Presa din R. Moldova a publicat marți informații pentru cetățenii români cu drept de vot care vor dori să participe în 6-7 octombrie la referendumul românesc privind redefinirea prin Constituție a familiei, astfel încât căsătoriile gay, deja ilegale în baza Codului Civil, să fie interzise chiar în legea fundamentală a țării. Europa Liberă a solicitat un interviu lui Florin Buhuceanu, vicepreședintele organizației românești pentru apărarea drepturilor LGBT, ACCEPT, întrebându-l mai întâi ce mesaj are pentru potențialii participanți la referendum din R. Moldova.
Florin Buhuceanu: „Mesajul activiștilor de drepturile omului pentru toți cetățenii români din Republica Moldova e unul simplu, clar, direct: „Stați acasă și nu legitimați prin prezența voastră la vot un referendum complet lipsit de obiect, un referendum toxic, care ne apropie mai mult de agenda Rusiei lui
Nu putem participa la un vot care, practic, scoate în afara protecției constituționale serii întregi de familii care, practic, nu se bazează pe căsătorie ...
Putin decât de Uniunea Europeană din care facem parte. Dacă este să luăm în serios valorile europene, dacă e să ne apărăm drepturile, nu putem participa la un vot care, practic, scoate în afara protecției constituționale, delegitimează serii întregi de familii care, practic, nu se bazează pe căsătorie. Ca atare, cea mai bună strategie pentru fiecare dintre noi este să nu participăm la un asemenea vot completamente toxic și încă o dată lipsit de obiect, având în vedere că instituția căsătoriei este deja protejată în România atât în Constituție, cât și în legea civilă”.”
Europa Liberă: Ce urmări va avea totuși acest referendum în eventualitatea că se vor prezenta la vot destui oameni și vor vota în favoarea a ceea ce doresc inițiatorii acestui referendum? Care vor fi urmările practice?
Eveniment menit decât să distragă atenția de la problemele reale ale societății...
Florin Buhuceanu: „Referendumul are deja urmări practice prin campania pe care o are în spate. Sunt din ce în ce mai multe atacuri îndreptate împotriva comunității LGBT, sunt din ce în ce mai multe atacuri îndreptate împotriva familiilor care nu se regăsesc în această unică familie, în această unică formulă de standard. Practic, acest referendum ne divizează și mai mult, ne transformă în familii căsătorite și mai puțin familii sau anti-familii, acele familii care nu sunt bazate pe căsătorie; un referendum care divizează profund românii în plin an al centenarului. E un motiv în plus pentru a cere concetățenilor noștri să nu se ducă la un asemenea eveniment menit decât să distragă atenția de la problemele reale ale societății noastre.”
Europa Liberă: Acesta este al doilea eveniment legat de soarta comunității LGBT din România, care, cred eu, face titluri în presa din lume anul acesta. Primul a fost ceva mai devreme anul acesta, decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în „cazul Hamilton-Coman”. Atunci, Curtea a decis că România este datoare să asigure dreptul de reşedință cetățeanului american în baza căsătoriei lui cu un cetățean român. Ei, acum vin și întreb: care din aceste două evenimente – referendumul care încă nu știm cum se va sfârși și decizia asta în „cazul Hamilton-Coman” va fi mai important pe termen lung pentru soarta comunității LGBT din România?
Florin Buhuceanu: „Decizia din „cazul Coman-Hamilton” nu e o decizie opțională, nu e o decizie negociabilă pentru nicio țară membră a Uniunii Europene. Practic, acea decizie spune că nu poți fi familie într-un stat membru al Uniunii Europene și mai puțin familie într-un alt stat atunci când îți schimbi reședința. E vorba de o reparație istorică, e vorba de a recunoaște familiile în toată diversitatea lor atunci când, repet, se mută dintr-o țară membră a Uniunii Europene într-o altă țară membră în virtutea libertății de mișcare. Nu ne mișcăm doar ca persoane, ca indivizi, ne mișcăm de cele mai multe ori cu tot cu familiile noastre, care trebuie protejate în toată Europa.
Cu atât mai mult, acest referendum este unul scandalos, pentru că ignoră realitatea românească în care trăiesc tot soiul de familii. Fiecare dintre ele ar trebui protejate, nu doar unele dintre ele, respectiv familiile bazate pe căsătorie. Acest referendum nu este unul despre familie, este un referendum care incită la ură împotriva unui grup din populația României, ori nu putem cauționa încă o dată cu prezența noastră un asemenea demers care adâncește tot mai departe viziunile dintre noi, viziunile dintre români.”
Europa Liberă: Referendumul acesta cred că este un – nu-i ideea mea, am văzut-o undeva în presă –, este un test ca orice mare consultare populară pentru societatea românească, dar și pentru clasa politică. Cum s-a comportat – pentru cineva care nu urmărește zi de zi ce spun politicienii de la București –, cum s-a comportat la test clasa politică? Au fost apărători ai minorității sau majoritatea are sprijinul majoritar al majorității politicienilor?
Florin Buhuceanu: „Clasa politică, cu excepția unui singur partid și, da, e o excepție notabilă, s-a comportat mizerabil. Practic, n-au înțeles care-i mandatul lor în Parlament, mandatul lor fiind de a prelua o inițiativă cetățenească și de a o aduce în spiritul valorilor europene la care România aderă. Ori acea inițiativă cetățenească avea carențe grave, punea semnul de egalitate între familie și căsătorie, ca și cum nu mai putem vorbi de familie în afara căsătoriei. Pentru clasa politică, pentru partidele parlamentare nu a contat această diferență și de asta suntem în acest punct.
Nu aveam nevoie de un referendum, era destul să deschidem un dicționar...
România e singura țară din Europa care are o asemenea definiție restrictivă a familiei bazată pe căsătorie și o facem și mai restrictivă în acest moment prin traducerea din română în română a termenilor de soți. În paranteză fie spus, nu e nevoie să fii parlamentar ca să poți citi Dicționarul limbii române. Termenul de soți indică foarte clar relația dintre un bărbat și o femeie în interiorul căsătoriei. Deci nu aveam nevoie de un referendum, era destul să deschidem un dicționar, pentru asta cheltuind nici mai mult, nici mai puțin decât aproximativ 40 de milioane de euro din care se puteau face, bănuiesc, două spitale la Chișinău sau moderniza trei școli.”
Europa Liberă: Și ultima întrebare. Cred că pentru oricine se uită ce se întâmplă în Europa în această chestiune a drepturilor persoanelor LGBT, e limpede încotro se mișcă lucrurile. România se numără printre ultimele câteva țări din Uniunea Europeană care nu recunosc în niciun fel cuplurile gay. Care este pronosticul pe termen, hai să-i zicem, mediu-lung? Se vor mișca lucrurile în direcția, cel puțin, a unui parteneriat civil și în România în următorii ani?
Florin Buhuceanu: „Chiar dacă acest referendum va fi validat, chiar dacă acest referendum va veni cu o definiție restrictivă a familiei, sunt convins că în următoarea perioadă România va putea să adopte Legea parteneriatului civil. Ca atare e până la urmă o inițiativă pur decorativă menită practic să speculeze fricile, temerile care există atât în societatea românească, cât și în societatea
Această ură care s-a revărsat în ultimele luni de când s-a pornit campania pe referendum nu ne apropie de Europa...
moldovenească despre cei care sunt diferiți, despre cei care au o orientare homosexuală. Ei sunt străinii din societățile noastre și acest tip de adâncire a diferențelor dintre noi, această ură care s-a revărsat în ultimele luni de când s-a pornit campania pe referendum nu ne apropie de Europa, ci dimpotrivă. Această nu înseamnă că inițiative de tipul parteneriatului civil nu vor putea fi ratificate de Parlament. Este până la urmă datoria pozitivă a Parlamentului să protejeze toate familiile care nu se bazează pe căsătorie, inclusiv familiile heterosexuale, mai ales tinere, care trăiesc în uniuni neînregistrate ori cuplurile formate din persoane de același gen.”
