Linkuri accesibilitate

Încotro o va lua Moldova în noul sezon politic? (VIDEO)


Vasile Botnaru în dialog cu analiștii politici Igor Volnițchi și Nicolae Negru.

Bine v-am găsit, doamnelor și domnilor! La microfon e Vasile Botnaru, moderatorul emisiunii „Punct și de la capăt”. În toată lumea, un nou sezon politic, sincronizat cu intrarea într-un nou an financiar, presupune ierarhizarea priorităților, astfel încât alegătorul să știe pe ce lume trăiește și încotro și, eventual, cât de repede se mișcă trenul, ambarcațiunea ori căruța pentru care cotizează fără să fie întrebat. Încercăm și noi astăzi să vedem dacă ne putem potrivi ceasurile, ori cum spun vorbitorii de engleză, dacă suntem pe aceeași pagină cu politicienii. Vrem nu vrem, viața noastră este împărțită în faze, pe care le dictează politicul.

Vasile Botnaru
Vasile Botnaru

Toamna se numără bobocii și, de fapt, începe sesiunea parlamentară și de asta este foarte important să știm unde ne aflăm, la ce să ne așteptăm în această toamnă, pentru că politicienii dau camertonul și noi ne mulăm sau nu, respectăm această tonalitate sau ne opunem. Sau suntem suficient de perspicace ca să dăm noi tonul, noi, alegătorii, noi care vom arunca buletinul de vot în urna de vot peste un an? S-ar putea să fie apogeul. Or, campania, pregătirea pentru acel vot sigur că va începe foarte curând, când îi vom vedea convocați pe parlamentari în prima sesiune, dar și pe cei care contestă puterea de astăzi – opoziția stradală, extraparlamentară, cum îi mai spunem noi. Despre aceasta încercăm să vorbim noi, să răspundem la întrebarea: Unde ne aflăm în momentul acesta? Și am invitat doi analiști, care au suficientă perspicacitate ca să vadă îndărătul cuvintelor fenomenele și acțiunile ulterioare – Igor Volnițchi și Nicolae Negru.

Europa Liberă: Igor, unde ne aflăm noi și ce raport de forțe există, mai ales după o vară destul de fierbinte în care președintele Igor Dodon a încercat să nu coboare de pe postamente și a încercat să acrediteze ideea că el este stăpânul agendei, iar Parlamentul nu s-a lăsat cu nimic mai jos? Unde acum ne aflăm, după ping-pongul acesta?

Igor Volnițchi: „Eu zic că ne aflăm la începutul a trei mari bătălii politice. Mai bine zis, două bătălii mai mari și una de proporții puțin mai mici, cel puțin, așa le vedem eu împreună cu colegii mei și chiar recent publicasem o analiză politică la această temă, pe care o intitulaseră colegii mei sugestiv: „Moldova – pe trei câmpuri de luptă”, ceva de genul acesta, nu-mi mai amintesc exact cum suna. Primul câmp de luptă care se deschide și deja pot fi deslușite elemente ale acestuia cu ochiul liber este lupta dintre putere, pe de o parte și, pe de altă parte, opoziția de centru-dreapta, opoziția proeuropeană, cei care sunt împotriva sistemului electoral mixt și care au anunțat proteste chiar începând cu duminică, 17 septembrie. Evident că partidele de opoziție de centru-dreapta, vedem și efortul societății civile în acest sens, vor încerca să radicalizeze, pentru că aceasta este unica șansă, miza este una enormă. De modul în care se vor desfășura alegerile, în baza cărui sistem, depinde decisiv și rezultatul următoarelor alegeri parlamentare. Eu cred că primele concluzii despre această luptă le vom putea face chiar nemijlocit în ziua de 17 septembrie, când vom vedea amploarea acestui protest. Opoziția se arată destul de optimistă și spune că la protest ar putea participa multă lume; cei de la guvernare sunt puțin mai sceptici, chiar dacă nu declară oficial, în discuții private lasă să se înțeleagă că, chipurile, opoziția și societatea civilă și-ar fi epuizat potențialul protestatar. Al doilea câmp de luptă, pe care împreună…”

Europa Liberă: Acesta, primul, e Mărășeștiul, al doilea…

Igor Volnițchi
Igor Volnițchi

Igor Volnițchi: „Da, acesta ar fi primul, guvernarea, pe de o parte, adică cei care au promovat sistemul electoral mixt și, de cealaltă parte, opoziția de centru-dreapta, proeuropeană, secundată, într-un fel, nu știu în ce măsură putem face o legătură, dar trebuie să vedem clar și rolul societății civile în acest sens. Al doilea câmp de luptă, care mie mi se pare destul de real, chiar dacă mulți analiști politici, mulți ziariști, mulți politicieni îl pun sub semnul întrebării, este cel dintre Președinție, pe de o parte, și cei care reprezintă guvernarea – Parlamentul, majoritatea parlamentară și Guvernul –, pe de altă parte. Există teza că, până acum, lupta dintre Igor Dodon și socialiști, pe de o parte și guvernare, pe de alta, a fost o luptă regizată. Da, sunt foarte multe semne că anume așa a și fost, însă, între timp, au intervenit…”

Europa Liberă: Regizată, adică, înscenată, mimată?

Igor Volnițchi: „Adică se zice că a fost mimată, în baza unei înțelegeri bilaterale în interes reciproc.”

Europa Liberă: Da, am înțeles. Dvs. considerați că e pe bune? Un Kulikovo adevărat?

Igor Volnițchi: „Eu zic că, până acum, au existat suficiente semne pentru a pune la îndoială că această luptă e pe bune. Mai degrabă putem concluziona că, până acum, a fost regizată și undeva în interes reciproc, dar acum datele problemei s-au schimbat și aceasta ne-a determinat pe noi să zicem că va fi al doilea câmp de luptă – un câmp de luptă real între Președinție și socialiști, pe de o parte și guvernare, pe de alta.”

Europa Liberă: Da. La amănunte o să revenim. Și al treilea câmp?

Igor Volnițchi: „Și al treilea, ziceam că este unul mai mic, nu atât de mare, nu cu atâta impact ca și primele două. Este vorba despre efortul taberei unioniste de a se consolida și am văzut unele anunțuri în acest sens. Cu siguranță, toate eforturile depuse de unioniști în vederea consolidării, mai ales că ne așteaptă un an semnificativ, un an istoric pentru procesul Unirii Republicii Moldova cu România, anul 2018 – 100 de ani de la Unirea din 1918. Cu siguranță, toate aceste eforturi ale unioniștilor nu vor scăpa netaxate de cei care sunt împotriva Unirii Republicii Moldova cu România, în primul rând, de socialiști, dar și de alte forțe. Și aici, noi vedem că se va deschide al treilea câmp de luptă.”

Europa Liberă: Acum la o scară de 10, ce punctaj ar lua primul război, al doilea și al treilea?

Igor Volnițchi: „Primul, cu siguranță ar fi undeva, dacă să ne orientăm la o scară de 10, la 9 puncte, al doilea ar fi undeva în jurul la 7 și cel de-al treilea în jurul la 5 puncte.”

Europa Liberă: Cinci e mult. Deci, un război care s-a mutat de pe garduri în societate, aia cu Moldova…?

Igor Volnițchi: „Anul 2018 face diferența în cazul de față.”

Europa Liberă: OK. Nicolae, dumneata, cum desenezi aceste eventuale câmpuri de luptă sau, în general, unde ne aflăm noi?

Nicolae Negru
Nicolae Negru

Nicolae Negru: „Eu privesc puțin altfel lucrurile – nu câmpuri de luptă văd, dar văd linii de confruntare între putere și diferiți factori politici. Prima linie de confruntare și iarăși e determinată de agenda puterii, nu de agenda altcuiva. Prima linie de confruntare într-adevăr e între putere și opoziție; este dictată de introducerea sistemului mixt. Și această linie de confruntare mai poate fi văzută și între putere și Europa. Încă nu știm ce a decis Europa în privința introducerii acestui sistem mixt. Se lucrează și pe de o parte și cred că se lucrează și pe de cealaltă parte ca să se clarifice lucrurile. Și rezultatele confruntării, de fapt, între putere și opoziție, opoziția extraparlamentară, 17 septembrie, vor depinde de ceea ce se va întâmpla între Chișinău și Bruxelles în această perioadă. Sunt semne că s-ar putea ajunge la o înțelegere. De ce? Fiindcă există o altă linie de confruntare – Rusia-Chișinău sau Chișinău-Moscova. O vedem, aproape în fiecare zi se manifestă această confruntare sau linie de destabilizare a ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. S-a început nu acum. Unii zic că iaca s-a început, fiindcă Chișinăul are această intenție de a pune pe agenda Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite chestiunea retragerii trupelor ruse din Republica Moldova. S-a început atunci când Plahotniuc a declarat la Consiliul Internaționalei Socialiste că trupele trebuie retrase; s-a început atunci când cinci persoane, cinci diplomați au fost declarați persona non grata ș.a.m.d. A mers așa, pe linie crescândă, această relație. Acum, Moscova a pus în mișcare întreaga sa mașină propagandistică. Și ce prorocește ea? Război pe Nistru, confruntare ș.a.m.d. și aici abia, din punctul meu de vedere, intervine Dodon, intervine această a patra linie de confruntare, a patra linie de destabilizare

Un mister mai rămâne – în ce măsură Putin îl influențează pe Dodon și de ce îl influențează, știind, fiindcă toată lumea vede această relație intimă între Plahotniuc și Dodon. Teatrul este evident – exagerări, de exemplu, niște acțiuni caricaturale din partea președintelui.

dintre putere și Dodon, dintre Plahotniuc și Dodon. E mult teatru în această confruntare, dar va depinde în ce măsură se respectă regulile acestui scenariu, pe care l-au făcut, se vede, Dodon împreună cu Plahotniuc atunci când Plahotniuc l-a sprijinit pe Dodon în campania electorală prezidențială. Și pe urmă, un mister mai rămâne – în ce măsură Putin îl influențează pe Dodon și de ce îl influențează, știind, fiindcă toată lumea vede această relație intimă între Plahotniuc și Dodon. Teatrul este evident – exagerări, de exemplu, niște acțiuni caricaturale din partea președintelui. Iată chiar în legătură cu plecarea soldaților noștri la aceste exerciții militare în Ucraina. Doar s-a pronunțat Curtea Constituțională că participarea la exercițiile militare nu încalcă statutul de stat neutru al Republicii Moldova. Și cu toate acestea, domnul Dodon a suspendat această decizie a Guvernului. Evident a făcut un demers provocator, ostentativ, teatral, ceea ce a făcut, de partea cealaltă, a făcut Guvernul. Lucrurile acestea se puteau clarifica, se putea ajunge la o înțelegere undeva în culise. Dar și unul, și altul, ambii au nevoie de acest spectacol. Dodon își arată mușchii că, adică, uite, el face ceva, și de cealaltă parte, Plahotniuc, Partidul Democrat, guvernarea arată că, uite, se dă o luptă pentru cursul proeuropean al Republicii Moldova și cei care stau cel mai tare pe redută, de care depind rezultatele acestei confruntări, suntem nimeni alții, decât noi. Așa că vă place, nu vă place – luați o decizie. Și s-ar putea ca această confruntare, mai ales această agresiune propagandistică a Rusiei să aibă ecouri la Bruxelles și să determine într-un fel atitudinea unor factori de decizie de acolo față de guvernarea de la Chișinău.”

Europa Liberă: Recapitulăm. Deci, Igor vede un fel de hartă geopolitică cu aceste trei războaie, Nicolae propune optica artistică a unui nucleu de foc, care este Guvernul și are linii de confruntare, practic, pe toate azimuturile, dar întrebarea mea este următoarea: Cu cine poate să intre în alianță sau ce sprijin poate avea Guvernul pe războaiele astea sau pe confruntările astea, dacă, de exemplu, Putin nu a dat semne vizibile că este conștient de faptul că Plahotniuc este o figură importantă și să sprijine cumva și democrații, și nu doar pe Dodon? Deși chiar pe Dodon l-a taxat la o primă întrevedere. I-a spus: „Utrom - denghi, vecerom – stulia”/„Mai întâi intră în Parlament, după aia discutăm” și chiar l-a ridiculizat mai apoi cu scena aia – „Dodon știe de toate”. Deci, Putin, Kremlinul, dacă într-adevăr e preocupat de ce se întâmplă în Moldova și pe cine poate miza, ar trebui să-și dea seama că mai curând democrații trebuie mutați în stânga, decât stânga garantată să fie fortificată să dea senzația că are mușchi. Asta-i pe o linie de confruntare, pe cealaltă este Uniunea Europeană, cu care, uneori, și Dodon cochetează. El spune: „Nu, nu, nu, noi o să fim neutri, vă rog să nu uitați să ne dați și nouă bani”. Așa, din când în când, mai folosește și linia asta de subiect. Deci, în situația asta, în toamna asta, pe cine poate conta Guvernul, ca să-i reușească o minimă victorie sau măcar o stare confortabilă?

Nicolae Negru: „Rămânerea pe linia de plutire.”

Europa Liberă: Da, exact.

Igor Volnițchi: „Este foarte corect să abordăm problema anume prin prisma factorului geopolitic, pentru că aici voi deschide unele paranteze despre cel de-al doilea câmp de luptă, despre care vorbeam anterior. El anume se axează pe factorul geopolitic. Știm cu toții că interesul față de Republica Moldova a crescut simțitor în ultimele luni; interesul din partea marilor jucători internaționali. Și acest interes este alimentat foarte și foarte puternic de declarația făcută de președintele ucrainean Poroșenko, precum că țara sa ar intenționa să adere la NATO până în 2020. Am văzut de cealaltă parte și o deschidere oarecare din partea NATO. Domnul Jens Stoltenberg a venit cu niște declarații foarte favorabile acestei intenții, chiar dacă nu a promis nimic. Pe de altă parte, am văzut acel suport masiv acordat de NATO țării vecine în procesul de combatere a consecințelor atacului cibernetic masiv, căruia au fost supuse Ucraina și alte țări, dar, în special, Ucraina. Deci, se vede acolo o apropiere.”

Europa Liberă: Plus americanii și armele letale?

Igor Volnițchi, Vasile Botnaru, Nicolae Negru
Igor Volnițchi, Vasile Botnaru, Nicolae Negru

Igor Volnițchi: „Așa e, așa e. Plus, să nu uităm că Ucraina continuă să se confrunte cu problemele din zonele separatiste Luhansk și Donețk și acest lucru interesează la modul direct NATO. Am văzut toate luările de atitudine, toate inițiativele la această temă și iată că pe fonul acestor preocupări, mai ales a faptului că Ucraina ar intenționa, cel puțin declarativ, să adere la NATO până în 2020, evident că Moscova nu poate rămânea pasivă. Moscova înțelege că acum se duce lupta pentru Moldova, și lupta pentru Moldova nu o dă domnul Plahotniuc, pe de o parte, opoziția de centru-dreapta proeuropeană, pe de altă parte, Dodon, pe de altă parte. Da, luptă și ei, dar de fapt lupta pentru Moldova acum o duc marile puteri ale lumii, și nu pentru că Moldova ar fi foarte importantă ca stat, ci pentru că joacă un rol important în marile scenarii geopolitice, care vizează regiunea în care este și Republica Moldova.”

Europa Liberă: Adică, să hașureze cât mai aproape de NATO, de teritoriul NATO teritoriul estic?

Igor Volnițchi: „Așa e. Acum închipuiți-vă un scenariu optimist pentru aderarea Ucrainei la NATO. Admitem, 2020, 2022, nu contează. Aderă, totuși, Ucraina la NATO și noi presupunem că NATO va închide ochii la foarte multe standarde care nu ar putea fi respectate. Sunt anumite situații când se închid ochii la anumite probleme. Ce va reprezenta în acest caz Republica Moldova? Un petic de pământ între două state NATO, pentru că România este membră NATO din 2004 și iată vine și Ucraina cu această intenție, care ar putea, admitem, în anumite situații ar putea fi realizată, materializată. Și ce va reprezenta atunci Republica Moldova? O țară micuță între două mari state membre ale NATO cu o zonă separatistă necontrolată, cu cel mai mare depozit de arme necontrolat din Europa, cel de la Cobasna; cu o prezență militară rusească aici – toate lucrurile acestea trebuie privite într-un context mult mai larg. Și atunci când ziceam că războiul între domnul Dodon și domnul Plahotniuc ar putea începe pe bune, la asta mă și refeream. În spatele lor stau mari jucători internaționali. Ei poate și-ar dori să continue o mimare a luptei politice, un teatru, dar atunci când ești împins puternic din spate trebuie să iei o decizie și să te developezi – sau recunoști că totul a fost un teatru și, de fapt, ești o echipă, sau începi o luptă pe bune. Nu mai există o a treia variantă.”

Europa Liberă: Domnul Negru, Dvs. cum credeți, cine va fi aliatul natural al Guvernului?

Nicolae Negru: „Bine, desigur, problema Ucrainei este importantă pentru Republica Moldova și situația din Ucraina, evident, influențează și atitudinea partenerilor noștri occidentali față de Republica Moldova, dar și atitudinea Moscovei. Lupta Moscovei pentru sfera de influență – ea ne consideră pe noi aflându-ne în sfera ei de influență, în russkii mir. Vă dați seama că nimeni nu dorește nici la Washington, nici la Bruxelles un cuțit în coasta Ucrainei, în coasta estică a Ucrainei, în care s-ar transforma Republica Moldova, dacă anul viitor câștigă alegerile Partidul Socialiștilor și Dodon. În privința faptului că Dodon va trebui să ia o anumită decizie sau să se developeze, desigur așa va fi, dar el putea să facă…”

Europa Liberă: Dar nu s-a developat destul până acum oare?

Nicolae Negru: „Da, într-adevăr, el s-a developat destul de mult până acum. Se vede că el joacă spectacol și iarăși ne întrebăm, atunci ar arăta prost Plahotniuc care l-a sprijinit în campania electorală?. Probabil, faptul că el l-a sprijinit este o garanție că el îl controlează destul de bine. Și există și o problemă personală, nu trebuie să transformăm, fiindcă istoria, cum s-ar zice, se reflectă prin acțiunile unor persoane care au interesele lor, și interesul lui Plahotniuc este să se reabiliteze. Și aici, în Republica Moldova, dar și în Occident. Ca el să meargă la Bruxelles și să-i dea mâna, să fie primit, nu să-l țină cineva acolo în coridor sau așa, ocazional, să-i facă din mână și pe urmă să fugă de la el. Deci, iată, aceste probleme mă fac pe mine să cred că Dodon n-o să fie un factor important, o să fie în continuare un factor teatral în viața politică din Republica Moldova și s-ar putea întâmpla că, chiar în urma acestui teatru, chiar partidele de opoziție proeuropene să se vadă nevoite într-un fel – simbolic sau nesimbolic – să se alieze la cineva. Să se alieze fie cu Dodon, adică, iată, aceste proteste acum, când Dodon a declarat că din 24 septembrie încep proteste masive în raioanele Republicii Moldova…”

Europa Liberă: Cu apogeul în Marea Adunare Națională?

Igor Volnițchi, Vasile Botnaru, Nicolae Negru
Igor Volnițchi, Vasile Botnaru, Nicolae Negru

Nicolae Negru: „Da, cu apogeul Marii Adunări Naționale, ceea ce sună din gura lui Dodon, cel puțin, ciudat. Cum spunea Buraga: „E ca și cum prostituatele Rusiei, cele mai bune din lume, cum a zis Putin, ar declara că se retrag la mănăstire, în urma estimării pe care le-a făcut-o Putin”. Dacă chiar se începe o confruntare pe adevăratelea sau în aparență pe adevăratelea, atunci o să trebuiască să-i vedem pe Maia Sandu, pe Andrei Năstase luând o anumită decizie – continuă ei să zgâlțâie această barcă, să încerce să o răstoarne, cum a zis domnul Năstase, să-i determine să plece pe actualii guvernanți sau o să se lase mai moale, o să încerce să nu zgâlțâie prea tare. Adică, așa și ei de formă să zgâlțâie ceva și poate chiar cei din Occident, dacă lucrurile merg pe adevăratelea, dacă această confruntare va merge pe adevăratelea, chiar și acei din Occident pot să spună: „Maia, te rog; Andrei, te rog, mai încet… take it easy, take it easy, nu fiți așa de categorici în această situație.”

Europa Liberă: Un subcapitol sau o subhartă – Dodon Igor, președintele, într-adevăr, a fost îmbrăcat acum în cămașa de forță, pentru că episodul cu militarii, la care v-ați referit Dvs., el, de fapt, e mai mult teatral decât cu efecte. Militarii oricum s-au dus și, dacă dânsul vine la Curtea Constituțională, cred că șansele sunt minime. Impresionantă această reacție a comandantului suprem pentru adolescenți de liceu, dar nu și pentru oamenii care înțeleg ce împuterniciri are. Or, dacă urmărim declarația lui Candu sau întrebare retorică, dacă nu cumva președintele are prea multe împuterniciri, amenințarea că i se va rupe degetul cu care semnează decrete antiguvernare etc. Deci, a fost practic strâns la colț și cu decizia care îl lipsește de referendum. Dânsul mai continuă să amenințe că oricum poporul va dobândi ceea ce a promis el și a vrut, dar, la modul practic, el este cocoloșit și prins în chingi, astfel încât abia de mai poate scoate niște sunete. Senzația asta e adevărată sau e falsă?

Nicolae Negru: „Desigur că-i adevărată! Dacă el ar avea simțul ridicolului, el ar proceda altfel, dar el nu are acest simț sau poate…”

Europa Liberă: Dacă l-ar fi citit pe Kafka.

Nicolae Negru: „Da, dacă l-ar fi citit pe Kafka, dar el se pare că nu are acest simț al ridicolului și cei mai ridicoli, spunea cineva, sunt cei care nu au simțul ridicolului și nu simte că se face de râs. Și chiar eu i-am auzit pe unii vecini de-ai mei că, uite ce, Dodon… promitea atâtea, se grozăvea că o să facă atâtea și atâtea, dar acum se vede că el de fapt nu poate nimic. Și-apoi ce-i cu asta: „rebeata”, „băieți”? Un președinte nu se adresează așa cetățenilor săi sau partenerilor săi, sau altor politicieni. El are, Dodon începe să aibă o anumită problemă, dar eu zic că acesta este rolul lui, atunci când a acceptat să fie sprijinit în campania electorală și, probabil, va trebui să joace acest rol până la capăt.”

Vasile Botnaru
Vasile Botnaru

Europa Liberă: Deci, el a vrut să bată cu papucul în tribuna ONU, ca Hrușciov, numai că Hrușciov avea rachete nucleare în spate; Dodon are doar papucul. Domnul Igor Volnițchi?...

Igor Volnițchi: „Există o tehnologie politică și electorală veche de când politica, probabil, și ea spune așa: „Încearcă să transformi punctele slabe în puncte forte”. Asupra lui Igor Dodon începuseră să planeze nu doar suspiciuni; era această sabie a lui Damocles, pentru că se apropie un an de mandat, dumnealui a avut niște promisiuni, este tot mai mult limitat în acțiune, este tot mai mult pus în anumite situați, pe alocuri chiar ridicole, după cum spunea și domnul Negru, și el e nevoit să acționeze cumva, să iasă la contraatac, nu doar să stea să facă faza defensivă și să răspundă la atacurile care vin în adresa sa. Și concluzia la care am ajuns noi, studiind tot acest comportament, în special în ultimele două luni, al președintelui Dodon, este că dumnealui lui forțează impeachment-ul. Impeachment-ul, acel punct slab, cu care-l speriau atât de mult cei de la guvernare, inclusiv domnul Candu când i-a făcut din deget și i-a zic: „Domnul Dodon, dumneata nu ai pârghii legale pentru a destrăma Parlamentul, pentru a provoca alegeri anticipate, dar, uite, noi avem o pârghie legală pentru a te pune la respect”. Și aceasta este impeachment-ul. Eu și colegii mei am ajuns la concluzia că domnul Dodon forțează impeachment-ul, înțelegând că pe alocuri arată ridicol, înțelegând că pe alocuri depășește chiar limita constituționalului, limita legalității, el încearcă să-i provoace pe cei de la guvernare să facă anumite acțiuni și iată inclusiv…”

Nicolae Negru: „El a și spus-o, de altfel.”

Igor Volnițchi: „A și spus-o, da, într-adevăr. Adică, presupun și eu, și colegii mei că avem de-a face cu un joc; un joc care trebuie privit mult mai profund. Noi ne-am deprins să vedem doar ceea ce este la suprafață. Și într-adevăr, la suprafață sunt lucruri ridicole, lucruri care pot fi ușor explicate, noi facem niște concluzii, dar există și partea nevăzută a aisbergului și de obicei…”

Europa Liberă: Și atunci, logica acestui comportament? Pe de o parte, Dodon vrea să fie Vasilică cel obraznic, ca învățătoarea să-l dea afară din clasă și el se devină eroul școlii, pe de altă parte, învățătoarea, dându-și seama de chestiunea asta, de fapt, îl strânge la colț, îl îmbracă în cămașa de forță, îl lasă dânsul să producă…

Nicolae Negru: „Îl zădără…”

Europa Liberă: Da, îl ațâță și se produce acest spectacol, de fapt, și acum noi unde suntem? Că Dodon a spus: „Dacă o să mă constrângă aceștia, eu chem Marea Adunare Națională”.

Igor Volnițchi: „Păi, să vedem în ce măsură…”

Nicolae Negru: „Și mai ridicol se va face.”

Moldova, Igor Volnițchi, Vasile Botnaru
Moldova, Igor Volnițchi, Vasile Botnaru

Igor Volnițchi: „Să vedem în ce măsură coincid interesele celor de la guvernare, pentru că au interese pe multiple planuri. Spre exemplu, ei înțeleg că, mergând în întâmpinarea lui Igor Dodon și organizând acest impeachment, ei îl victimizează și într-un fel îl salvează, îi dau din nou o trambulină, îl scuză, ca și cu un burete vor fi șterse toate nereușitele președintelui din primul an și el va primi o pistă pentru relansarea în politică, dar din alt punct de vedere este un alt interes al guvernării care spune așa: dacă noi facem ceea ce ne-am propus cu Igor Dodon, îl înlăturăm din funcția respectivă, noi refacem relațiile cu UE, care este iarăși un lucru foarte important, dar dacă noi facem ceea ce ne-am propus cu Igor Dodon, atunci noi îi punem într-o situație foarte delicată, cum spunea și domnul Negru, pe cei din opoziția de centru-dreapta, care vor trebui să ia anumite decizii. De aceea, răspunzând direct la întrebarea Dvs. - unde ne aflăm noi acum? – eu cred că ne aflăm la etapa în care guvernarea încearcă să evalueze din toate punctele de vedere riscurile pe care le presupune scenariul A: înlăturarea lui Igor Dodon; scenariul B: lupta deschisă cu Igor Dodon, nu o luptă mimată cum a fost până acum, ci una reală; scenariul C… ș.a.m.d., ș.a.m.d. Suntem la o fază în care constatăm că, probabil, guvernarea evaluează riscurile și posibilele consecințe.”

Europa Liberă: Adică, oricum pe schemele pe care le-ați creionat Dvs., oricum suntem în faza când se așteaptă o ofensivă sau antagonizări ș.a.m.d.? În sensul acesta, vreau să vă întreb: Dacă Vlad Plahotniuc va dori să iasă mai puternic, mai pregnant în prim-plan, pentru că multă lume vorbește că el n-a renunțat la ambiția de a deveni prim-ministru, pentru că funcția de șef de stat categoric nu-l interesează în forma în care a demonstrat-o și Nicolae Timofti, și Dodon acum mai nou, ipostaze absolut diferite, dar puțin captivante, probabil, pentru omul de business Vlad Plahotniuc, va vrea dânsul să vină cu niște lucruri care să lase mască toată lumea?

Nicolae Negru: „Toată evoluția de până acum, toate evoluțiile lui de până acum asta demonstrează – pregătirea pentru ieșirea în scenă pentru luarea funcției de prim-ministru. Nu va merge la impeachment Partidul Democrat niciodată, atâta timp cât nu vor exista șanse să fie câștigat acest impeachment. Așa, pur și simplu, să-i facă un cadou lui Dodon nu-l va face nimeni. Și apropo, a și spus-o domnul Plahotniuc într-un interviu acordat unei publicații ucrainene, că noi ținem mâinile pe volan, în sensul că noi controlăm situația, dacă va trebui îl vom pune pe Dodon la punct, dar nu în așa fel, încât să destabilizăm situația în Republica Moldova.

Europa Liberă: O paranteză – Alexandru Tănase, după acel interviu, a spus deja: „E una să-l critici și alta într-adevăr să faci pe bune o comisie care să evalueze, să pună la dosar”. Asta face parte din amenințările acestea, din pârghii?

Vasile Botnaru, Nicolae Negru
Vasile Botnaru, Nicolae Negru

Nicolae Negru: „Asta face parte din scenariu, asta face parte din scenariu. Nu mergem la impeachment, lasă Dodon să se facă de râs. Va trece o anumită perioadă, luăm temperatura sau, să zicem, facem un sondaj și vedem care este reacția cetățenilor și atunci, dacă ne trebuie nouă asta în mod deosebit. Dar eu cred că Partidul Democrat are nevoie de Partidul Socialiștilor, are nevoie de Dodon și nu va merge la acest impeachment. Jocul acesta va continua, fiindcă dacă…”

Europa Liberă: Pardon, când spuneți că are nevoie, credeți că o să mai apară situații în care o să fie nevoie de voturile lor la rigoare, de exemplu, să amendeze Constituția sau nu știu ce?

Nicolae Negru: „Da, poate să apară oricând și poate să apară, iată cum a apărut de altfel, în relațiile cu Rusia – când Plahotniuc sau guvernarea îl declară pe Rogozin persona non grata și se duce Dodon la Rogozin și…”

Europa Liberă: I se plânge pe umăr?

Nicolae Negru: „Îi zice: Domnule Rogozin, iertați-i, că ei nu știu ce fac; poporul o să aibă de suferit…

Europa Liberă: Sau când spune că, grație dânsului, Putin nu-i pedepsește pe moldoveni?

Nicolae Negru: „Da, și Putin nu-i pedepsește pe moldoveni, fiindcă se duce Dodon… De Dodon este nevoie și cred că…”

Europa Liberă: E un bun paratrăsnet?

Nicolae Negru: „E un bun paratrăsnet, e un bun jucător. O să facă tot ceea ce va trebui; când va trebui să voteze, păi, uitați-vă cu sistemul electoral. Dodon a salvat introducerea sistemului electoral mixt în Republica Moldova. Dacă nu era Dodon, nu știu cum avea să se descurce guvernarea.”

Europa Liberă: Uninominalul sigur nu trecea?

Nicolae Negru: „Uninominalul sigur nu trecea, dar nici nu a fost planul. De la bun început s-a spus și nu numai eu am spus, multă lume a spus că, de fapt, ștacheta e ridicată prea sus, ca să fie coborâtă mai jos și să se vorbească atunci despre un compromis. Și așa a și fost. Aici cred că scenariul lui Plahotniuc – eu cred că el este un bun strateg, spre deosebire, spre exemplu, cum a fost Filat. Filat era un bun tactician, dar nu era bun strateg. Și lucrurile acestea i s-au spus nu o singură dată: Trebuie să gândești mișcări cu mulți pași înainte. Plahotniuc pare să gândească aceste mișcări și da, el vrea să devină prim-ministru, fiindcă puterea el oricum o deține, dar, dacă el n-ar vrea să fie prim-ministru, atunci de ce a ieșit în prim-plan, fiindcă asta îi face și un deserviciu PD-ului. Vă imaginați, dacă Plahotniuc stătea tot timpul în umbră, și nu ieșea în față? PD-ul nu avea să aibă problemele pe care le are acum. Nici el n-avea să aibă problemele despre care vorbim noi acum.”

Igor Volnițchi, Vasile Botnaru, Nicolae Negru
Igor Volnițchi, Vasile Botnaru, Nicolae Negru

Europa Liberă: Vreau să accentuez ceea ce ați spus Dvs. mai devreme că într-adevăr Plahotniuc vrea să iasă din reputația proastă pe care i-a făcut-o presa – justificat sau nu – de păpușar, mafiot etc. și să devină un politician onorabil, care să dea mâna cu Angela Merkel și, în sensul acesta, marea deosebire și condiția total diferită pe care o are dânsul, spre deosebire de Filat, care a risipit creditul încrederii de la Angela Merkel, de la americani… Și Plahotniuc, dimpotrivă, trebuie să ajungă până în piscul acesta și e un proces mult mai îndelungat. Domnul Igor Volnițchi, dar în desenele astea, în schemele astea, totuși, opoziția de dreapta, despre care Nicolae Negru a spus că va apărea situația în care va fi nevoită sau îndemnată să apese pe frâne sau iarăși să coalizeze cu Renato Usatîi; Renato Usatîi, prin ricoșeu – cu Dodon, chiar dacă s-au certat. Deci, opoziția de dreapta are sarcina dificilă să aibă și un mesaj foarte radical, dar să și accepte fizionomia asta proeuropeană a democraților?

Igor Volnițchi: „Opoziția de centru-dreapta are o mare problemă și eu nu o dată am spus acest lucru. Din păcate, opoziția de centru-dreapta nu prea poate să furnizeze subiecte importante, subiecte cruciale pe agenda politică a țării, cu mici excepții; au fost situații când, spre exemplu, s-a propus votul preferențial, dar, zic, acestea sunt mici excepții. Opoziția de centru-dreapta așteaptă ceva și preferă să meargă pe agenda pe care le-o impune cineva. Vine domnul Plahotniuc și guvernarea cu o inițiativă – sistemul mixt –, ei ripostează, mai scot oamenii în stradă cât pot ș.a.m.d.; vine domnul Dodon cu o inițiativă, ei ripostează. Problema lor este că ei nu înțeleg că, pentru a câștiga, pentru a ieși în câștig în politica moldovenească, trebuie să furnizezi subiecte, trebuie să determini tu agenda politică a țării, dar să nu mergi pe o agendă pe care ți-o impune cineva.”

Europa Liberă: Bine, dar a fost un subiect – miliardul?

Igor Volnițchi: „Da, a fost un subiect, dar atunci nu vorbeam de opoziția de centru-dreapta, cel puțin, nu despre această opoziție.”

Nicolae Negru: „Da, și atunci nu s-a folosit așa cum se cuvine acest subiect.”

Moldova,
Moldova,

Igor Volnițchi: „Atunci a fost mai mult pe filieră civică. A existat o platformă civică care, ulterior, s-a transformat într-un partid politic. Partidul doamnei Sandu nici nu exista la acea etapă. Partidul Liberal Democrat era încă la guvernare. Adică, cei pe care-i avem acum în vedere când vorbim despre opoziția de centru-dreapta, atunci nu erau. Pur și simplu, nu existau.”

Europa Liberă: O să fac o paranteză aici. Tocmai vorbeam cu niște jurnaliști ucraineni și ei în sensul acesta mă întrebau de ce opoziția nu are, eu știu, curajul sau, mă rog, e nevoie de resurse, dar s-ar găsi, de exemplu, să facă o cercetare de alternativă? Zice așa, opoziția așteaptă de fapt de la guvernare dați-ne Kroll-2-ul, dați-ne voi… și zice, cum ei așteaptă de la cei care au furat să le dea materialele ca tot pe ei să acuze? În mod normal, mă întrebam și eu. Sigur că e dificil, dar acum suficiente fonduri sunt pentru RICE, pentru cercetări anticorupționale, un creier instituționalizat într-adevăr ar putea să încalece acest subiect vital pentru moldoveni.

Igor Volnițchi: „Este adevărat și iarăși ajungem la concluzia că, din păcate, cei de la care alegătorii de centru-dreapta așteaptă minuni, ei singuri așteaptă minuni. Și asta este un mare paradox. În 2009, atunci când lupta dintre comuniști și opoziția de atunci se blocase într-un fel, pentru că opoziția striga că alegerile au fost trucate, fraudate și cei de la guvernare ziceau că nu este adevărat. Aceștia aduceau probe, iar ei ziceau că nu sunt bune probele. E o situație similară ca și Kroll-ul, și miliardul. Aceștia zic că s-a furat, aceștia cer ceva, dar nimic nu se întâmplă, iar cei de acolo zic: Bine, va fi și Kroll-2 cum a fost și Kroll-1, dar nu este adevărat că noi am furat. Este o situație de blocaj total și în această situație, aveți perfectă dreptate, trebuie să intervină o oarecare forță a treia. Fie opoziția de centru-dreapta își redimensionează activitatea politică, fie intervine o forță a treia, care scoate acest blocaj. Eu nu vreau să mă refer la anul 2009 și ce a scos acel blocaj, pentru că, mă rog, am fost și eu vizat într-o măsură oarecare, dar se cere și acum un element nou, care…”

Europa Liberă: Unioniștii ar putea fi acel declic? 2018 – aniversare, alternativă, Mihai Ghimpu iarăși pe cal alb?

Igor Volnițchi: „Așa e. Unioniștii își doresc. Problema unioniștilor este în mare parte similară cu a opoziției proeuropene de centru-dreapta. Cine sunt astăzi unioniștii în Republica Moldova? Sunt câteva tabere răzlețite care, din păcate, nici cei o mână de oameni nu au capacitatea să se consolideze și să preia un segment de electorat enorm. Segmentul de electorat cu potențial unionist este evaluat astăzi de către experți de la 20 până la 30%. Ce fac unioniștii noștri? Vin cu inițiative răzlețite. Am văzut ieri o inițiativă a unui fruntaș liberal că, uite, noi, în 2018, vom modifica Constituția și vom propune demonstrativ la vot în Parlament să fie votată Unirea cu România. Ce dă asta? Care va fi impactul și capacitatea de consolidare a acelor 30% din electorat. Iarăși, domnul Șalaru zice: Eu cu domnul Băsescu vor merge, începând cu această toamnă, vom avea o campanie, vom merge prin țară… Și care este finalitatea? Iarăși nu există capacitate pentru consolidarea acestui segment. Și exact aceeași problemă o au partidele de centru-dreapta. Dacă nu se vor uni, dacă nu vor transmite un mesaj foarte clar societății că noi suntem uniți, că noi nu venim să luăm eu 20 de mandate, tu 15 mandate, tu 7 mandate ș.a.m.d., noi venim să luăm guvernarea. Fără un asemenea efort, nimic nu se va întâmpla.”

Europa Liberă: Dar, fiți de acord că, dacă ar exista, de exemplu, un mare ecran, un câmp magnetic care să ordoneze aceste trupe răzlețite, cum ar fi, de exemplu, fantezist, domnul Plahotniuc să zică: Sunt și eu unionist, vreau și eu, dacă nu acum, peste zece ani, să fie Unirea. Asta poate ar putea și să dăuneze, dar și să ordoneze, dacă câmpul acesta magnetic ar veni de la București, care ar spune: Domnule, ne-am înțeles cu marile forțe europene că ei vor accepta. Deci, acum se întrevede un asemenea sprijin, un câmp magnetic, care să ordoneze unioniștii sau nu?

Nicolae Negru
Nicolae Negru

Nicolae Negru: „Bine, trebuie să recunoaștem că se întrevede ceva. Adică, actuala guvernare are o atitudine nouă față de unioniști. Nu mai sunt unioniștii dușmanii statalității, chiar Alianța pentru Integrare Europeană nu avea o asemenea atitudine favorabilă pentru unionism. Poate lucrul acesta e dictat și de dependența guvernării față de finanțarea din România și e o dependență nu numai legată de finanțare, dar și de relațiile cu Uniunea Europeană, fiindcă Bucureștiul are un cuvânt greu de spus acolo, la Bruxelles, și lucrurile acestea trebuie luate în considerare. Adică, eu ce vreau să spun? Nu sunt sigur că Plahotniuc este unionist, dar atitudinea lui față de unioniști este diferită de atitudinea pe care, de pildă, o avea Filat față de unioniști și chiar diferită față de atitudinea lui Ghimpu – mă refer la atitudinea de atunci, comparativ cu atitudinea de azi. Și Ghimpu s-a schimbat între timp în această poziție a lui unionistă, dar, din punctul meu de vedere, problema este, așa cum a spus și domnul Volnițchi, problema este liderismul. Nu există un lider credibil și pe dreapta pentru mine, de exemplu, cu excepția Maiei Sandu, desigur. Pe dreapta ar trebui un fel de revizuire sau, să zicem așa, un fel de …”

Europa Liberă: Resetare?

Nicolae Negru: „…resetare sau un fel de curățare, mă rog, cel mai bine, revizuire. Și chiar unii lideri care au venit noi, au venit acum credibilitatea lor nu este la nivelul cuvenit, adică eu, ca alegător, pot să am suspiciuni sau pot să nu am încrederea deplină în acești lideri, fiindcă și ei, așa mi se pare mie, au în spatele lor niște oameni de afaceri sau niște forțe politice, poate că unii chiar au în spate Moscova. Și atunci, eu ca să-mi mai dau votul pentru ei, eu trebuie să am deplina certitudine că votul meu merge acolo unde trebuie. În multe cazuri eu nu am această certitudine. Așa e și în cazul unioniștilor. Eu să dau votul meu pentru un lider care eu nu sunt sigur că el este unionist, că el, pur și simplu, este conjuncturist? Iată acum, repede, a devenit unionist sau până acum n-a făcut nimic și acum el începe să demonstreze că eu am să fac…”

Europa Liberă: Sau este unionist, dar nu va face nimic ca să se întâmple Unirea?

Nicolae Negru: „Da, sau este unionist, dar, dacă era unionist, el trebuia să se manifeste până acum în sens unionist. Acum, eu nu mă refer la oameni concreți, dar toată lumea îi cunoaște.”

Europa Liberă: Am înțeles.

Doamnelor și domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi, la care au participat experții în domeniul analizei politice Nicolae Negru și Igor Volnițchi. Ne reauzim duminica viitoare. Până atunci, ne puteți asculta zilnic, dimineața și seara, pe frecvențele care vă stau la îndemână sau pe internet, la orice oră. Iar sâmbătă, ca de obicei, vă dă întâlnire Valentina Ursu, după care eu, Vasile Botnaru, o să vă invit s-o luăm de la capăt. Pe curând!

XS
SM
MD
LG