Linkuri accesibilitate

Protecția datelor cu caracter personal, un scut pentru abuzurile funcționarilor?


De la adoptarea Legii privind protecția datelor cu caracter personal, în urmă cu zece ani, situaţia accesului jurnaliștilor la informații de interes public s-a degradat, iar funcționarii şi-au găsit un scut de protecție în calea curioşilor de a afla mai multe detalii despre familiile sau afacerile acestora. Este concluzia mai multor jurişti şi jurnaliști reuniți astăzi în cadrul unei mese rotunde pentru a căuta căi de soluționare a problemei. O altă chestiune conexă ţine de publicarea hotărârilor judecătoreşti în care sunt vizaţi demnitari publici cu omiterea numelor de persoane şi companii.

Mulţi funcţionari publici nu înţeleg ce înseamnă datele cu caracter personal şi când anume pot face referinţă la ele protejând în mod legal niște informații. La aceasta concluzie a ajuns Nicolae Cuşchevici, jurnalist de investigaţie de la RISE Moldova, după o experiență impresionantă de comunicare cu diverse instituții deținătoare de informații de interes public. El a invocat un caz reprezentativ de extindere nelimitată a caracterului personal al datelor - directorul unui spital raional a făcut trimitere la această lege atunci când a fost întrebat despre numărul cadrelor medicale din subordine. Nu este singurul exemplu de acest fel, răspunsuri similare au primit şi cei care au solicitat numărul de procurori sau CV-ul unor oameni ai legii. Unele situații de acest fel ajung la Centrul naţional pentru protecția datelor cu caracter personal, ceea ce nu semnifică altceva decât un filtru în plus în pentru jurnalişti.

Legea accesului la informaţie permite oricărui cetăţean să afle informaţii considerate de interes public, iar pentru a le obţine nu este obligat să argumenteze scopul urmărit, afirmă avocata Tatiana Puiu, autoarea unui studiu la această temă realizat sub egida Centrului pentru Jurnalism Independent. În realitate, mulţi funcţionari abuzează de prevederile legii privind protecția datelor cu caracter personal, pe care o pun mai presus decât legea privind accesul la informaţie, ceea ce descurajează mass-media şi ar fi contrar spiritului democratic, mai spune Tatiana Puiu.

„Am constatat că autoritățile uneori chiar şi invocă următorul răspuns atunci când refuză să ofere accesul la informații cu caracter personal şi anume ei cer că solicitantul să identifice scopul concret pentru care se solicită dezvăluirea acestor date şi dacă acest scop este în legătură cu cel pentru care au fost colectate sau nu, solicită argumentele privind necesitatea acestor informaţii oficiale cu accesibilitate limitată, de asemenea solicită condiţiile în care vor fi păstrate şi termenul pentru care sunt necesare datele cu caracter personal, cadrul normativ care întemeiază cererea de acces a solicitantului acestei informaţii şi anumite garanţii a asigurării regimului de securitate şi confidențialitate”.

Pentru directorul Programului Justiţie de la Fundaţia Soros-Moldova, Victor Munteanu, această găselniță a funcționarilor şi demnitarilor ar fi justificată de acoperirea actelor de corupţie, deoarece avalanșa de asemenea justificări au apărut odată cu mediatizarea unor averi greu explicabile ale judecătorilor, procurorilor sau cinovnicilor.

„Intenția a fost probabil foarte bună. Într-adevăr, intenția acestei legi a fost să protejeze individul de abuzuri şi utilizarea abuzivă a informațiilor cu caracter personal. Realitatea este cu totul alta, realitatea este cam ceea ce ne prezintă domnul Cuşchevici de la RISE Moldova – o invocare abuzivă, constantă, foarte abilă şi de care, sincer vorbind, te speli pe mâini cu orice întrebare care îţi vine de oriunde”.

Victor Munteanu l-a întrebat pe Sergiu Bozianu, reprezentantul Centrul Național pentru protecția datelor cu caracter personal, ce face această instituție pentru a reduce numărul impunător de invocări abuzive. Funcționarul a răspuns că organizează instruiri. De asemenea, Sergiu Bozianu a menționat că nu e corect să se afirme că legea privind protecția datelor cu caracter personal ar fi o invenție a Chişinăului, Republica Moldova nu a făcut altceva decât să transpună legislația europeană, respectiv, această este o preocupare la nivelul întregului continent european.

„Noi nu vrem să fim instituim în acest rol de filtru sau de entitate care să spună în cazul acesta da, în cazul acesta nu. Dar reieșind din situația că domeniul protecției datelor este unul nou pentru Republica Moldova, noi încercăm să instruim prin astfel de cazuri, pe viitor oamenii să ştie în aşa situaţii să ofere informaţii fără să se adreseze la noi”.

O altă chestiune discutată aprins a fost corelarea dintre caracterul public al şedinţelor de judecate şi hașurarea sau excluderea numelor de persoane şi companii din hotărârile instanţelor de judecată. Cel mai cunoscut dosar de acest fel este cel al ex-premierului Vlad Filat, a cărui decizie definitivă este practic imposibil de citit. Sergiu Bozianu pledează pentru păstrarea iniţialelor numelor de persoane şi publicarea denumirilor firmelor. În acelaşi timp, la nivel mondial nu există o practică unitară. În Franţa, de exemplu, se publică numele, nu şi prenumele persoanelor, denumirile companiilor însă rămân publice.

Judecătoarea Vera Toma, membra Consiliului Superior al Magistraturii, a spus că magistrații sunt acei care trebuie să decidă ce informații cu caracter personal vor fi publicate în hotărâre, dar a ţinut ea să precizeze că „judecătorii înfăptuiesc justiția reieșind din cadrul legal existent”, la acest moment există anumite goluri la acest capitol.

Toate problemele abordate în cadrul dezbaterii organizate de Centrul pentru Jurnalism Independent ar urma să se materializeze prin amendarea legii existente. Asta dacă se va găsi un numitor comun care să probeze bunele intenții ale tuturor.

XS
SM
MD
LG