Linkuri accesibilitate

Un documentar al relațiilor Chișinău-Ankara și locul găgăuzilor în această relație.

În istoria relațiilor Republicii Moldova cu Turcia un capitol aparte, cum spun politologii, îi este rezervat președintelui Suleyman Demirel, care a contribuit substanțial, la începutul anilor 1990, la medierea conflictului dintre Chişinău şi Comrat urmare a autoproclamării unei republici separatiste a găgăuzilor.

Suleyman Demirel a întreprins, în 1994, o vizită Chişinău şi în regiunea locuită compact de etnici găgăuzi, apoi legislativul moldovean a votat acordarea unui statut juridic special acestei regiuni, îşi aminteşte Dmitri Kalak, redactorul-şef al publicaţiei „Ekonomiceskoe Obozrenie”. Anume atunci s-a pus fundația unei colaborări normale şi în bună înțelegere între Chişinău şi Comrat, mai adaugă Kalak, care este originar din Găgăuzia.

„Fiind preocupaţi de tendinţele separatiste din ţara lor, decidenţii politici de la Ankara au o atitudine similară faţă de orice mişcare de acest fel din ţările partenere. De aceea, la începutul anilor 1990, conducerea Turciei foarte clar şi răspicat le-a spus reprezentanților Găgăuziei că ei îi vor sprijini doar dacă aceştia vor avea relaţii bune cu conducerea Moldovei”.

Dmitri Kalak
Dmitri Kalak

După părerea redactorului-şef al publicaţiei „Ekonomiceskoe Obozrenie”, Dmitri Kalak, relaţiile moldo-turce au înregistrat o dinamică pozitivă, iar un nou impuls îl poate da Acordul de comerţ liber, intrat în vigoare la 1 noiembrie 2016. Acest document oferă noi oportunități de investiții, de schimburi comerciale, poate facilita ca mărfurile moldovenești să ajungă prin Turcia spre ţări asiatice, ori prin Moldova în CSI şi UE.

Pentru a înţelege relaţiile Comratului cu Ankara trebuie să vedem cine sunt, de fapt, găgăuzii (comunitate ce locuieşte în sud-estul actualei Republici Moldova şi local în sud-vestul Ucrainei), care vorbesc turca, dar se simt mai apropiați de Moscova. Este un paradox sau pragmatism pe care mulţi nu-l înțeleg?

Analistul de la Comrat Mihail Sirkeli spune că această comunitate de origine turcă a venit în Basarabia după 1812, la chemarea țarului Rusiei care a colonizat Stepa Bugeacului. Anume de atunci începe conexiunea acestui grup etnic cu Moscova. Creștinarea găgăuzilor şi apartenența lor la Biserica Ortodoxă Rusă îi face mai legaţi spiritual de lumea rusă, în plus, amprenta şi-a pus-o şi procesul de deznaționalizare din perioada sovietică, notează unii comentatori.

Relaţiile Comratului cu Ankara au început abia după prăbușirea URSS, iar criza economică a dus la faptul că primul val de migranţi din regiune să plece în Turcia. De-a lungul anilor, Turcia a oferit ajutor umanitar Găgăuziei, a finanţat mai multe proiecte de infrastructură, precum apeductele din oraşele Ceadîr-Lunga şi Comrat, de asemenea au venit mai multe investiţii private din Turcia, enumeră Mihail Sirkeli.

Europa Liberă: Cum percepe un locuitor al autonomiei Găgăuze Turcia ca ţara?

Mihail Sirkeli
Mihail Sirkeli

„Bineînţeles, nu simte, să zicem, o relaţie spirituală sau culturală, etc., pur şi simplu, ca o ţară unde te poţi duce să faci bani. Bineînţeles că un locuitor simplu din Găgăuzia se simte mai apropiat de Rusia, prin limbă în primul rând. Noi, în Găgăuzia, nu prea ştim ce se întâmplă în Turcia, mai ales din cauza barierei lingvistice. Eu nu cred că comunitatea găgăuză în Republica Moldova contribuie la îmbunătățirea relațiilor dintre Republica Moldova şi Turcia. Turcia este capabilă să comunice direct cu autoritățile Republicii Moldova şi cu businessul moldovenesc, dar acordă Găgăuziei un ajutor, tot astfel cum ajută celelalte comunități turcice din întreaga lume”.

Jurnalistul Dmitri Kalak este de părere că pragmatismul găgăuzilor derivă din toleranţa lor şi simbioza de culturi de la care ei au luat ce e mai bun.

Pe de altă parte, unor lideri de la Comrat li s-a reproșat alteori folosirea legăturilor strânse cu Moscova pentru a şantaja Chișinăul, chiar dacă nu au reușit să obțină prea multe foloase.

XS
SM
MD
LG