Linkuri accesibilitate

Hotarele viitoarelor circumscripţii din Republica Moldova


Poster electoral care sprijină sistemul de votare uninominal.

Harta electorală va fi trimisă în curând spre aprobare Guvernului.

Comisia guvernamentală pentru trasarea circumscripțiilor electorale uninominale se apropie de sfârșitul acestei misiuni controversate, pregătindu-se să transmită această hartă electorală spre aprobare în Guvern. La adoptarea sistemului mixt, vara aceasta, opoziția și structurile europene au criticat soluția aleasă de majoritatea parlamentară și socialiștii apropiați șefului statului să lase trasarea circumscripțiilor în sarcina unor experți și funcționari, în loc să și-o asume politic, prin lege.

Cu excepţia Chişinăului, unde ar urma să fie constituite 11 circumscripţii uninominale, hotarele celorlalte 35 de circumscripţii au fost practic definitivate. După câteva reconfigurări membrii comisiei au reuşit să obţină în fiecare circumscripție un număr relativ egal de alegătorilor cuprins între 60 şi 65 de mii, plafoane prevăzute în lege. Excepţie este raionul Taraclia populat preponderent de etnici bulgari unde pentru a păstra etnicitatea va fi creată o circumscripţie pentru 35 de mii de alegători.

Doar în câteva raioane, cum ar fi Edineţ sau Ştefan Vodă circumscripţiile coincid cu harta administrativă. E şi cazul autonomiei găgăuze unde vor fi create două circumscripţii. În majoritatea cazurilor însă acestea cuprind localităţi din cel puţin două raioane.

Preşedintele comisiei guvernamentale, Iurie Ciocan, în trecut preşedinte al CEC a dat asigurări că la trasarea hotarelor circumscripţiilor s-a ţinut cont de criterii apolitice:

„Noi nu am căutat să vedem din care partid e primarul, cine e în Consiliul local. am mers pe numărul de oameni şi principiul geografic.”

Cu mici excepţii, harta circumscripţiilor prezentată azi a fost agreată de membrii comisiei guvernamentale.

Un subiect de dispută a fost bunăoară circumscripţia care reuneşte câteva localităţi din Cimişlia şi întreg raionul Basarabeasca. Deputatul majorităţii parlamentare Ştefan Creangă a insistat pe separarea acestora:

„Consider că Basarabeasca trebuie să fie anexată la Taraclia. De ce puneţi în capul mesei că Taraclia rămâne intactă. Unde avem o astfel e recomandare?”

Propunerea a fost criticată de reprezentanţii socialiştilor din comisie care au insistat pe păstrarea specificului etnic al Taracliei, dar şi de directoarea Institutului de Ecologie și Geografie de la Academia de Științe, Maria Nedealcov:

„Cu tot respectul domnul Creangă, dar se începe iar răzlețirea teritoriului şi o să mai avem nevoie de o lună iarăşi. Iniţial credeam că Cimişlia o să rămână intactă, dar Basarabească nicidecum nu iese decât în cadrul Cimişliei.”

Această circumscripţie pare buclucașă şi pentru că ar reuni alegători cu profiluri diametral opuse, observă unii experţi. Potrivit rezultatelor ultimelor alegeri parlamentare, la Cimişlia s-a votat preponderent cu partidele de dreapta, iar la Basarabeasca se votează tradiţional cu formaţiuni de stânga.

Iurie Ciocan a spus că propunerea deputatului Creangă va fi analizată şi că se va reveni le ea la următoarea şedinţă care va avea loc vineri. Tot atunci ar urma să fie prezentat conturul prealabil al celor 11 circumscripţii din Chişinău.

Decizia preliminară a comisiei de a crea 46 de circumscripţii în interiorul ţării, una în regiunea estică şi patru în diaspora pare deja să fie bătută în cuie, chiar dacă se insistă că ar fi deocamdată doar o propunere.

Asociaţiei Promo-Lex, specializată în monitorizarea campaniilor electorale, a calculat că peste hotare ar trebui create nu patru, ci şase circumscripţii. Dintre acestea 3 – în Uniunea Europeană, 2 – în CSI şi Asia şi una în America. Calculele experţilor de la Promo-Lex ţin cont între altele de numărul de cetăţeni aflaţi peste hotare şi numărul alegătorilor din diaspora care au participat la alegerile prezidenţiale.

Asociaţia Promo-Lex, împreună cu alte organizaţii neguvernamentale, a criticat din start modul în care a fost creată cu mari întârzieri comisia guvernamentală responsabilă de trasarea circumscripţiilor. Absența opoziției în cadrul comisiei, în care şi-au delegat reprezentanţi doar PSRM şi PD, cele două partide care au promovat sistemul mixt, pune la îndoială credibilitatea acesteia, ne spunea anterior expertul Promo-Lex Pavel Postică.

Respectiva Comisie va propune hotarele viitoarelor circumscripţii, decizia finală ar urma să o ia însă Guvernul. Oponenţii reformei electorale au criticat de la bun început că sarcina de a constitui circumscripțiile i-a revenit Executivului, care este subordonat majorității parlamentare, dar şi faptul că hotarele circumscripțiilor nu vor fi incluse în Codului Electoral sau prevăzute în vreo lege, prin urmare ar putea fi oricând modificate.

XS
SM
MD
LG