Linkuri accesibilitate

Provocări și riscuri economice pentru un an electoral


În 2018, economia moldovenească ar putea crește cu doar 4 la sută, anticipează experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”. Analiștii susțin că acest lucru s-ar baza pe creșterea producției agricole, continuarea suportului bugetar extern și sporirea consumului din partea populației. Experții leagă prognozele unei lente evoluții economice de faptul că anul viitor este un an electoral, lucru care ar putea afecta bunăoară deciziile de investiții ale mediului de afaceri.

Republica Moldova ratează competiția regională pentru piețe externe de desfacere și investiții directe, lipsa acestei surse de creștere economică fiind în opinia analiștilor economici una din cele mai mari constrângi pentru anul 2018. Moldova se va confrunta cu o scădere în continuare a remitențelor și cu o creștere a numărului de persoane cu studii superioare care părăsesc țara. Printre riscuri, experții mai notează presiunile politice asupra bugetului și intervenții cu iz electoral în contextul apropierii alegerilor parlamentare. Directorul executiv Expert-Grup, Adrian Lupușor, notează că în condițiile unui buget dependent de finanțări externe, măsuri electorale precum beneficii sociale sau majorări salariale ar destabiliza sistemul finanțelor publice:

„Bugetul de stat este planificat cu un deficit destul de înalt pentru anul viitor, circa 2,9 la sută din Produsul intern brut. Însă dacă am exclude suportul bugetar extern, acest deficit bugetar ar fi crescut, ar fi de 4,5 la sută, este un nivel foarte mare. Deci orice manipulări, orice încercări de a transforma bugetul în unul electoral pe parcursul anului 2018, va comporta riscuri majore.”

Adrian Lupușor crede că finanțele publice trebuie administrate cu prudență și din considerentul că îmbătrânirea populației este în creștere, prin urmare și transferurile bugetare în Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat se vor majora în continuare.

În opinia expertului, ameliorarea situației și chiar impulsionarea unei creșteri economice este posibilă doar prin realizarea unor reforme sistemice:

„Și când vorbim de reforme sistemice, vorbim în primul rând de reformarea cadrului instituțional, care asigură respectarea principiului statului de drept și lupta împotriva corupției. Aceste instituții trebuie să fie mai transparente, mai independente. Reforma administrației publice care a fost inițiată recent trebuie să fie mai adâncă, pentru a moderniza și a eficientiza procesele interne din cadrul instituțiilor publice. Aceste eforturi trebuie complementate cu ameliorarea climatului de afaceri, cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii.”

Analiștii susțin că este puțin probabil ca în anul 2018, care este unul electoral, mediul de afaceri să se dezvolte considerabil, mai degrabă, inițiativele cu iz politic, de felul celei pentru decriminalizarea infracțiunilor economice, vor descuraja investitorii.

Referindu-se la evoluțiile din sectorul bancar, experții notează că procesul de reformă care a demarat urmare a angajamentelor asumate de autorități în cadrul Memorandumului cu FMI continuă, cadrul legal fiind îmbunătățit cu instrumente de supraveghere și responsabilizare pentru a preveni noi fraude bancare. Însă, deși se întreprind măsuri pentru accelerarea investigațiilor legate de devalizarea celor trei bănci, opinia publică nu cunoaște detalii, notează analistul economic Dumitru Pântea:

„La trei ani distanță de la fraudele bancare, procesul de investigare decurge destul de lent, este lipsit de transparența necesară, iar recuperarea activelor fraudate are loc doar din contul lichidării celor trei bănci fraudate și comercializării activelor acestora.”

Experții economici menționează în context că se lasă așteptat cel de-al doilea raport Kroll, care ar urma să prezinte mecanismul prin care un grup semnificativ de companii au pus la punct schema de fraudare prin intermediul contractării unor credite dubioase. După părerea economiștilor, singura strategie viabilă de dezvoltare economică, indiferent de ciclul electoral și culoarea politică a guvernului, ține de îmbunătățirea guvernanței în cadrul instituțiilor financiar-bancare, punerea în aplicare a mecanismului de achiziții publice electronice și realizarea angajamentelor asumate în urma semnării Acordului de Asociere.

XS
SM
MD
LG