Linkuri accesibilitate

Florin Roman: „La București și la Chișinău tema protestelor este comună - justiția”


Deputatul Florin Roman în studioul de la Chișinău al Europei Libere

Un interviu cu preşedintele Comisiei de administraţie publică din Camera Deputaţilor din România, aflat la Chișinău.

Florin Român este preşedintele comisiei de administraţie publică din Camera Deputaţilor din România. Aflat la Chișinău, parlamentarul a declarat Europei Libere că România este cel mai important susținător politic și financiar al Republicii Moldova pe parcursul european și a accentuat că pentru continuarea acestui parcurs, Republica Moldova are nevoie de stabilitate. Politicianul spune că în ultimii ani relațiile moldo-române au cunoscut o ascensiune semnificativă, fiind realizat un număr mare de proiecte comune cu sprijinul părții române. El regretă că proiecte cele mai importante nu au finalitate.

Interviu cu Florin Român, preşedintele comisiei de administraţie publică din Camera Deputaţilor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:47 0:00
Link direct

Europa Liberă: E un moment potrivit să discutăm despre relația putere locală – putere centrală. Vedeți mai multe asemănări sau diferențe între ceea ce se întâmplă în această relație la Chișinău și la București?

Florin Roman: „Dacă e vorba să discutăm despre asemănări, vedem că avem oameni în stradă care protestează la București, avem oameni care protestează în stradă și la Chișinău. La București și la Chișinău tema este comună – justiția, modificări ale Codului Penal sau decizii ale instanțelor de judecată.

Dacă e să vorbim de deosebiri, prin ceea ce întâmplă acum la Chișinău, România a trecut în 2004, înainte de intrarea în Uniunea Europeană. Tot atunci o forță politică abuzivă făcea ce se întâmplă acum în Republica Moldova, adică racola primari, racola președinți de consilii județene, consilii raionale, cum sunt aici. Practic, se creau premisele generării unor abuzuri administrative. Din fericire, odată cu intrarea în Uniunea Europeană România cel puțin pentru 14-15 ani a scăpat de aceste abuzuri. De ce spun că sunt asemănări și deosebiri? Pentru că eu cred că în cazul situației de la Chișinău miza este una imensă. Aici nu vorbim de un candidat, de dl Andrei Năstase, aici vorbim de cetățenii Chișinăului, care și-au exprimat un vot așa cum au dorit dânșii și o miză la fel de importantă este apropierea sau nu față de Uniunea Europeană, pentru că nu trebuie să uităm că Moldova este semnatara Acordului de Liber Schimb și totodată a intrat în relații economice în baza unor înțelegeri, în baza unor contracte cu Uniunea Europeană, iar un lucru trebuie să se știe foarte clar: Uniunea Europeană te susține, dar îți cere să respecți și regulile casei.

Una dintre regulile casei pe care n-o poți încălca, așa cum foarte bine știți și Dvs., este criteriul legat de justiție. În momentul în care acei oameni simt că cineva dă decizii discutabile, ca să nu le spun cu iz pronunțat politic, din acel moment cei care pierd în primul rând, din nefericire, sunt cetățenii Republicii Moldova care-și doresc o viață ca afară. Ca să ai o viață ca afară, trebuie să ai și o justiție ca afară, nu se poate altfel.”

Europa Liberă: Și la Chișinău, dar și la București observatorii scenei politice spun că e vorba și despre o verticalitate a puterii, pentru că cei de la centru nu prea vor să le dezlege mâna celor din teritoriu. Deși se vorbește mult despre această descentralizare, nevoia descentralizării și chiar în fața organismelor internaționale s-au luat și anumite angajamente, de ce nu lasă puterea centrală să se dezvolte localitățile în baza unei democrații locale?

Florin Roman: „Pentru că statul este lacom. Statul este lacom și la București, este lacom și la Chișinău. Sigur că foarte mulți vorbesc despre autonomie locală, dar nimeni n-o pune în practică. Autonomie locală fără resurse nu există. E o problemă foarte clar stabilită; nu poți să faci dezvoltare fără resurse. De exemplu, în România acum discutăm Codul Administrativ, care practic adună la un loc șase legi și apare o nouă legislație pe administrație și noi aici suntem oarecum deficitari, lucrăm pe o structură organizatorică de pe vremea lui Ceaușescu. Ultima reformă administrativă a fost în 1968 și practic a venit momentul să rescriem acest Cod Administrativ. Fac această precizare, pentru că sunt și președinte al Comisiei de administrație publică din Camera Deputaților. Am reușit să trec în acest Cod Administrativ ca parte din redevențe, din ceea ce înseamnă exploatări de resurse naturale să rămână la nivel local. Până acum tot ce se exploata în comuna X, în orașul X mergea la bugetul de stat.

Apropo de ceea ce discutam înainte că fără resurse nu se poate, pentru prima dată în 28 de ani am reușit să transform un amendament în lege, astfel încât aceste redevențe să rămână la nivel local și să nu mai meargă la nivel central, în sensul că 40% rămân la consiliile județene sau consiliile raionale, 40% merg la primărie și 20% – la bugetul de stat, pentru că și la Chișinău și la București, și la Ialoveni și la Ilfov să iasă mașina cu balast de la suprafață, duce balast, nisip, piatră, lemn, face praf drumul comunal, face drumul județean, drumul național, iar banii mergeau la bugetul de stat. Prin acest proiect, practic cinci miliarde de lei rămân la comunitățile locale.

Ca să înțeleagă lumea, noi am avut niște modificări la Codul Fiscal și practic primarii au fost pedepsiți. Adică acel stat hapsân și-a băgat mâna în bugetele locale și a furat practic zece miliarde din bugetele locale. Prin acest proiect, cinci miliarde se reîntorc, jumătate din pagubă practic este recuperată la aleșii locali. În ceea ce privește Chișinăul, eu am vorbit cu primarul ales al Chișinăului, el e invalidat de o instanță, dar e ales de către cetățeni și asta înțeleg că n-o contestă nimeni și am sugerat să avem măsuri rapide de acțiune.

Am discutat cu Asociația Municipiilor din România, am discutat cu Asociația Orașelor din România și cu Asociația Comunelor din România și fiecare dintre aceste asociații de primari, care adună primari din toate partidele, din toate fracțiunile, cum se numesc la dvs., sunt interesate să dezvolte asociații de dezvoltare intercomunitară, care să implementeze cel puțin un proiect imediat la Chișinău. Se vorbește despre reabilitarea primăriei, pentru că e o clădire-monument istoric și cine a fost în această bijuterie vede ce se întâmplă înăuntru – se prăbușește, iar dacă vrei să faci curățenie în oraș, eu cred că trebuie să începi să faci curățenie de la primărie.”

Europa Liberă: Aveți o explicație, de ce partidele de la guvernare vor să-i aibă în barca lor pe majoritatea primarilor și să-i convertească, să-i treacă de la o culoare politică la alta?

Florin Roman: „Să știți că asta se întâmpla și la noi până în 2004.”

Europa Liberă: Astăzi, acum?

Florin Roman: „De ce? Pentru că vor să controleze aleșii locali, căci aleșii locali sunt cei care aduc și voturi. Ei sunt cei care știu să facă foarte bine mobilizarea. Și la dvs. urmează niște alegeri, însă vreau să vă spun următorul lucru – în România, când PSD a făcut treaba asta în 2004, au pierdut alegerile, pentru că există o masă tăcută, exact cum a fost în cazul Chișinăului. Nimeni nu-l dădea pe actualul primar ales favorit în această cursă. Oamenii au tăcut, au intrat în cabina de vot, acolo au fost doar ei cu Dumnezeu și au votat așa cum le-a dictat conștiința.”

Europa Liberă: Dar de fapt este în avantajul primarului care neapărat vrea sau trebuie să reprezinte culoarea politică a guvernării?

Florin Roman: „Nu, nu! Primarul este ales pentru om, nu pentru partidul pe care îl reprezintă. El este ales, pentru că face treabă în comunitate și este respectat; de asta îl aleg oamenii. Sigur că cei care îi provoacă și eu înțeleg, deci filmul acesta s-a petrecut în România în 2004, vă repet. Cred că și finalul filmului va fi același. În momentul în care constrângi, că trebuie să o vorbim deschis, eu am discutat cu foarte mulți președinți de raioane, primari, consilieri ș.a.m.d. se fac presiuni.”

Europa Liberă: Din Republica Moldova?

Florin Roman: „Din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Păi, dar și ei spun că sunt șantajați, că li se fac dosare la comandă…

Florin Roman: „Sunt șantajați. Exact! Ei sunt expuși…”

Europa Liberă: Se pun presiuni pe ei mai ales în preajma alegerilor parlamentare.

Florin Roman: „Da, din păcate, se inventează dosare, se inventează tot felul de motive și se fac presiuni infernale. Acești oameni cedează și eu omenește îi înțeleg, pentru că au și ei familii, au și ei o anumită situație, dar atunci când va fi să facă treabă, vor face potrivit conștiinței lor. Acești oameni sunt prea isteți. Să știți că de aia îi aleg oamenii. Știți cum e o vorbă românească? Până treci puntea, te faci frate și cu dracu’. Ei, ei s-au făcut frate cu dracu’ până vor trece puntea.”

Europa Liberă: În ultimul timp, foarte multe localități de pe ambele maluri ale Prutului au căutat să se înfrățească, mai ales că e vorba și despre un an centenar. Credeți că vor prinde rădăcini mai multe proiecte în baza acestor înfrățiri de localități din România și Republica Moldova?

Florin Roman: „Eu vă spun foarte clar. Eu sunt unul dintre oamenii care am făcut ceva și am fost pionier în acest sens în Republica Moldova. Înainte de a fi parlamentar, am fost vicepreședinte al Consiliului Județean Alba. Noi, Consiliul Județean Alba, împreună cu Prahova am implementat practic primele două proiecte în care am venit cu bani. Ne-am dus la Ialoveni și am construit un muzeu pe banii contribuabililor din județul Alba. Ne-au urmat colegii de la Prahova, de la Ilfov. Există deschidere totală.

Eu vă spun care este marea problemă – nu pot să vin să lucrez decât cu persoane în care am încredere, pentru că trebuie să o vorbim pe șleau, încă aici sunt probleme pe gestionarea banului public, pe procedură noi am alocat banii, banii au fost primiți de Unitatea administrativ-teritorială din Republica Moldova, care organizează procedurile de licitație. Din păcate, în multe situații acești bani plătiți de contribuabilii români nu au ajuns acolo unde trebuie și au ajuns în buzunarele unor băieți deștepți. Dacă noi avem încredere că acești oameni nu vor folosi banii pentru ei, ci-i vor folosi pentru cetățeni, vă dau garanție de sută la sută că sunt sute de primari.

Singura problemă este, de exemplu, la Chișinău eu nu pot lucra cu un primar în care nu am încredere. M-am uitat pe raportul Curții de Conturi, e înfiorător, adică i se impută fostului primar o gaură, o pagubă de jumătate din buget. Adică nu e greu de înțeles că se fură, bine, dar să furi jumătate?! E o mare, mare problemă și aici e de fapt toată problema. Vreau să lucrez cu un om în care am încredere, să știu că acei bani pe care nu-i dau de la mine din buzunar, îi dau din ceea ce contribuie cetățenii din județul din care vin. Vreau să știu că ajung pentru oamenii din raion, nu vreau să știu că ajung banii pe mâna unui baron local, indiferent de culoare politică în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ținând cont că Republica Moldova rămâne a fi un stat sărac, care proiecte ar fi cele mai necesare sau care ar trebui să se regăsească în lista priorităților?

Florin Roman: „Cea mai mare șansă pentru Republica Moldova – rămân la convingerea asta – rămâne Uniunea Europeană. Și vă spun un lucru – poate unii sunt sceptici. Așa eram și noi când ni se povestea de Uniunea Europeană. Republica Moldova are un rol strategic, este granița de est a flancului nord-atlantic. Republica Moldova este o mireasă dorită de mulți pețitori. În momentul în care îți dorești acest lucru trebuie să vii și cu sprijin. Și lucrurile astea se vor întâmpla. Uitați-vă, România din 2007 a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 15 miliarde de euro, a decontat 47 de miliarde de euro, deci este pe câștig, pe plus, ca să spun așa, cu 32 de miliarde.

Niciodată România nu s-ar fi putut dezvolta fără banii Uniunii Europene. Acești bani merg în lucrări de alimentare cu apă, canalizare, asfaltare, modernizare străzi interioare, autostrăzi și tot ceea ce înseamnă mari investiții pe care un stat mai amărât ca România nu și le-ar fi putut permite decât într-un timp poate de zece ori mai îndelungat.

Aici e aceeași situație în cazul Moldovei. Moldova este prea săracă ca să-și permită la ora actuală să se dezvolte. Și atunci ce faci? Te duci în zona care a demonstrat că poate produce prosperitate sau – și eu nu-mi doresc să prind acest moment niciodată – să rămâi într-o zonă gri, într-o zonă în care să fii sub nimeni și nimeni să nu aibă grijă de tine.”

Europa Liberă: Tocmai s-a anunțat că luni la București urmează să aibă loc ședința comitetelor de cooperare pentru integrare europeană. Mai pot fi absorbite în comun fonduri europene?

Florin Roman: „Da! Și în România sunt mari probleme, dar aceste probleme au fost corectate tocmai pentru că suntem membri ai Uniunii Europene. Și în momentul în care contribuabilul francez, german dă un euro în România, vrea să aibă garanția că justiția este independentă; în momentul în care au apărut derapaje cum sunt și cele din ultimele zile, cei care trag clopoțelul sunt cei de la Bruxelles și care spun: primul avertisment – vedeți că vă suspendăm finanțarea pe proiecte de mare infrastructură. Deci, dacă faceți treaba asta, aveți o problemă.

Pasul numărul doi – nu vom mai recunoaște nicio decizie a instanțelor românești la nivelul Uniunii Europene. Și aici nu vorbim de persoane fizice, aici vorbim de acorduri comerciale, de contracte comerciale. În momentul în care contribuabilul simte treaba asta, se revoltă și de asta sunt oamenii în stradă. Însă statul român și-a consolidat, din fericire, partea de fundație, ceea ce în Republica Moldova încă este șubred. Decizia în urma scrutinului de aici de la dvs. mi s-a părut că întoarce Republica Moldova în urmă cu 20-30 de ani, adică nu puteam să cred că mai există vreo țară, care are valențe europene, să spună „dom’le, nu contează ce a votat poporul”. Dar în ce lume trăim?”

Europa Liberă: Eu vă întrebam dacă mai e posibil să fie absorbite fonduri europene.

Florin Roman: „Categoric, da, pe asociații de dezvoltare intercomunitară, pe cooperări între un stat-membru, care este eligibil. Acest stat-membru se poate asocia, aceste UAT-uri se pot asocia în asociații de dezvoltare intercomunitară și nu trebuie uitat încă un lucru – vorbim și de fondurile de preaderare. Însă aici e o decizie a oamenilor din Moldova – vrem acolo unde trăiesc oamenii mai bine sau vrem să stăm pe loc?”

Europa Liberă: Adică cu Estul sau cu Vestul? Trebuie să decidă cetățenii Republicii Moldova încotro statul lor?

Florin Roman: „E simplu, e foarte simplu! Și noi am avut această dilemă, pentru că eram într-o situație asemănătoare. Nici România nu era într-o situație mai roză în urmă cu 10-15 ani. Noi ne-am dezvoltat doar pe baza fondurilor europene.”

Europa Liberă: Pe moment cum vedeți cooperarea moldo-română?

Florin Roman: „Pompieristică. Eu vin din zona administrației publice locale, zona în care noi suntem obișnuiți să facem, nu să vorbim. Și să știți că, dacă România s-a dezvoltat, s-a dezvoltat pe munca primarilor și a aleșilor locali. Același lucru trebuie să se întâmple și în Republica Moldova. De asta e foarte important ca între primarii români și primarii din Republica Moldova, între președinții de consilii județene și cei de raioane să existe o colaborare strânsă.

Oamenii aceștia au investit în resursa umană. Primăriile din România așa s-au ridicat – au investit în urmă cu zece ani în resursa umană. Au făcut echipe de proiecte, și-au stabilit calendarul, iar acele echipe de proiecte au început să producă bani. Eu sunt deputat de Alba, din Alba Iulia, din capitala de suflet a românilor. Acolo noi, în ultimii zece ani, am reușit să atragem 400 de milioane de euro. Cu 400 de milioane de euro într-un oraș de 60.000 de locuitori, vă dați seama, e ca și cum stai într-un apartament cu patru camere, nu poți, se decojesc pereții, îți bate vântul pe la geamuri și dintr-odată cu acești bani practic reușești să renovezi toată scara de bloc, adică nu doar apartamentul tău. Asta înseamnă de fapt puterea banului european – să știi să-i aduci, să-i gestionezi eficient și să nu-i furi.”

Europa Liberă: Vă întrebam, cooperarea moldo-română cum o definiți?

Florin Roman: „Pompieristică. Pompieristică, indiferent de guvernare. Deci nu văd un mare proiect de infrastructură…”

Europa Liberă: Gazoductul Iași-Chișinău.

Florin Roman: „Deocamdată e o poveste. Atâta timp cât nu există interconectivitatea funcțională, e o poveste. Eu nu halesc astfel de lucruri. Eu nu cred că acest proiect va deveni funcțional foarte curând.”

Europa Liberă: De ce sunteți pesimist?

Florin Roman: „Atâta timp cât marele vecin de la Răsărit are cu totul și cu totul alte interese strategice – să-i spunem pe nume, Rusia –, eu cred că Rusia va întârzia – atenție! – mă refer la funcționalitate. Conducte putem să facem câte vrem, să vedem dacă și circulă ceva pe ele. Aici, vă spun, am un mare semn de întrebare, pentru că interesele strategice ale Rusiei nu concordă cu acest proiect.”

Europa Liberă: Despre interconectările energetice putem vorbi?

Florin Roman: „Doamnă, eu cred că sunt atât de mulți băieți deștepți și în Rusia, și în Moldova, și în România, cât timp mai sunt băieți deștepți care s-au obișnuit să facă averi colosale din a gestiona resursele pentru ei, nu pentru popor, eu nu cred în Moș Crăciun. Am crescut, am îmbătrânit și nu mai sunt copil. Eu mi-aș dori… Vă repet: vin din zona administrației unde stabilim – domnule, hai să legăm cele două țări, dacă chiar vrem să fim oameni serioși să le legăm măcar Chișinăul de România printr-un drum expres făcut ca lumea, pentru că totul pleacă de la infrastructură. Eu nu fac parte din categoria celor care vând iluzii, eu vreau să fim legați, chiar dacă suntem o țară-membră UE și una nu, dar să avem acces facil pe infrastructură, pe drum expres, pe autostradă.”

Europa Liberă: Pe cine avantajează declarațiile frumoase, fără suport, fără fapte?

Florin Roman: „Pe politicieni și nu pe oameni.”

Europa Liberă: Și oamenii își dau seama că sunt păcăliți?

Florin Roman: „Categoric, categoric! Lucrurile trebuie făcute inginerește. Ca și la o casă – îți faci mai întâi fundația. Ce înseamnă asta? Hai să facem infrastructura, după aceea ridicăm zidurile, haideți să punem pe lângă drumurile astea, pe lângă autostradă, pe lângă drumul expres niște investiții, haideți să punem țigla pe casă. Aducem forță de muncă calificată și dezvoltăm, generăm profit care se întoarce la oameni. Altfel e o poveste în care eu nu mai cred.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG