Gheorghe Cojocaru: „După „furtul miliardului”, care a dus faima clasei politice de la Chișinău în toată lumea, justiția din Republica Moldova mai stabilește o „anti-performanță” la nivel global, anulând printr-o simplă răsucire de condei votul a peste două sute de mii de alegători, cei care au participat la alegerea primarului capitalei. Într-un fel, au dreptate comentatorii fenomenului politic care consideră că acest „furt” al votului, prin răul pe care îl face demolând încrederea în instituțiile statului – atâta cât a mai rămas –, egalează, dacă nu chiar depășește, proporțiile fraudei miliardului.”
Europa Liberă: Atunci când vorbiți despre două sute de mii, îi contabilizați pe toți acei care s-au prezentat la scrutin, și nu doar pe susținătorii învingătorului. Dar cum se face că tocmai cei care reprezintă astăzi statul s-au arătat și ei surprinși de cele decise în justiție? Ne amintim, prim-ministrul Pavel Filip a fost printre primii, care s-a arătat nedumerit. El se întreba cui i-ar conveni o asemenea turnură. Or, o asemenea abordare despre who profits sau cui prodest în principiu este incorectă, pentru că justiția se face nu din perspectiva profiturilor politice, nu?
Gheorghe Cojocaru: „Poate că guvernarea a fost surprinsă de anularea votului printr-o decizie judecătorească, însă datoria celor care se află la putere este nu să se arate surprinși de ceea ce se întâmplă sub ochii lor, ci să poarte răspundere pentru cele întâmplate. Mai ales că oricât de surprinși s-ar arăta, lumea tot pe ei îi va considera responsabili de această sechestrare fără precedent a votului popular. Până când guvernarea va realiza cui i-ar conveni o asemenea situație, anularea rușinoasă a votului popular va rămâne ca o plagă pe corpul actualei puteri.”
Europa Liberă: Firește, Executivul și puterea legislativă se ascund îndărătul separării puterilor și neadmiterii ingerințelor. Opoziția din stradă, cu dreptul ei de a contesta deciziile judecătorești, dar și președintele Dodon a avut o reacție de dezaprobare a hotărârilor instanțelor de judecată pe marginea cazului scrutinului din Chișinău. Ce înseamnă asta?
Igor Dodon este mai mult cu gândul la ce și-ar dori să se întâmple în toamnă, trasând scenarii în care socialiștii ar putea prelua frâiele visate ale puterii...
Gheorghe Cojocaru: „O ocazie bună pentru ca președintele Dodon să-și atace rivalii de la putere nici că se putea, șeful statului lovind cu sete de această dată în toți „euro-unioniștii” și „unioniștii”, dacă ar fi să împrumutăm această terminologie a instituției prezidențiale, deci toți cei care se află la guvernare sau care fac opoziție în stradă, cu excepția socialiștilor, evident. Deloc preocupat de triumful dreptății în cazul alegerilor din Chișinău, ceea ce ar fi oarecum de înțeles odată ce favoritul președintelui a pierdut cursa, Igor Dodon este mai mult cu gândul la ce și-ar dori să se întâmple în toamnă, trasând scenarii în care socialiștii ar putea prelua frâiele visate ale puterii. Criticile sale, ca de obicei, au drept țintă și partenerii europeni ai Republicii Moldova, pe care îi acuză că ar fi dat prioritate „geopoliticii”, și nu „calității” guvernărilor de la Chișinău.”
Europa Liberă: Oricât s-au străduit propagandiștii, de la Bruxelles se vede cel mai bine ce se întâmplă la Chișinău. Partenerii occidentali ai Republicii Moldova au avut o atitudine clară. Drept dovadă e reacția comisarilor europeni pentru politică externă și extindere, Federica Mogherini și Johannes Hahn. L-am auzit la Europa Liberă spunând foarte clar ce înseamnă suspendarea scrutinului.
Gheorghe Cojocaru: „Prin vocea celor doi comisari ai săi, Comisia Europeană a cerut ferm respectarea normelor democratice și a principiilor statului de drept, solicitând, totodată, luarea măsurilor adecvate în vederea recunoașterii rezultatelor alegerilor din municipiul Chișinău, care nu au fost contestate de observatorii naționali și internaționali. Pentru a percepe prăpastia în care împinge Republica Moldova actuala clasă politică, este suficient să amintim aici că declarația comună a celor doi comisari europeni a fost făcută chiar în contextul în care autoritățile de la Bruxelles invitau Albania și Macedonia să se pregătească pentru accederea în Uniunea Europeană.”
