Linkuri accesibilitate

Andrian Candu, Ștefan Creangă și naționalizarea „temporară” a celor două bănci mari moștenire a lichidării BEM


O inițiativă legislativă controversată înregistrată în Parlament.

În încercarea de a atrage investitori cu reputaţie bună în acţionariatul celor două bănci mari rămase după lichidarea BEM, Agroindbank şi Moldindcombank, guvernarea de la Chişinău are de gând să apeleze la un truc controversat: să naţionalizeze cele două bănci pentru câteva zile pentru a le vinde ulterior acestor investitori. Criticii intenţiei, printre ei Transparency International Moldova, avertizează însă că statul îşi asumă astfel o responsabilitate prea mare, iar litigiile din instanţele internaţionale pornite de acţionarii expropriaţi ar putea costa bugetul sume exorbitante.

Pe lângă speakerul democrat, Andrian Candu, pe iniţiativa legislativă şi-a pus semnătura şi Ştefan Creangă, şeful comisiei buget şi finanţe din Parlament. Solicitat de noi, el ne-a mărturisit că împărtăşeşte genul de nelinişti formulate deja de Transparency International, dar că nu prudenţa, ci voinţa de a asigura sustenabilitatea sistemului bancar, aşa cum Chişinăul s-a angajat în faţa FMI atunci când a semnat un acord salvator de finanţare, este mai importantă în acest caz:

„Am pus pe cântar ce e mai important: eventualele riscuri sau sustenabilitatea sistemului financiar-bancar. Recunosc, sunt anumite riscuri, dar nu putem sta cu mâinile în sân. Suntem obligaţi să rezolvăm problema.”

Ştefan Creangă spune, pe de altă parte, că va insista ca proiectul să intre în dezbatere în legislativ doar după ce autorităţile se vor asigura că nu vor rămâne cu acţiunile celor două bănci în buzunar, adică că există investitori siguri, gata să cumpere pachetele de acţiuni de la stat:

„Nu sunt ferm convins, de aceea şi nu am promovat deocamdată proiectul. Să nu se primească că guvernul rămâne cu acţiunile în mână. Să avem claritate, un preaviz de la BNM că sunt aşa investitori interesaţi.”

Cei doi autori nu au trecut deocamdată la treabă cu noua iniţiativă, ci doar au înregistrat-o în legislativ. Imediat însă ce s-a aflat despre existenţa proiectului, Transparency International Moldova a spus într-o analiză că măsura ar putea atrage statul în serioase litigii cu foştii acţionari, fie ei şi consideraţi de către BNM netransparenţi, iar costul acestor litigii ar putea atinge în viitor costuri exorbitante pentru bugetul public.

Autorităţile moldovene încearcă de mai multă vreme, dar nu reuşesc, să vândă pachete importante - între 40 şi 60 la sută de acţiuni - de la cele mai mari trei bănci rămase după lichidarea Băncii de Economii urmare a devalizării ei, în 2014. Cu puţin timp în urmă, autorităţile au anunţat că au găsit cumpărător pentru unul din aceste pachete, cel de la Victoriabank, nu şi pentru cele din Agroindbank şi Moldindcombank, scoase la vânzare cu mai mult de un an în urmă, după ce BNM îi acuzase pe proprietari de acţiuni concertate, iar aceştia au contestat în instanţe internaţionale decizia BNM.

Printr-o hotărâre recentă a Curţii Constituţionale, autorităţile par să se fi asigurat că nu vor fi nevoite să restituie foştilor proprietari pachetele de acţiuni, ci doar eventual să le plătească prejudicii în caz că obţin câştig în justiţia internaţională, iar speculaţia ar fi că toate aceste elemente ar face parte dintr-o „inginerie financiară” care se va lăsa cu pierderi enorme pentru bugetul public, adică pentru buzunarul contribuabilului moldovean.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG