Linkuri accesibilitate

În martie, Germania ar putea avea un nou guvern


Martin Schulz (stânga), Angela Merkel (dreapta) și Horst Seehofer (centru)

Punctele principale ale acordului de guvernare, privind formarea unei mari coaliţii conservator/social-democrate

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:27 0:00
Link direct

Uniunea Creştin-Democrată (CDU), Uniunea Creştin-Socială – bavareză (CSU) şi Partidul Social-Democrat (SPD) s-au înţeles asupra încheierii unui acord de guvernare. Textul acordului are 177 de pagini şi urmează să fie semnat la începutul lunii martie. Semnarea acordului depinde, însă, de rezultatul referendumului intern al Partidului Socialdemocrat (SPD). Baza partidului urmează să se pronunţe dacă este de acord. Conducerea partidului trebuie să ţină cont de voinţa membrilor formaţiunii, iar dacă aceştia resping acordul, vor trebui organizate alegeri anticipate.

Iată însă, în linii mari, ce cuprinde textul provizoriu al acordului negociat între viitorii coaliţionari.

În domeniul muncii se prevede o limitare a contractelor de muncă pe o perioadă determenită. În ceea ce priveşte reforma sistemului de sănătate, se va trece la o armonizare a onorariilor pentru medicii care îngrijesc pacienţii asiguraţi privat respectiv cei asiguraţi prin casele de asigurare. În domeniul social se prevede menţinerea nivelului pensiilor pînă-n anul 2025. Se prevede, însă, şi o pensie adecvată pentru cei care au plătit asigurările timp de 35 de ani dacă suma rentei calculate nu-i oferă pensionarului un trai deasupra pragului de sărăcie. Acordul mai prevede şi unele facilităţi pentru chiriaşi şi modalităţi de stopare a chiriilor exagerate.

Sediul CDU de la Berlin
Sediul CDU de la Berlin

În ceea ce priveşte chestiunea migranţilor, coaliţionarii consideră necesară limitarea numărului acestora la maximum 220.000 pe an. Totodată se prevede dreptul de reîntregire a familiilor de migranţi. Numărul, însă, este limitat la 1000 de persoane lunar.

În acordul provizoriu se mai vorbeşte şi despre creşterea alocaţiilor pentru copii cu 25 de euro, despre reducerea treptată a emisiilor de CO2, şi desfiinţarea treptată a taxei de solidaritate (introdusă, după unificarea Germaniei, pentru reconstrucţia răsăritului).

În acordul viitorilor aliaţi se mai prevede creşterea sumelor alocate învăţămîntului şi majorarea numărului de poliţişti (cu 15.000). De asemenea, este prevăzută sporirea numărului de persoane din aparatul de justiţie (cu 6.000). Pînă-n 2025 se vor face investiţii în extinderea reţelei de internet. Volumul prevăzut este de 12 miliarde. Această sumă va fi folosită acoperirea spaţiului rural cu reţele digitale.

În domeniul apărării se vor îngrădi reglementările privind exportul de armament.

Proiectul marii coaliţii prevede şi o creştere o investiţiilor în plan european. Pentru zona Euro urmează să se înfiinţeze un buget comun de investiţii. Totodată, se vor aloca sume mai mari pentru combaterea şomajului în rîndurile tineretului. Companiile ca Google, Apple, Facebook sau Amazon urmează a fi impozitate în Europa. Împreună cu Franţa se va trece la o reformă a zonei Euro.

În acordul coaliţiei sînt trecute şi posturile ministeriale prevăzute pentru cele trei partide. Astfel, ministerul de externe va fi condus de social-democratul Martin Schulz, cel al finanţelor de primarul social-democrat din Hamburg Olaf Scholz – care va deţine şi funcţia de vicecancelar. În afară de aceste două ministere cheie, social-democraţii vor conduce ministerul muncii, familiei, justiţiei şi al mediului.

Uniunea Creştin-Socială – bavareză va conduce internele, iar portofoliul va reveni şefului de partid, Horst Seehofer. Bavarezii vor mai prelua şi ministerul transporturilor şi cel al dezvolării.

Angela Merkel de la Uniunea Creştin-Democrată va prelua conducerea guvernului. Creştin-democraţii au mai obţinut ministerul economiei, apărării, educaţiei, sănătăţii şi agriculturii.

Dacă acordul va intra în vigoare, Germania va fi guvernată în următoarea legislatură de o mare coaliţie creştin-democrată/social-democrată. Va fi cea de-a 4-a în istoria Republicii Federale. Prima a existat sub cancelarul Kurt-Georg Kiesinger, între anii 1966 şi 1969. Celelalte două sub Angela Merkel, între anii 2005 şi 2009 şi din nou între 2013 şi 2017.

XS
SM
MD
LG