Linkuri accesibilitate

G20: Între dezinteres demonstrativ şi proteste violente


La întîlnirea Trump-Putin de la Hamburg

Disensiuni şi întîlniri bilaterale. Preşedinţii Trump şi Putin, discuţii discrete.

La Hamburg a început reuniunea de două zile a ţărilor puternic industrializate şi puterilor emergente, G20. Reuniunea este însoţită de ample demonstraţii de protest. Pe lîngă manifestanţi paşnici, la aceste demonstraţii au participat şi numeroase grupuri violente, împotriva cărora poliţia a intervenit cu aruncătoare de apă şi gaze lacrimogene. Numeroase persoane au fost rănite. (160 de poliţişti – pînă la ora 15, numărul răniţilor din tabară demonstranţilor violenţi nu se cunoaşte). Acţiunile demonstranţilor se derulează sub motto-ul provocator: „Welcome to Hell“ - „Bine aţi venit în iad”.

La demonstrația de protest de la Hamburg (Sursă: ARD TV)
La demonstrația de protest de la Hamburg (Sursă: ARD TV)

Din cauza demonstranţilor, care au împiedecat sosirea unor participanţi, reuniunea a început cu o mică întîrziere.

În cuvîntarea de deschidere, Angela Merkel a salutat participanţii, reliefînd necesitatea găsirii unor soluţii de compromis. Fără a se referi direct la disensiunile existente între Uniunea Europeană şi Statele Unite - în ceea ce priveşte comerţul liber - Merkel s-a exprimat metaforic, afirmînd: „Să ne întîlnim, dar să nu ne îndoim (încovoiem)”. Ea şi-a exprimat speranţa că reuniunea va contribui, totuşi, la găsirea unor soluţii pentru probleme mondiale. Care ar fi aceste probleme pe care le consideră prioritare, le-a schiţat în prezentarea agendei. In acest context, ea a evidenţiat problema Africii.

Un avertisment faţă de acţiuni naţionale, unilaterale, de protecţionism economic a lansat preşedintele Comisiei UE, Juncker, înaintea deschiderii reuniunii. Juncker a cerut, de asemenea, accelerarea propunerii Germaniei privind parteneriatul G20 cu ţările continentului african. Preşedintele Consiliului UE, Tusk, a lansat un apel către statele puternic industrializate şi emergente de a lua decizii concrete pentru stoparea traficului de refugiaţi.

Problema refugiaţilor este una din temele principale ale reuniunii. În centrul întîlnirii G20 de astăzi s-a aflat însă problematica mediului şi schimbărilor climatice, legată direct de discutarea reducerii emisiilor de CO2.

Absenţia preşedinţilor Donald Trump şi Vladimir Putin tocmai de la şedinţa în care s-a dezbătut această problemă a fost calificată de analiştii drept un gest demonstrativ prin care îşi exprimă dezinteresul faţă de acest punct de pe ordinea de zi. Pe de altă parte, această primă întîlnire bilaterală Trump-Putin, s-a desfăşurat într-o atmosferă dominată de o confidenţialitate exagerată.

Lipsa de consens, privind comerțul liber, existent între Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană umbreşte reuniunea şi complică găsirea unor formulări diplomatice care urmează să fie incluse în declaraţia finală care se va da publicităţii sîmbătă. În ce măsură vor reuşi Angela Merkel şi preşedintele francez Macron să se ajungă la un consens minimal în declaraţia finală se va vedea mîine. Mai mulţi politologi germani sînt de părere că o astfel de declaraţie finală nu ar avea niciun sens practic.

În ultima zi a reuniunii, participanţii urmează să dezbată următoarele subiecte: Parteneriatul cu Africa, fenomenul migraţiei, ocrotirea şi îmbunătăţirea sănătăţii, digitalizarea, protecţia femeilor. Desigur se vor discuta şi problemele legate de combaterea terorismului, avîndu-se în vedere situaţia din Siria sau testul cu rachete al regimului nord-coreean.

„O alternativă pentru discuţiile [de la Hamburg], notează cotidianul Hannoversche Allgemeine Zeitung, „nu există. La Hamburg se întîlnesc simplificatorii cu optimiştii, adepţii egoişti ai conceptului de stat naţional cu susţinătorii cooperării internaţionale. Cei zgomotoşi cu cei liniştiţi. (...) După Hamburg se va vedea dacă se vor impune cei care mizează pe cooperare sau cei care caută confruntarea”.

XS
SM
MD
LG