Linkuri accesibilitate

Tensiuni și incertitudini după ce Catalonia și-a suspendat Declarația de independență


Președintele catalan Carles Puigdemont semnează declarația de independență, Barcelona, 10 octombrie 2017

Președintele catalan a semnat marți seară declarația de independență a Cataloniei, iar Madridul refuză pentru moment să negocieze.

Și-a proclamat sau nu Catalonia independența? Și da, și nu, așa că premierul spaniol Mariano Rajoy a cerut autorităților de la Barcelona să-și clarifice poziția.

Astăzi, într-un discurs televizat, Rajoy a spus că numai după această precizare guvernul de la Madrid ar putea acționa în baza articolului 155 din Constituție, care i-ar permite să pună regiunea separatistă sub controlul direct al guvernului central. O măsură la care nu s-a mai recurs până acum, pentru că prevede o intervenție atât de radicală a Madridului, încât este considerată ca o „opțiune nucleară”. „Voi acționa cu atenție și reținere”, a promis premierul Rajoy în discursul său televizat.

Mariano Rajoy
Mariano Rajoy

Într-o primă reacție, guvernul spaniol a respins declarația de independență a Cataloniei, dar și oferta de negocieri făcută de liderul catalan Carles Puigdemont. Vice-premierul spaniol Soraya Saenz de Santamaria a comentat marți seara că în acest moment se pare că Puigdemont „nu știe nici unde este, nici încotro merge”. Iar premierul Mariano Rajoy a anunțat o reuniune de urgență a cabinetului.

Adunați în fața Parlamentului de la Barcelona, demonstranți urmăresc semnarea Declarației de independență a Cataloniei, 10 octombrie 2017
Adunați în fața Parlamentului de la Barcelona, demonstranți urmăresc semnarea Declarației de independență a Cataloniei, 10 octombrie 2017

Liderul catalan Carles Puigdemont a semnat marți seară în Parlamentul de la Barcelona o Declarație de independență a regiunii semi-autonome, dar a anunțat că o suspendă pentru a permite găsirea unei soluții negociate. În Declarație se arată că „de astăzi, Catalonia își restabilește suveranitatea”. Potrivit agenției Reuters, documentul este intitulat „Declarația reprezentanților Cataloniei”.

„Apelăm la toate țările și organizațiile internaționale să recunoască republica Catalonia drept un stat independent și suveran. Apelăm la guvernul catalan să ia toate măsurile necesare pentru a pune în practică această declarație de independență și prevederile legii de tranziție, care stă la baza republicii”, mai scrie în declarația „suspendată” de independență.

Nu este clar dacă documentul are vreun efect juridic, mai ales că vine după un referendum neconstituțional, organizat în Catalonia pe 1 octombrie. Potrivit oficialilor catalani, 90% din cei care au participat la referendum au votat pentru independență. Tot ei pun participarea la vot la circa 43%, o cifră incertă pentru că votul a fost puternic perturbat de intervenția forțelor de ordine, dar și pentru că a fost boicotat de o mare parte a populației, care nu susține independența regiunii.

În aceste condiții, este greu de spus ce relevanță au cifrele invocate acum de conducerea catalană.

Demonstrație pro-independență la Barcelona, Spania.
Demonstrație pro-independență la Barcelona, Spania.

Catalonia este una din cele mai bogate regiuni din Spania, dar o serie de companii importante au anunțat deja că se vor muta dacă regiunea devine independentă, iar Uniunea Europeană a avertizat Catalonia că nu va mai fi parte din UE dacă se separă de Spania.

Una din lozincile separatiștilor este „Madrid nos roba” sau „Madridul ne fură”, dar realitatea nu confirmă acest „loc comun”. Catalonia este o regiune bogată în comparație cu altele, remarcă BBC: cu numai 16% din populația Spaniei, produce 19% din PIB-ul țării și mai bine de un sfert din exporturile ei. Când este vorba de turism, Catalonia este, de asemenea, în frunte: anul trecut, 18 milioane de turiști au vizitat regiunea, dintr-un total de 75 de milioane. Iar cînd vine vorba de volumul comerțului, Barcelona este unul din primele 20 de orașe din lume. Și este adevărat că financiar, Catalonia plătește mai mult în bugetul național, decât primește sub formă de investiții. Numai că, în eventualitatea independenței, toți acești bani vor fi absorbiți de nevoia de a crea noi instituții publice, care acum sunt finanțate și administrate de Madrid, de la forțe de grăniceri, la vameși, apărare, o bancă centrală sau un sistem de control aerian. La care se adaugă un corp diplomatic propriu și o rețea de instituții care să strângă și să administreze impozitele și taxele.

Protest impotriva independenței Cataloniei, 8 octombrie 2017. Barcelona.
Protest impotriva independenței Cataloniei, 8 octombrie 2017. Barcelona.

O problemă și mai mare pentru o Catalonie independentă va fi datoria publică: se ridică la peste 35% din PIB sau 77 de miliarde de euro, din care 52 de miliarde le datorează Madridului. După criza financiară din 2008-2009, guvernul spaniol a creat un fond special pentru a ajuta regiunile care nu se mai puteau împrumuta pe piața internațională. Catalonia a profitat cel mai mult, luând din 2012 aproape 67 de miliarde de euro din acest fond, precizează BBC.

Rămâne și relația complicată a Cataloniei cu UE, care a anunțat deja că o declarație de independență va scoate regiunea din Uniune: numai că două-treimi din exporturile catalane merg spre piața UE. Se adaugă problema monedei pentru că odată cu ieșirea din UE, Catalonia va pierde și euro, și accesul la Banca Centrală Europeană. Poate și mai mare este problema statutului celor care locuiesc în Catalonia, similară, teoretic, cu cea ridicată de Brexit. Potrivit autorităților de la Madrid, în acest moment, în Spania trăiesc peste un milion de cetățeni români.

XS
SM
MD
LG