Jurnalista azeră Hadija Ismailova a publicat o scrisoare deschisă în ziarul american Washington Post. În ea, corespondenta redacției azere radio Europa Liberă a scris despre condițiile de detenție, viața după gratii și libertatea exprimării. Ismailova riscă 12 de închisoare dacă va fi declarată vinovată.
Din 5 decembrie, jurnalista se află în detenție în baza acuzațiilor că ar fi făcut presiuni asupra unui coleg de muncă să se sinucidă. Ulterior, i-au fost înaintate acuzații noi, precum furt, afaceri ilegale, evaziune fiscală și abuz de putere. La sfârștiul lui ianuarie, instanța i-a prelungit detenția preventivă. Poate fi condamnată la 12 ani de închisoare.
În scrisoarea transmisă ziarului, Ismailova scrie: „Corupția este motivul din care mă aflu în închisoare, dar nu a mea, ci a regimului.” Jurnalista menționează că detenția ei este rezultatul lăcomiei celor de la putere: începând cu președintele țării până la cei mai mici funcționari. După cuvintele ei, aceste cazuri sunt niște exemple dramatice ale corupției și impunității.
Current Time TV a discutat cu Emin Milli, scriitor și disident din Azerbaidjan, redactorul portalului „Maidan TV”, despre șansele Hadijei Ismailova și altor blogeri de opoziție precum Leyla Yunus să fie eliberați, în urma negocierilor diplomaților europeni și americani.
Emin Milli: „Probabil, va suna foarte dur, dar fiind prieten cu Hadija și știind poziția ei, cred că nici ea, nici eu, nici alți activiști pro-democrați din Azerbaidjan nu se așteaptă la nimic în urma așa-ziselor negocieri. Înainte să fie arestată, Hadija a rugat pe Facebook ca în timp ce va fi în detenție, nimeni să nu ducă negocieri secrete din numele ei, să nu ducă o așa-zisă «diplomație tăcută». Ea se opune deschis acestui fapt.
Hadija, Yunus și alți apărători ai drepturilor omului, care sunt acum în pușcărie pentru acțiunile lor, sunt cei mai destoinici reprezentanți ai poporului azer. Ei vor condiții de viață mai bune pentru părinți, pentru rudele, pentru societate. Dar trebuie să înțelegem că nu putem controla timpul petrecut de Hadija după gratii. La fel cum anterior nimeni nu putea controla timpul petrecut de Havel sau Mandela în pușcărie.
Este o misiune. Este lupta unor idei, iar oamenii sunt implicați în asta nu pentru a se gândi la câte zile vor face pușcărie. Oamenii își riscă viețile, riscă libertatea.”
