Linkuri accesibilitate

Experți ai Comisiei de la Veneția revin la Chișinău


În discuție va fi, de data aceasta, proiectul șefului statului care a cerut mai multe împuterniciri.

Un nou grup de experţi ai Comisie de la Veneţia se află la Chișinău pentru a documenta, de această dată, o iniţiativă a preşedintelui Igor Dodon, cea de modificare a Constituţiei care prevede cinci cazuri noi în care șeful satului să poată dizolva Parlamentul. Această iniţiativă nu a găsit sprijin în rândul deputaţilor pentru a fi înregistrată ca proiect de lege şi a fost inclusă printre chestiunile referendumului consultativ iniţiat de Igor Dodon în martie. În discuţiile cu experţii Comisiei de la Veneţia toate fracţiunile, cu excepţia socialiştilor, şi-au reluat criticile faţă de intenţia preşedintelui de a-şi lărgi competențele, numind-o una populistă.

Doar deputaţii fracţiunii socialiștilor, care îi asigură sprijin parlamentar preşedintelui Igor Dodon, au apărat în faţa experţilor Comisiei de la Veneţia iniţiativa fostului lor lider de partid, inițiativă pe care de altfel s-au angajat să o avanseze pe agenda legislativului, însă nu au suficiente voturi. Socialistul Vasile Bolea a spus că președintelui trebuie să i se acorde împuterniciri suplimentare privind dizolvarea parlamentului pentru a echilibra puterile în stat:

„Actualmente, Constituția prevede că Parlamentul are dreptul să suspende din funcţie preşedintele şi să organizeze un referendum în vederea revocării şefului statului. Noi fie trebuie să eliminăm acest mecanism, fie să-i dăm preşedintelui Republicii Moldova o prerogativă suplimentară să dizolve parlamentul.”

Constituţia prevede acum două situaţii în care şeful statului poate dizolva parlamentul şi anume dacă forul legislativ nu adoptă timp de trei luni nici o lege sau dacă eșuează tentativele de numire a guvernului. Preşedintele Igor Dodon a propus alte cinci cazuri în care ar putea dizolva parlamentul şi declanşa alegeri anticipate. În primul caz, Dodon solicită dreptul să dizolve legislativul după consultarea fracțiunilor parlamentare; în al doilea, dacă Parlamentul nu a pus în practică timp de 12 luni voința poporului exprimată prin referendum consultativ; în al treilea, dacă un referendum republican privind demiterea președintelui s-a soldat cu un rezultat negativ; în al patrulea, dacă Parlamentul nu a adoptat Legea bugetului de stat în termen de două luni de la începutul exercițiului financiar şi în al cincilea caz, Igor Dodon cere să poată dizolva legislativul prin referendum inițiat de șeful statului.

Principalul argument formulat de deputaţii din celelalte fracțiuni care au respins categoric iniţiativa preşedintelui este că propunerile sunt lipsite de substanţă juridică, întrucât într-o republică parlamentară preşedintele nu poate avea competenţe atât de largi pentru a dizolva legislativul.

Deputatul democrat Sergiu Sârbu: „Din start vreau să spun să-şi pună pofta în cui. Nu va fi dizolvat parlamentul, aşa cum doreşte președintele Dodon. Suntem categoric împotriva acestei iniţiative populiste. Este absolut inadmisibil acest şantaj din partea preşedintelui Dodon faţă de parlamentul Republicii Moldova.”

Deputatul liberal democrat Tudor Deliu s-a arătat nedumerit şi de faptul că o iniţiativă care nici măcar nu este înregistrată ca proiect de lege în parlament, nu are un aviz din partea Curţii Constituţionale a ajuns în vizorul Comisiei de la Veneţia.

„Noi discutăm acum un vis al cuiva. Dacă ei vor să ne convingă că aceste prevederi de modificare a constituției vor fi incluse la referendum consultativ care chipurile va avea loc în toamnă, atunci nu m-au convins. Părerea noastră este că nu poate fi modificată constituția reieșind din promisiunile electorale ale cuiva.”

Critici similare au fost formulate şi de deputaţii comunişti, popular europeni şi liberali. Liderul PL Mihai Ghimpu a reamintit că fracţiunea sa a contestat la Curtea Constituţională referendumul iniţiat de şeful statului, care include şi această chestiune de lărgire a competenţelor privind dizolvarea parlamentatului. Înalta Curte deocamdată nu a examinat sesizarea liberalilor, iar premierul Pavel Filip declara anterior că nu vor fi alocaţi bani din bugetul de stat pentru desfășurarea acestui plebiscit.

Miercuri, într-un interviu cu Europa Liberă Preşedintele Igor Dodon s-a arătat încrezător de reuşita referendumului consultativ planificat în septembrie: „Vom avea mandatul cetăţenilor pentru a insista şi a cere. În urma presiunilor, varianta optimistă ar fi în decurs de două-trei luni să ajungem la dizolvarea Parlamentului şi atunci alegerile parlamentare anticipate ar putea fi în luna martie-aprilie 2018 sau alegeri ordinare în toamna anului 2018.”

Concluziile şi recomandările Comisie de la Veneţia la inițiativele şefului statului sunt aşteptate în luna iunie, când Comisia ar urma să-şi prezinte poziţia şi faţă de schimbarea sistemului electoral.

XS
SM
MD
LG