Linkuri accesibilitate

Igor Dodon e criticat pentru o postare pe Facebook în care a calificat liberalismul, toleranţa şi egalitatea de gen drept „învăţături false”


Igor Dodon

Intoleranță și instigare la discriminare.

Preşedintele Igor Dodon şi-a atras critici din partea mai multor activişti civici după ce într-o postare pe reţeaua de socializare Facebook a numit liberalismul, toleranţa şi egalitatea de gen – „învăţături false”. Mai târziu, postarea a fost ştearsă, iar consilierul prezidenţial Ion Ceban a numit declaraţia „o greşeală regretabilă”, explicând că textul nu ar fi fost coordonat cu şeful statului. Mai mulţi experţi au declarat pentru Europa Liberă că pun la îndoială rectificarea invocată de preşedinţie şi au calificat declaraţia iniţială drept intoleranţă şi instigare la discriminare.

Instigarea - instrument folosit tot mai des de politicienii moldoveni
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:35 0:00
Link direct

De-a lungul primului său an de mandat, șeful statului în repetate rânduri a fost criticat pentru ieșirile catalogate drept discriminatorii. În august anul trecut, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării s-a autosesizat în legătură cu afirmații considerate ofensatoare la adresa femeilor în etate făcute de președintele Igor Dodon.

De această dată, şeful statului este criticat pentru postarea de pe Facebook în care califică drept „învăţături false” liberalismul, toleranţă şi egalitatea de gen. La scurt timp, după ce a fost luat în furci de mai mulţi activişti civici şi jurnalişti, postarea a fost retrasă, iar consilierul prezidenţial Ion Ceban a precizat că textul postării nu ar fi fost coordonat cu şeful statului. Jurnalistul Valeriu Reniţă, fostul purtător de cuvânt al preşedintelui Vladimir Voronin, apreciază modul în care preşedinţia a ieşit din această încurcătură, însă gafa oricum afectează imaginea instituţiei:

Valeriu Reniță
Valeriu Reniță

„Este, din păcate, lipsă de comunicare pe interiorul preşedinţiei, ceea ce vorbeşte de o anumită lipsă de profesionalism în problema comunicării interne. Este bine că, totuşi, speakerul preşedintelui a găsit timp să se descurce şi să prezinte scuzele, dar oricum gafa rămâne. Oficialităţile care pretind că trăiesc într-un spaţiu civilizat ştiu că atunci când comunică pe o reţea de socializare o fac ca preşedinţi, ca oficiali şi asta nu-i absolveşte de responsabilitatea pentru ceea ce scriu şi pentru ceea ce declară.”

Plaforma pentru egalitate de gen care întruneşte mai multe ONG-uri active în domeniul apărării drepturilor omului au cerut astăzi lui Igor Dodon să reacţioneze personal faţă de cele declarate, or, se arată în scrisoarea platformei, „indiferent cine administrează pagina Preşedintelui, răspunderea deplină pentru cele lansate o poartă dumnealui”.

O opinie similară împărtăşeşte şi sociologul Vitalie Sprînceană care crede că şeful statului nu se poate ascunde după deget şi ar trebui să-şi asume inclusiv declaraţiile care se fac în numele său pe reţele sociale. În ce priveşte comunicarea on-line, Vitalie Sprînceană observă tendinţa politicienilor de a intoxica agenda publică cu dezbateri lipsite de argumente:

„Problemele economice, problemele sociale tind să fie interpretate în termeni culturali, adică, dificultăţile economice nu sunt explicate în cauze economice, ci în tot felul de cauze culturale. Cum a făcut ieri referinţă preşedintele Dodon: la toleranţă, ideologie etc. E o problemă care ţine de absenţa unei dezbateri publice coerente care să dezvolte şi să discute problemele în termenii necesari acestor probleme.”

Vitalie Sprînceană
Vitalie Sprînceană

​Întrebarea care rămâne deocamdată fără răspuns, în opinia sociologului Vitalie Sprînceană, este: de ce asemenea mesaje nepotrivite au priză la public? De ce, de exemplu, știrea despre cei 30 de mii de sirieni a fost luată în serios de unii alegători? Cert e că politicienii au înțeles acest lucru şi îl utilizează la greu mai ales în campanii electorale:

„În momentul în care niciun politician din Republica Moldova, şi îmi asum această declaraţie foarte subiectivă, s-ar putea să nu am dreptate, dar niciun politician din Moldova nu are un proiect de ţară, un proiect care să conţină măsuri economice şi sociale, desigur că instrumente precum răspândirea de mituri devine un instrument foarte comod de a crea diviziune, inclusiv electorală. Competiţia asta de identităţi între, pe de o parte, sate unioniste, pe de altă parte, sate stataliste, eu o văd tot ca pe o încercare de a utiliza frici şi diverse simboluri care-s adeziuni afective şi lucruri care se adresează emoţiilor şi nu raţiunii. Nu văd o discuţie coerentă atât a perspectivei unioniste cât şi a ce înseamnă statalismul acesta. Văd o competiţie de emoţii şi în acest sens pentru mine este clar că se lucrează acum pentru alegerile viitoare. Se va încerca să se plieze pe aceeaşi schemă: cu sperietori, cu mituri.”

Deşi asemenea metode par să aducă beneficii politicienilor moldoveni, acestea sunt de scurtă durată, observă sociologul Vitalie Sprînceană. Pe termen lung, aceştia fac un mare deserviciu societăţii întrucât nu o consolidează şi o divizează în tabere adverse.

XS
SM
MD
LG