Linkuri accesibilitate

Centrul analitic independent Expert-Grup a readus în discuţie un subiect care a trezit în ultima vreme mai multe controverse, alimentate de preşedintele Igor Dodon, cel al evoluţiilor exporturilor moldoveneşti pe piaţa europeană. Analizând pe îndelete date statistice experţii au constat că liberalizarea comerţului cu UE a adus mai curând beneficii Republicii Moldova şi nu a şubrezit poziţia de export a ţării aşa cum a insistat în repetate rânduri şeful statului.

Exporturile moldoveneşti către piaţa europeană au înregistrat un trend pozitiv în primii doi ani de liberalizare a comerţului cu UE. Au ajuns să constituie 65 la sută din totalul exporturilor moldovene, cotă triplă faţă de ceea ce reușea să exporte Republica Moldova în ţările comunitare acum zece ani. În 2015, primul an de după semnarea acordului de Asociere, care-l include şi pe cel de liber schimb, Republica Moldova a trecut prin mari turbulențe politice, economice şi financiare, cauzate de furtul miliardului. Aceşti factori de rând cu embargourile ruseşti şi criza din Ucraina au dus la o scădere semnificativă, cu 16 la sută, a exporturilor moldovene. Cele către piaţa europeană au scăzut şi ele doar că într-o măsură mult mai mică, de doar 2,3%, iar în 2016 şi-au reluat ritmul de creştere.

Principalele produse moldovene care ajung pe piaţa europeană sunt cele agro-alimentare. Partea leului revine cerealelor. O majorare spectaculoasă, cum au numit-o autorii studiului, a înregistrat-o exportul seminţelor de floarea soarelui. Ele constituie un sfert din totalul produselor agroalimentare exportate şi ajung preponderent în România şi Marea Britanie. A crescut exportul de vin, dar și cel al mierii naturale, acesta fiind unul din puținele produse de origine animală pe care Moldova le poate exporta pe piaţa europeană. Atât în 2015, cât şi în 2016 Republica Moldova a valorificat aproape în întregime cotele pentru struguri și prune. Cele pentru mere însă rămân deocamdată nevalorificate.

40 la sută din exporturile moldovene către UE revin României, care rămâne, principalul partener comercial al Republicii Moldova.

Cât despre importuri, la mai bine de doi ani de la liberalizarea comerţului cu UE, produsele europene nu au invadat piaţa moldoveană, aşa cum anticipau euroscepticii, constată expertul Vadim Gumene:

„În pofida la toate speculaţiile care au fost, observăm un trend negativ pentru toată perioada analizată, 2015 şi 2016, avem o diminuare de circa 15 la sută.”

La unele produse, cum ar fi laptele şi smântâna din UE, importul s-a dublat, doar că este vorba de lapte în vrac procurat din România de de către o companie moldoveană care şi-a extins producerea peste Prut, a explicat Vadim Gumene. Un impact negativ, spune expertul, l-a avut eliminarea taxelor la import pentru bere, care şi-a consolidat prezenţa pe rafturile magazinelor:

„Pe de altă parte, avem un şir de produse care sunt direct competitive cu cele autohtone şi anume cartofii, păsările, laptele concentrat, brânză, caş care dezmint temerile vizavi de invazia produselor europene.”

Privind în ansamblu, acordul de liber schimb cu UE a adus mai multe beneficii Republicii Moldova, constată directorul executiv al Centrul Expert Grup, Adrian Lupuşor:

„Deşi au trecut doar doi ani şi jumătate de la intrarea în vigoare a acordului de asociere putem vorbi deja despre efecte nete pozitive. Cred că efectele tangibile şi oportunităţile depline urmează să fie încă valorificate fiindcă este un acord cu bătaie lungă, cu impact pe termen lung.”

Șeful Direcției coordonare politici economice europene și DCFTA, Ministerul Economiei, Octavian Berzan, a menţionat în cadrul prezentării studiului, că una din priorităţile Guvernului este de a impulsiona exportul produselor de origine animalieră pe pieţe europene. Un plan în acest sens ar urma cât de curând să fie aprobat de guvern, a anunţat Berzan. O altă prioritate este negocierea majorării cotelor de export în special la acele produse care au depăşit anul trecut aceste cote.

„Avem câteva poziţii, cum ar fi cereale (grâu, porumb) sau cereale procesate (alcool etilic), la care deja îndeplinim pragul de 100 de procente prevăzut în acord. A avut loc o discuţie cu oficialii europeni care s-au arătat deschişi de a revizui cotele la acele produse la care avem potenţial de export. Probabil că şi UE va solicita din partea noastră revizuirea unor cote pentru produsele europene, cum ar fi lapte, carne de pasăre, la care a fost atins pragul de 100% în 2016.”

Vorbind despre percepţiile oamenilor de afaceri, Mariana Rufa, directorul executiv al Asociaţiei business-ului european, a menţionat, între altele, că punerea la îndoială a beneficiilor acordului de asociere de către preşedintele Igor Dodon nu este un semnal tocmai bun nici pentru agenţii economici autohtoni, darămite pentru partenerii internaţionali.

XS
SM
MD
LG