Linkuri accesibilitate

Finanțele partidelor moldovenești, sub lupa CEC și a presei


Panou electoral din 2014. Cheltuielile pentru mass-media şi afişajul stradal ocupă o felie importantă din bugetele formaţiunilor

Democraţii spun că acumulează venituri din donaţii, comuniştii - „din administrarea proprietăţii”, iar socialiştii şi liberal-democraţii - de la contribuabili.

38 de partide din cele 45 înregistrate în R. Moldova au prezentat la timp rapoartele de finanțare Comisiei Electorale Centrale. Datele urmează abia de-acum să fie analizate, dar presa deja a ridicat unele semne de întrebare, mai ales în legătură cu Partidul Democrat.

Finanțele partidelor moldovenești, sub lupa CEC și a presei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:50 0:00
Link direct

Au trezit nedumeriri mai ales cheltuielile pentru întreținerea sediilor raportate de Partidul Democrat de guvernământ, cel care la finele anului trecut s-a mutat într-un nou sediu de lux.

E vorba de fostul sediu al PCRM, amplasat în centrul capitalei în apropiere de locuința liderului PD, Vladimir Plahotniuc. Clădirea cu patru nivele a fost proiectată cu spații pentru zeci de birouri, un mini-hotel, un restaurant și o parcare subterană, scria Rise Moldova într-o investigaţie în care a scos la iveală că beneficiarul real al tranzacției imobiliare se ascunde în paradisul fiscal din Belize şi este reprezentat în Republica Moldova de un personaj-cheie din anturajul lui Vladimir Plahotniuc.

PD indică în raportul financiar depus la CEC că nu deţine sedii proprii, dar închiriază 15. Presa a calculat că democrații cheltuie lunar în jur de 3 mii de lei per sediu...

PD indică în raportul financiar depus la CEC că nu deţine sedii proprii, dar închiriază 15. Cheltuielile de întreţinere a acestora constituie 600 de mii de lei. Presa a calculat că democrații cheltuie lunar în jur de 3 mii de lei per sediu. Întrebat azi dacă cheltuielile raportate le includ şi pe cele pentru noul sediu, purtătorul de cuvânt al formaţiunii Vitalie Gămurari a răspuns evaziv:

„Tot ce ţine de aspectele financiare aţi văzut că a fost prezentat raportul la CEC. Toată informaţia o puteţi prelua de acolo. În rest nu dau alte comentarii. Nici nu cunosc şi nici nu intru în esenţă în anumite aspecte care pot fi ulterior interpretate. A fost procedura legală prevăzută, a fost depusă informaţia respectivă la CEC, de unde şi rezultă toată informaţia.”

Veniturile şi cheltuielile raportate de partidul lui Vlad Plahotniuc sunt în creştere şi le depăşesc cu mult pe cele alte altor formaţiuni. Democraţii au cheltuit anul trecut peste 52 de milioane de lei, din venitul total de aproape 60 de milioane, acumulat aproape exclusiv din donaţii. Majoritatea cheltuielilor, peste 48 de milioane, sunt pentru presă şi materiale promoționale.

PD raportează cheltuieli infime din subvențiile de la bugetul de stat care sunt alocate partidelor începând cu 2016 în funcţie de rezultate obţinute la scrutine. Din 7,5 milioane de lei de la bugetul de stat, PD a cheltuit doar în jur de o mie de lei pentru birotică şi comisioane bancare.

În cazul celorlalte partide, sursele bugetare constituie cea mai mare parte din venituri şi, respectiv, cheltuieli. PLDM a beneficiat în 2017 de cea mai consistentă finanțare de stat de peste 8,5 milioane de lei. Acesta sumă constituie, în mare parte, veniturile totale ale formaţiunii, dacă facem abstracție de cele câteva sute de mii de lei provenite din donaţii sau alte activități. Şi bugetul PSRM e subvenţionat, în mare parte, din bugetul de stat. Din veniturile totale ale formaţiunii de peste 10 milioane de lei, aproape 8 milioane sunt alocații bugetare.

Curios este raportul financiar al PCRM. La capitolul venituri, comuniştii sunt depăşiţi doar de democraţi. Formaţiunea condusă de Vladimir Voronin a acumulat anul trecut 33 de milioane de lei, de două ori mai puţin decât democraţii. Ceea ce este neobişnuit însă că majoritatea veniturilor PCRM, şi anume 26 de milioane, provin nu din donaţii, ca în cazul PD, ci din „activitatea legată nemijlocit de administrarea proprietăţii sale”, se spune în raport. Se poate presupune că banii provin inclusiv din tranzacţia fostului sediu al comuniștilor ocupat acum de democrați.

Rapoartele financiare ale partidelor sunt verificate începând din 2017 de CEC, anterior de aceste dări de seamă se ocupa Ministerul Justiţiei.

Asociaţia Promo-LEX, care monitorizează în paralele rapoarte financiare ale partidelor, a constat mai multe nereguli anii trecuţi. Despre actualele rapoarte, asociația va prezenta mai târziu o analiză amplă. La prima vedere însă, situaţia pare să nu se fi schimbat prea mult, spune experta Cornelia Călin:

„La capitolul finanţarea partidelor sunt mai multe probleme. Una din ele e nedeclararea în totalitate a resurselor, inclusiv în ce priveşte colectarea donaţiilor şi cotizațiilor, neînregistrarea conform normelor legale ale acestora, or donaţiile trebuite înregistrate utilizând aparate de casă şi control. O altă problemă ţină de plafoanele donaţiilor care sunt în continuare foarte mari. Chiar dacă prin modificarea sistemului electoral, Codul electoral a fost modificat şi au fost diminuate plafoanele donaţiilor în alegeri, în perioada dintre alegeri plafoanele au rămas neschimbate. O altă problemă ţine de elucidarea datelor donatorilor şi anume ascunderea de către autorităţi, inclusiv CEC a locului de muncă a acestora. Or locul de muncă nu este dată cu caracter personal. O altă deficienţă e legată de publicitate. Nu este un secret că partidele cheltuie cele mai multe resurse pentru publicitate în perioada dintre elegeri. Recomandarea Promo-LEX a fost ca publicitatea politică să fie marcată special ca şi în perioada electorală, adică să existe sintagma „publicitate politică”, datele de identificare a persoanei care a achitat şi data ordinului bancar de plată. Astfel o să putem monitoriza exact banii care sunt cheltuiţi pentru publicitate pentru că ceea ce se raportează de către partide pare insuficient. Există probleme şi la capitolul aplicarea sancţiunilor. Una - ele nu se aplică. Doi – sancţiunile sunt în continuare foarte mici.”

Partea bună, spune experta, e că în acest an numărul partidelor care şi-au raportat veniturile şi cheltuielile a crescut. Numai că aproape fiecare al doilea partid din cele 38 au raportat zero venituri şi cheltuieli.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG