Linkuri accesibilitate

Fostul premier deplânge, întâi de toate, secretizarea procesului împotriva sa și refuzul magistraților de a accepta martori și probe ale apărării.

Fostul premier moldovean Vlad Filat, condamnat anul trecut la nouă ani de închisoare pentru corupție, s-a adresat din nou Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) – a doua oară de la reținerea sa în urmă cu aproape doi ani. Ca și prima dată, în decembrie 2015, Filat se plânge atât de tratamentul la care a fost supus ca bănuit și condamnat, cât și de condamnare, în sine. Un argument despre care unii spun că ar putea fi ascultat mai ales la Strasbourg este netransparența procesului:

Dacă a existat vreun motiv din care societatea civilă şi instituţiile internaţionale au luat partea fostului premier pe întreaga durată de judecare a cazului, acesta a fost cu siguranţă regimul închis al procesului. „Este foarte important ca cei ce se fac responsabili de furtul miliardului sa fie aduşi în fața justiţiei”, spunea bunăoară ambasadorul UE la Chişinău, Pirrka Tapiola, în una din ultimele sale apariţii televizate, înainte de încheierea mandatului, cea din emisiunea „În profunzime” de la ProTV Chişinău, „dar e foarte rar ca un proces de judecată să se desfășoare cu uşile închise. Practica internaţională este că chiar și persoanele acuzate au dreptul la proces public. Pe de o parte, protejează drepturile inculpatului, pe de alta parte drepturile populaţiei”, a mai spus în acea emisiune diplomatul.

În joc e încrederea societăţii în justiţie, atenţiona la un moment dat şi un grup de 30 de organizaţii neguvernamentale moldoveneşti, atunci când cerea desecretizarea procesului asupra fostului premier.

Instituţiile statului au rămas surde la aceste apeluri. Acum, chestiunea capătă şanse să fie tranşată în justiţia internaţională, secretul şedinţelor fiind una din pretenţiile formulate în plângerea lui Filat împotriva justiţiei moldoveneşti.

Alte motive din care fostul premier speră să obţină recunoaşterea inechităţii procesului este menţinerea sa în arest, fără motive serioase, pe toată durata judecăţii, lipsirea dreptului de a comunica cu mass-media, refuzul instanţelor de a audia martori importanţi şi a accepta expertize necesare, bănuiala de parţialitate care ar plana asupra magistraţilor care l-au judecat şi deconspirarea intenţionată în presă a unor materiale secrete din dosar. Filat acuză autorităţile şi de lipsirea lui abuzivă de imunitate parlamentară.

Fostul premier îşi ispăşeşte în prezent o pedeapsă de 9 ani de închisoare pentru corupţie şi trafic de influenţă constatată de o instanţă de la Chişinău şi lăsată în vigoare, urmare a unui apel. În fond, acesta, potrivit sentinţei, ar fi estorcat bunuri şi servicii în valoare de aproape 800 de milioane de lei de la omul de afaceri Ilan Shor pentru a-l ajuta în afaceri, dar mai ales să pună mână pe pachetul de acţiuni deţinut de stat în Banca de Economii. Asta ar fi şi legătura pe care o are cazul cu frauda bancară din 2014.

Ilan Shor, cel care a condus Banca de Economii în timpul devalizării, a fost şi el condamnat recent la o pedeapsă cu închisoarea de 7 ani.

Anterior, Filat a pretins că este victima unui proces la comandă, prin care rivalul său politic Vlad Plahotniuc ar fi dorit să-l excludă din viaţa politică. În plângerea depusă la CEDO el nu invocă însă vreo motivaţie politică a condamnării sale de justiţia moldovenească.

Dacă va fi admisă, aceasta va fi o a doua cerere depusă de fostul premier la Curtea Europeană, în plângerea anterioară el invocând condițiile proaste de detenție de la Penitenciarul 13 în care a fost deţinut pe durata procesului.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG