Linkuri accesibilitate

Lungul drum al reformei SIS de la Chișinău ...între KGB și Occident


Angajaţi ai SIS la o festivitate din 2014

Iurie Pîntea: reformarea instituției care asigură securitatea națională întârzie din cauza prea deselor subordonări.

Pe 25 octombrie a expirat mandatul şefului Serviciului de Informaţii şi Securitate, Mihai Bălan. Înainte de a desemna noul conducător ar urma ca instituţia să treacă printr-o perioadă de reformă, a sugerat ministrul justiţiei, Vladimir Cebotari, la postul public de televiziune. El a amintit că autoritățile au pe masă mai multe inițiative legislative „ce va schimba substanțial locul şi rolul SIS”. Intenţia nu este una nouă, o strategie de reformare a securităţii adoptată în 2013 prevedea că această reformă trebuia să fie finalizată în patru-cinci ani.

Pe portalul Serviciului de Informaţii şi Securitate mai există referinţe la strategia de reformare de acum cu patru ani, conform căreia instituția trebuia să fie transformată în una de tip occidental, debarasându-se de practicile şi ofițerii defunctului KGB.

Printre promisiunile actualului şef Mihai Balan de când a preluat cârma securităţii erau: nevoia excluderii ingerințelor politicului, debirocratizarea instituţiei, deopotrivă cu majorarea salariilor şi retehnologizarea. El spunea că instituția a mai trecut prin modernizări, nu şi prin reformare.

Mai mulţi experţi constată că reforma precedentă a fost abandonată, fapt ce ar rezulta şi din declarațiile unor reprezentanți ai Partidului Democrat aflat la putere.

Fostul director al SIS, ex-comunistul Artur Reşetnicov, care a aderat la tabăra democraților din legislativ, are o altă părere: SIS necesită în primul rând modernizare. Din punctul lui de vedere, reformele şi strategiile anterioare nu au fost realizate din cauza contextului politic şi a lipsei de voinţă.

„Reforme facem multe, dar modernizarea presupune eficienţă. Orice serviciu de inteligenţă trebuie să fie în rând cu tot ce se petrece în jur sau chiar să fie cu un pas mai înainte. Suntem vulnerabili pentru că suntem într-o zonă geografică unde s-au ciocnit interesele, teritoriul nu este integru, există fel de fel de noi modalități subversive, cum ar fi războaie hibride, influenţarea opţiunilor electorale, despre care cinci-şase ani în urmă nu se cunoştea sau nu era mare experienţă în domeniul respectiv.”

Artur Reşetnicov pledează pentru strămutarea aparatului central al SIS din centrul orașului în afară şi excluderea unor prerogative ce ţin domeniul economic.

Directorul de programe la Institutul de Politici Publice Iurie Pîntea este de părere că reformarea instituției care asigură securitatea națională întârzie din cauza subordonărilor dese: de la guvern la președinție şi apoi la parlament, fapt care ar trăda intenţiile adevărate ale politicienilor.

Confuzia asta dintre cine şi ce îşi asumă şi cum coordonează asta duce la toate problemele care sunt în SIS

„Directorul SIS poate face puţin ca să promoveze reforma fără sprijinul preşedintelui. Beneficiarul principal al serviciilor prestate de Serviciul de Informaţii şi Securitate nu este parlamentul, parlamentul nu are funcţiile astea de asigurare a securităţii naţionale. Directorul nu poate să promoveze pe lângă partidele politice din parlament modificările care ar fi utile şi care şi au fost aprobate de parlament în 2012-2013. Confuzia asta dintre cine şi ce îşi asumă şi cum coordonează asta duce la toate problemele care sunt în SIS şi de fapt este fix aceeaşi problemă şi la Armata Naţională.”

Pentru unii experţi reluarea reformei SIS după ce prin procese similare au trecut procuratura, Centrul Naţional Anticorupţie şi Autoritatea Naţională de Integritate, procese despre care ei nu sunt siguri că au fost duse la capăt, ar avea doar subtexte politice.

Experta anticorupţie Mariana Kalughin spune că la mijloc ar fi vorba despre o lipsă de gândire strategică, acțiuni impulsive şi intenții de tergiversare.

Nu am cum să văd o bună intenție a guvernării, pentru că este haotică şi este imprevizibilă

„Eu una am pierdut ultimele rămășițe ale încrederii sau convingerii că se vrea cu adevărat o examinare fundamentală în momentul în care nu ai făcut asta atunci, acum vii şi începi din nou să reformezi. Şi în cazul acesta chiar e foarte greu să mai menții această încredere în buna intenție. Nu am cum să văd o bună intenție a guvernării, pentru că este haotică şi este imprevizibilă.”

În ultimii ani conducerii SIS i s-a reproșat că a admis ingerințe politice mai ales în timpul crizelor legate de incidentul „Pădurea Domnească”, „spălătoria rusească” prin băncile moldoveneşti şi „furtul miliardului”. Fostul director al SIS Artur Reşetnicov exclude că cei care deţin puterea ar influența activitatea ofiţerilor de securitate, dar recunoaște că instituția nu se află în afara politicului.

XS
SM
MD
LG