Linkuri accesibilitate

„Toţi cei care se îngrijorează de statutul de neutralitate să ia exemplu de la NATO!” (VIDEO)


Inaugurarea Oficiului de Legătură NATO de la Chișinău și protestele lui Igor Dodon și ale socialiștilor.

La Chişinău a fost inaugurat oficiul de legătură NATO, un birou de felul celor care funcţionează de mai mulţi ani în Georgia, Ucraina şi chiar Rusia. Autorităţile de la Chişinău au solicitat Alianţei lansarea unui astfel de proiect după declanşarea crizei ucrainene, urmărind să scurteze calea spre expertiza NATO în chestiuni ce ţin de securitate, dar nu numai. Doar că iniţiativa promovată de guvernare are la Chişinău nu doar suporteri, dar şi oponenţi.

Secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller, prezentă la deschidere a declarat că evenimentul de astăzi este punctul culminant al aproape 25 de ani de cooperare între R. Moldova şi NATO.

Oficiul este menit să faciliteze comunicarea autorităţilor cu organizaţia şi să accelereze proiectele începute, precum şi lansarea altora noi.

Adjuncta secretarului-general Nato, Rose Gottemoeller
Adjuncta secretarului-general Nato, Rose Gottemoeller

În discursul său, Rose Gottemoeller a ţinut să accentueze că oficiul va avea doar angajaţi civili, nu militari, şi că sarcina lor nu va fi alta decât să ofere expertiză.

„Categoric nu este vorba despre o bază militară”, a spus ea.

După, cum a declarat premierul Pavel Filip, cel care mai întâi şi-a pus semnătura pe acordul de creare a oficiului, iar astăzi l-a inaugurat, evenimentul este important nu doar pentru că va consolida parteneriatul cu NATO, ci şi pentru că va ajuta R. Moldova să se apropie de standardele statelor membre ale organizaţiei.

Premierul Pavel Filip la inaugurare
Premierul Pavel Filip la inaugurare

Când, în urmă cu un an, guvernul şi NATO au agreat prin acel acord deschiderea oficiului, Igor Dodon, proaspăt ales preşedinte, s-a opus, spunând că acest gen de instituţii nu au ce căuta într-un stat neutru cum este R. Moldova.

Astăzi, şeful statului a scris pe o reţea de socializare că deschiderea oficiului constituie „un prilej de mare îngrijorare” şi că „graba cu care Guvernul Republicii Moldova acționează în acest sens comportă riscuri sporite pentru securitatea națională a statului”.

O idee combătută însă de guvernarea dominată de partidul democrat şi de şeful guvernului, Pavel Filip.

„Toţi cei care se îngrijorează de statutul de neutralitate să ia exemplu de la NATO – nu o să găsiţi vreun document al organizaţiei care să nu reafirme înţelegerea acest statut. Spre deosebire de cei care doar vorbesc despre el, dar în realitate îl încalcă păstrându-şi forţele armate pe teritoriul R. Moldova”, a spus premierul.

Faptul că R. Moldova nu-şi doreşte aderarea la NATO, a spus în acelaşi timp secretarul general adjunct al organizaţiei, „este înţeles şi respectat” de Alianţă, dar asta nu ar trebui să împiedice o cooperare cu NATO similară celei cu Finlanda, Elveţia sau chiar state mai apropiate Rusiei, cum ar fi Armenia.

În timpul conferinţei de presă a celor doi, însă, Partidul Socialiştilor, care îi asigură spirjin parlamentar şefului statului, a organizat un protest împotriva NATO în faţa clădirii în care va funcţiona acesta.

Atitudini dacă nu ostile ca cea a socialiştilor, atunci cel puţin rezervate faţă de organizaţie au, o arată sondajele, şi aproape 60% din locuitorii fostei republici sovietice. De aceea, o sarcină a oficiului va fi să informeze corect cetăţenii despre activitatea organizaţiei.

R. Moldova este privită în acest moment din perspectiva NATO nu doar drept consumator de securitate, ci şi ca furnizor, iar acest lucru s-a întâmplat după alăturarea ei, prin trimitere de militari, la misiunea de pacificare NATO din Kosovo.

La lansarea oficiului, secretarul-general adjunct al NATO a exclamat:

„Suntem impresionaţi de calificarea şi profesionalismul contingentelor de militari moldoveni care participă la misiune”.

Pe de altă parte, a evaluat în vreun fel în anii ce au urmat crizei ucrainene, când R. Moldova s-a simţit mai ameninţată ca altadată, atitudinea guvernării faţă de nevoia statului de a-şi spori capacitatea de apărare? Şi care sunt rezultatele unui important proiect, ce a cuprins şi R. Moldova, de sprijinire din partea NATO a acestor eforturi?

„Capabilităţile de apărare sunt o problemă nu doar pentru partenerii NATO, ci şi pentru aliaţii noştri,” a spus astăzi la Chişinău secretarul general adjunct al NATO. „Avem o înţelegere ca aliaţii să cheltuie 20% din bugetele apărării pe achiziţii de noi capabilităţi. Vom discuta astăzi cu prim-ministrul Pavel Filip cum putem face faţă mai bine scopului acestui proiect,” a spus Rose Gottemoeller.

La ceremonia de inaugurare
La ceremonia de inaugurare

Întrebat cum a primit reducerea, în Parlament, a bugetului programat de guvern pentru nevoile armatei pentru 2018, Pavel Filip a spus:

„Intenţia noastră este să creştem cheltuielile pentru armată, dar totodată avem şi alte angajamente, de exemplu cele faţa de FMI, să nu destabilizăm indicatorii economici. Vom reveni la subiect în timpul rectificării bugetare din 2018 şi sunt convins că vom reuşi să ajustăm acest buget la necesităţi.”

Într-o strategie nouă de apărare, trecută deocamdată abia prin guvern, autorităţile moldovene se angajează să ridice, spre 2020, cheltuiala pentru apărare la 0,5% din PIB. O primă creştere, cu 50 de milioane faţa de bugetele anuale obişnuite de 550 de milioane, era programată să se producă în 2018, dar ulterior forţele politice din parlament au redus această creştere cu 13 milioane de lei.

XS
SM
MD
LG