem că este un forum în care niciun specialist în domeniu nu este prezent, atunci nu avem ce căuta pe acest site. Odată ce site-ul respectiv are referințe, de exemplu, către Organizația Mondială a Sănătății, Centrul European de Combatere a Bolilor sau către Centrul Național de Sănătate Publică, care se află sub jurisdicția Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, acestea sunt site-urile care sunt veridice, în care doar profesioniștii și experții lucrează în acest domeniu, și nu o oarecare persoană din orice altă sferă începe a scrie articole despre imunizări, dar de fapt nici nu a făcut un studiu ca atare.”
Europa Liberă: Și pe finalul acestei discuții, domnule Ceban, totuși, pe ce cale merg acum autoritățile – pe calea informării sau mai degrabă a combaterii unor prejudecăți legate de mișcarea împotriva imunizării?
Alexei Ceban: „Mergem pe ambele căi – informarea populației, atât la nivelul rețelelor de socializare, pe website-uri oficiale, cât și informare din partea medicilor de familie și combaterea acestor, să le spunem, „online-experți în imunizări”, dar nu o combatere directă, ci prin informarea cât mai largă a populației.”
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w100_r1.jpg)
![În martie 2023, Republica Moldova a obținut dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum ]n UE.](https://gdb.rferl.org/023DC744-7582-4151-B3F1-BD561B99B808_w66_r1.jpg)
