Linkuri accesibilitate

„Adoptă un troll”, antidot la distribuirea știrilor false și contra „postacilor”


Împotriva comentatorilor de buzunar remuneraţi de partide sau moguli şi oligarhi pentru răspândirea de știri false în mediul virtual.

Un grup de activişti civici şi bloggeri moldoveni au lansat campania „Adoptă un troll” prin care îşi doresc să deconspire reţelele de aşa-zişii postaci, angajaţi de politicieni pentru a distribui falsuri în mediul on-line. Aceştia sunt acitivi mai ales pe reţelele de socializare Facebook şi Odnoklassniki. Iniţiatorii colectează şi fonduri pentru a-i recompensa pe cei care vor fi gata să ofere informaţii despre cine se află în spatele trolilor şi cum funcţionează aceştia.

„Adoptă un troll” - antidot împotriva fenomenului de trolling
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:40 0:00
Link direct


Trolli sunt numiți comentatorii de buzunar remuneraţi de partide sau moguli şi oligarhi pentru răspândirea de știri false în mediul virtual, pentru comentarii denigratoare la postări ale politicienilor indezirabili, ori pentru articole care să clatine încrederea în aceşti politicieni. Trolii mai sunt folosiţi alteori şi pentru inducerea senzației de susținere a unor acțiuni întreprinse de guvernare. Fiind însă cusut cu ață albă, elanul lor artificial îi dă de gol, iată de ce trolilor de regulă le este rezervat rolul de piranha, peştele vorace cu dinții foarte ascuțiți.

Fenomenul a căpătat răspândire la scară globală. Reţeaua de socializare Facebook estimase anterior că aproape 126 de milioane de persoane pe Facebook şi 20 de milioane pe Instagram au fost expuse la mesaje false produse de aşa numita Agenţie de Cercetare a Internetului de la Sankt-Petersburg, bănuită că ar fi, de fapt, o fermă de troli, ce ar avea legături directe cu guvernul rus.

Mediul on-line din Republica Moldova nu este o excepţie. Anticipând că numiţii postaci, angajaţi politic şi plătiţi să distribuie falsuri în mediu online, se vor activiza mai ales în ajunul parlamentarelor aşteptate la toamnă, activistul civic Dumitru Alaiba şi bloggera Vlada Ciobanu au iniţiat campania „Adoptă un troll”. La modul practic, aceştia speră să colecteze 4000 de dolari, bani cu care ar putea „încuraja” trolii să-i deconspire pe cei care-i plătesc. Vlada Ciobanu se arată optimistă că informatorii nu se vor lăsa aşteptaţi, însă dincolo de asta crede că importantă este şi implicarea civică pentru o cauză mai puţin canonică:

„Noi vorbim aici despre curăţirea spaţiului public, despre încurajarea dezbaterilor sănătoase, despre libertatea de exprimare care acum este sub atac din cauza acestor troli plătiţi care promovează agende secrete. După ce mobilizăm acest grup de oameni, adunăm banii şi deja avem 10%, ceea ce e un pas înainte, aşteptăm să ne contacteze anumiţi troli cu anumite dovezi, care să ne povestească cum funcţionează sistemul. Noi suntem doar cei care încearcă să mobilizeze oamenii în jurul unui subiect care nouă ni se pare, unu, provocator, şi doi, dificil. Foarte rar în Republica Moldova noi încercăm să ne mobilizăm şi să adunăm fonduri pentru subiecte care sunt mai dificile: ca transparenţa, corupţia, libertatea de exprimare.”

Dumitru Alaiba
Dumitru Alaiba

Pentru a nu fi acuzaţi de subiectivism, iniţiatorii promit să implice în campanie şi jurnalişti de investigaţie care să verifice informaţia oferită de trolii racolați să deconspire metodologia şi rețelele. Verificarea minuțioasa a informațiilor oferite e necesară ca să nu fie traşi pe sfoară oamenii care vor participa la finanţarea iniţiativei. O altă intenţie a lor e să „zguduie” liniştea postacilor care, spune activistul civic Dumitru Alaiba, sunt prea comozi şi nu conştientizează ce deserviciu fac acestei societăţi distribuind falsuri şi contribuind la manipularea consumatorilor de ştiri:

„Efectul acestei campanii, da, o să-i facă pe cei care dau ordine mult mai paranoici, o să-i sperie puţin faptul că, poate, este pentru prima dată când ei, şi nu vorbim de politicieni dar de adjuncţii lor, executorii, şefuleţii de la mijloc, poate este prima dată când ei ar putea să se gândească că pot deveni „superstaruri” în aşa lumină şi este o chestie pe care ei trebuie s-o ia în calcul de azi înainte şi, da, trebuie să-şi facă griji pentru imaginea lor. Un efect mai probabil al campaniei este şi faptul că industria asta o să dispară încetişor, pentru că oamenii o să se simtă mai descurajaţi, ceea ce tot este bine.”

Iniţiativa „Adoptă un troll” nu este singura acțiune de scoatere la lumina a postacilor plătiţi. În vara lui 2016, Victor Spînu alături de câţiva colegi au creat aplicaţia Trolless care depistează profilurile dubioase de pe Facebook. De când au lansat ideea, au depistat peste două mii de profiluri false. Trollii sunt acum într-o stare de stand-by, însă în ajunul alegerilor parlamentare se vor activiza, anticipa Victor Spînu într-un recent interviu pentru postul nostru de radio:

„Devine tot mai greu să întreţii un profil fake şi să-l faci să ajungă la mii de oameni. În acelaşi timp, Facebook şi alte reţele socializare au început mai multe acţiuni pentru combaterea fenomenului de trolling şi fake news, dar în perioada imediat următoare, perioada pre-electorală, chiar ne aşteptăm la creşterea numărului lor şi, probabil, o să fie şi investiţii mai mari din partea persoanelor rău-intenţionate pentru ca să transforme trollingul într-un efect major, pentru că ei vor avea o greutate destul de mare în alegerile următoare.”

Victor Gotişan
Victor Gotişan

Falsurile din mediul on-line au mobilizat şi instituţiile de presă să lanseze proiecte de combatere a dezinformării. Asociaţia Presei Independente a creat iniţiativa „StopFals” care dezvăluie ştirile şi articolele false din presă, iar Centrul pentru Jurnalism Independent de mai mulţi ani organizează în şcoli ore de educație mediatică în cadrul cărora elevii sunt instruiți cum să deosebească informaţiile veridice din presă de falsuri informatice şi dezinformarea manipulatorie.

Care ar fi antidotul împotriva fenomenului de trolling şi a adepţilor săi? Dezvoltarea gândirii critice, crede cercetătorul media Victor Gotişan. În condiţiile în care opt din zece moldoveni utilizează internetul, e de datoria fiecăruia să trateze cu scepticism informaţiile distribuite în mediul on-line:

„Când vom ajunge să avem o capacitate de a identifica care informaţie este falsă şi care este adevărată, atunci vom putea, bineînţeles să deconspirăm şi, de fapt, să ignorăm respectivii indivizi care încearcă să manipuleze. Cum poate fi edificată gândirea respectivă critică? Sunt mai multe posibilităţi. Una dintre cele mai bune, dacă nu chiar cea mai bună, este educaţia mediatică. De exemplu, Germania are un astfel de curs atât şcolar cât şi universitar, Canada, Norvegia, Finlanda. De ce nu ar fi şi la noi posibil? Există un proiect realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent însă este un proiect pilot care se implementează în 20 de instituţii şcolare şi, respectiv, din câte îmi dau seama şi potrivit rapoartelor, este unul de succes şi va fi extins.”

În ultima perioadă, politicienii moldoveni au devenit foarte activi pe reţelele sociale, utilizând aceste platforme pentru a-şi promova imaginea şi a interacţiona cu potenţialii alegători. Unii dintre ei însă au recurs la diverse şiretlicuri pentru a-şi umfla numărul de like-uri. Presa de la Chişinău a descoperit, de exemplu, că preşedintele Igor Dodon a primit peste şapte mii de like-uri din India, iar primarul de la Orhei, Ilan Shor, se pare că are o comunitate de peste 18 mii de fani în Indonezia.

XS
SM
MD
LG