Anunţul Parchetului sună sec. Un bărbat în vîrstă de 94 de ani va fi pus sub acuzare pentru complicitate la omoruri. Începînd cu data de 25 octombrie 1942 bărbatul a fost gardian în lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau. În calitatea sa de membru al unităţilor Waffen-SS (avînd un grad inferior, cel al unui SS-Schütze - echivalentul unui fruntaş), bărbatul este acuzat că ar fi participat la uciderea a peste 13.000 de internaţi. În perioada în care prezumtivul complice a activat la Auschwitz, au sosit acolo 15 trenuri care i-au transportat pe deţinuţi în acest lagăr al morţii. Cei care nu erau apţi de muncă au fost ucişi imediat după sosire. Prin activitatea sa la Auschwitz, se spune mai departe în comunicatul Parchetului, el a sprijinit acţiunile de ucidere a deţinuţilor.
Lagărul de concentrare de la Auschwitz a fost folosit de către regimul nazist atît că lagăr de muncă forţată, cît şi ca lagăr de exterminare. Aici – ca şi în alte asemenea lagăre – s-a pus în aplicare aşa numita „soluţie finală a problemei evreieşti” („Endlösung der Judenfrage“). Se estimează că la Auschwitz-Birkenau au fost ucişi peste un milion de oameni. Cei mai mulţi au fost omorîţi în camere de gazare şi apoi incineraţi. Este vorba, în primul rînd, de evrei şi evreice, care deveniseră ţinta primordială a politicii rasiste şi antisemite a regimului condus de Hitler.
Parchetul din Stuttgart nu a dezvăluit identitatea bărbatului, afirmînd doar că astăzi trăieşte în apropiere oraşului Mannheim. De aceea va trebui să decidă tribunalul din Mannheim dacă va da curs cererii Parchetului de a-l judeca pe prezumtivul făptaş.
Din comunicatul procurorilor rezultă că bărbatul s-a născut în oraşul Ruma. Localitatea se află astăzi în Serbia. Acolo au trăit pînă la finele celui de-al doilea război mondial numeroşi etnici germani – cunoscuţi şi sub denumirea de şvabi dunăreni. Asemenea etnicilor germani din România sau Ungaria, mulţi dintre ei s-au înrolat voluntar în detaşamentele militare ale Waffen-SS. Într-o monografie a oraşului Ruma (accesibilă aici), se vorbeşte oarecum voalat despre susţinerea activă a nazismului de către o parte a minorităţii germane, punîndu-se accentul principal pe urmările războiului, cînd minoritarii au devenit victime ale unor acţiuni de răzbunare. În volumul amintit sînt reproduse şi fotografii care documentează implicarea germanilor din Ruma în activităţile coordonate de către nazişti. Unul dintre cei care s-au înrolat voluntar în Waffen-SS a fost şi bărbatul care urmează să fie judecat.
Avocata bărbatului a declarat că acuzatul habar n-avea ce se-ntîmpla la Auschwitz. Potrivit ziarului „Berliner Morgenpost”, acuzatul nu ştia că în lagăr sînt omorîţi deţinuţii.
Din diverse studii şi din materiale păstrate în arhive se ştie că marea majoritate a gardienilor de la Auschwitz era recrutată din rîndurile voluntarilor SS din ţările răsăritene. O listă nominală – incompletă - cu voluntarii din România poate fi consultată aici. Institutul Memoriei Naţionale din Polonia (poln. Instytut Pamięci Narodowej, IPN) a dat publicităţii anul trecut o listă aproape completă a gardienilor care au activat la Auschwitz. Pe această listă se află şi aşa numitul „bibliotecar de la Auschwitz”, scriitorul timişorean Hans Mokka (1912-1999) şi Victor Capesius (1907-1985), din Sighişoara, „farmacistul de la Auschwitz”.
Statele Unite ale Americii au expulzat în anul 2003 mai multe persoane originare din România, după ce s-a aflat c-au activat în detaşamentele SS.
După război, SS-ul a fost declarat drept o organizaţie criminală, fiind implicată activ în asasinatele de masă.
Unul dintre cei expulzaţi a fost, de exemplu, Nikolaus Schiffer, fost gardian SS în lagărul de concentrare din Majdanek, care s-a stabilit la Timişoara, altul a fost Johann Leprich, fost gardian la Sachsenhausen. Un alt şvab bănăţean, căruia autorităţile americane i-au retras cetăţenia şi care trebuia să părăsească teritoriul SUA a fost bănăţeanul Joseph Wittje. Acesta s-a înrolat, în 1943, voluntar în Waffen-SS, după ce a intrat în vigoare acordul româno-german care reglementa intrarea etnicilor germani în structurile militare ale celui de-al Treilea Reich. Numărul total al etnicilor germani din România, înrolaţi în unităţile SS, se estimează la circa 70.000 de persoane.
