Linkuri accesibilitate

Guvernul și Parlamentul de la Chișinău au realizat doar jumătate din reformele promise până la sfîrșitul lui 2017 (VIDEO)


Parlamentul moldovean, imagine generică.

Cele mai multe şi vizibile regrese s-au înregistrat în justiţiei şi în combaterea corupţiei.

Guvernul și Parlamentul au realizat doar jumătate din reformele pe care și le-au asumat până la finele anului trecut în foaia de parcurs aprobată în iulie 2017. Bifarea acestora nu spune nimic însă despre calitatea reformelor şi nici despre cum sunt ele aplicate dacă sunt. Concluziile aparţin experţilor de la trei organizaţii neguvernamentale Centru Expert-Grup, Asociaţia ADEPT şi Centrul de resurse juridice care au urmărit critic paşii făcuţi de guvernare.

Guvernul și Parlamentul au realizat doar jumătate din reformele pe care și le-au asumat până la finele anului 2016
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:58 0:00
Link direct


Cele mai importante progrese au fost atinse în domeniul guvernanța în sectorul financiar-bancar, constată experții. A fost adoptată în termen o nouă lege bancară, acesta fiind unul din obiectivele cheie asumate de guvernare în relația cu partenerii externi. Au fost promovate şi alte măsuri legislative necesare, inclusiv în ce priveşte procesul de transparentizare a acționarilor bancari și a celor din cadrul companiilor de asigurări. Toate aceste progrese s-ar datora, mai cu seamă, presiunilor din partea partenerilor occidentali, inclusiv în contextul memorandumului cu FMI, sugerează expertul Dumitru Pîntea:

„Un nivel atât de înalt de realizare este rezultatul canalizării tuturor eforturilor către reformarea sectorului bancar şi aici mă refer atât la regulatori BNM şi CNPF care au asigurat elaborarea de lei în timp util, dar şi mediul politic care a asigurat suportul necesar pentru adoptarea acestor legi în termeni stabiliţi.”

La capitolul restanţe în acest domeniu rămâne investigarea fraudei bancare și recuperarea miliardului furat, afirmă expertul:

„La trei ani de la fraudarea sectorului bancar, procesul de recuperare a activelor decurge destul de lent şi are loc doar din perspectiva lichidării celor trei bănci şi comercializării activelor acestora. Cerem informarea publicului asupra mersului anchetelor referitoare la frauda bancară. Mai multe anchete sunt pe rol, dar nu este claritate câţi bani pot fi recuperaţi în urma acestor anchete şi care sunt perspectivele recuperării.”

Vinovaţi preventiv
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:10:28 0:00

Cele mai multe şi vizibile regrese s-au înregistrat în justiţiei şi în combaterea corupţiei. Practic nicio acţiune planificată în acest domeniu nu a fost finalizată. cea mai mare îngrijorare ţine de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale care rămâne nefuncţională.

Experţii au mai remarcat că deşi reforma administraţiei publice, care include şi restructurare guvernului decurge relativ rapid, aceasta nu se realizează transparent şi previzibil, prin urmare e percepută mai curând ca o reformă politică, nu ca una gândită să îmbunătățească politicile publice.

Concluzia generală a studiului de monitorizare e că reformele decurg cu jumătate de măsură, sau cu frâna trasă.

Experţii au criticat lansarea a diverse foi de parcurs cu promisiunea de a impulsiona reformele, opinând că pe termen lung aceasta practică este mai curând distructivă. Or aceste foi de parcurs cu reforme prioritare aprobate periodic de parlament şi guvern începând din 2016 când PD a preluat guvernarea nu se sprijină de indicatori de performanţă şi de evaluare a reformelor, spune expertul Adrian Lupuşor:

„Prevederile foii de parcurs ţin de adoptarea unor acte normative care de fapt sunt departe de termenul clasic de reformă. Nu putem vorbi de reformă autentică. Cred că guvernarea ar trebui să se focuseze pe reformarea cadrului de planificare strategică. Iar existenţa anumitor foi de parcurs ar fi justificată doar dacă acestea ar face referință la strategiile sectoriale existente.”

Experta Elena Prohniţchi a menţionat că la capitolul realizarea reformelor care reies din foile de parcurs situaţie e şi mai tristă:

„Experienţa primei foi de parcurs pe care noi am monitorizat-o a arătat că la nivel de implementare autorităţile din păcate sunt restante. Acţiunile incluse acolo erau mai mult axate pe adoptare de legi. Noi am continuat să monitorizăm şi partea de implementare, iar ce a urmat nu ne-a bucurat foarte mult. au fost nişte acţiuni practic contradictorii cu acţiunile incluse în foaia de parcurs şi raportate ca acţiuni de succes. Sperăm că de data asta lucrurile vor fi diferite.”

Prezent la lansarea raportului de monitorizare, deputatul majorităţii parlamentare Ştefan Creangă a recunoscut că există mai multe restanţe şi iată cum le-a justificat:

„Foarte multe restanţe pe care le avem la momentul actual au fost motivate prin diferite probleme de sistem, probleme administrative care pot fi credibile într-o anumită formă. Cea mai grea etapă urmează după aprobarea actelor legislative din foia de parcurs implementarea acestora. Parlamentul va adopta, probabil săptămâna viitoare, în primele şedinţe, planul de acţiuni de control parlamentar în sensul implementării legilor aprobate.”

Experţii şi-au exprimat speranţa că planul de acţiuni pe care intenţionează să-l adopte legislativul nu va fi utilizat de guvernare la fel ca foile de parcurs doar pentru ca să impresioneze partenerii occidentali cu parametri cantitativi, în lipsa celor calitativi.

XS
SM
MD
LG