Comisia Europeană, executivul european de la Bruxelles, a confirmat miercuri că pentru moment debursarea/ plata primei tranșe din asistenţa macrofinanciară de 100 de milioane de euro este suspendată, pentru că nu au fost îndeplinite precondițiile politice. În balanță a tras foarte mult decizia din 25 iunie a Curții Supreme de Justiție de a confirma anularea votului pentru primăria Chișinăului.
Precondițiile politice se referă la starea democrației, la respectarea statului de drept, implicit la organizarea de alegeri corecte, în baza unei legislații corecte. Joi, situația drepturilor omului în Republica Moldova, inclusiv sau în primul rând criza provocată de anularea alegerilor locale la Chișinău, este discutată în Parlamentul European. Același Parlament, care a aprobat alături de Comisie și Consiliu acordarea asistenței macrofinanciare, dar și stabilirea unor precondiții politice, pe lângă obișnuitele condiții economice. Iar în Parlament, în acest moment, problemele Moldovei s-au concentrat într-o dispută deschisă între social-democratul Andi Cristi și Cristian Preda, membru al Partidului Popular European. Ambii critică anularea alegerilor, ambii sunt de acord că instituțiile europene trebuie să reacționeze, dar au păreri diametral opuse când este vorba despre cum?
Europarlamentarul Andi Cristea l-a acuzat pe Facebook pe un alt europarlamentar român, Cristian Preda, că vrea să decupleze Republica Moldova de la UE, spunând că invalidarea alegerilor din Chişinău este „odioasă” şi necesită o reacţie „fermă” din partea UE, însă nu „împingerea maşinii în zid”. „2018 nu trebuie să repete 2015”, a scris el.
Reacţia europarlamentarului social-democrat vine după ce Cristian Preda şi un grup de alţi 30 de deputaţi din grupul popular europenilor au propus un proiect de rezoluţie extrem de sever la adresa Republicii Moldova urmare a invalidării scrutinului din Chişinău. Parlamentul European va dezbate chestiunea mâine în plen.
Pornind se pare de la premisa că UE nu ar trebui să înghită la nesfârşit derapajele Chişinăului de la normele democratice, cum a făcut-o, bunăoară, atunci când R. Moldova a adoptat schimbarea de sistem electoral, proiectul lui Preda propune nu doar suspendarea asistenţei macrofinanciare, ci şi a suportului bugetar pe care îl acordă anual UE Chişinăului pentru realizarea reformelor. Ar fi sancţiuni proporţionale pentru autorităţile moldovene, acuzate că ar fi influenţat justiţia pentru a invalida un scrutin legal, doar pentru că l-a scos învingător pe un reprezentant al opoziţiei.
„Asemenea bombe nucleare au potenţial să arunce în haos situaţia de peste Prut”, crede Andi Cristea...
„Asemenea bombe nucleare au potenţial să arunce în haos situaţia de peste Prut”, crede Andi Cristea. „Ar fi un preţ politic pe care niciun partid din R. Moldova nu l-ar putea gestiona”, a mai scris el pe reţelele sociale.
Cristian Preda i-a răspuns lui Cristea, tot pe reţele, prin a-l acuza că ar îndeplini poruncile „unui oligarh de la Chişinău” şi că ar fi de fapt „purtătorul de cuvânt” al lui Vlad Plahotniuc în forumurile europene.
Însuşi Cristea, care pare să sugereze că lipsirea R. Moldova de ajutoarele europene s-ar putea solda cu ceva similar anului 2016, când pro-rusul Igor Dodon a devenit preşedinte după suspendarea ajutoarelor europene în 2015, pe fundalul scandalului provocat de „furtul secolului”, promovează împreună cu un grup de deputaţi social-democraţi din Parlamentul European o rezoluţie mult mai domoală, ce critică invalidarea scrutinului, însă fără sancţiuni de genul celor propuse în proiectul popular europenilor.
Rezoluţia care va ajunge până la urmă la linia de final în Parlamentul European va fi, cel mai probabil, una de compromis, care ar putea să includă doar una din cele două sancţiuni propuse de popular-europeni, adică suspendarea asistenţei macrofinanciare de 100 de milioane de euro. Prima tranşă din această asistenţă, de 30 de milioane de euro, ar fi trebuit să ajungă demult la Chişinău, dar a fost amânată deja o dată din cauza deciziei autorităţilor de aici de a schimba sistemului electoral, în pofida avertismentelor europene.
Răspunzând unei solicitări a presei de la Chişinău, Comisia Europeană a confirmat, printr-un purtător de cuvânt, îngheţarea repetată a ajutoarelor, din cauza constatării că Chişinăul nu îndeplineşte condiţiile politice convenite cu UE. Într-un interviu de săptămâna trecută la Europa Liberă, comisarul pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, ne spunea că situația R. Moldova va fi analizată la Bruxelles alături de chestiunea mai veche a schimbării sistemului de vot în Moldova, dar şi a recentelor evoluţii legate de invalidarea scrutinului din capitala ţării.
În 2018, Republica Moldova speră să obţină din partea UE, în afară de primele tranşe din asistenţa macrofinanciară de 100 de milioane de euro, şi un ajutor bugetar de peste 21 de milioane de euro, pentru programe ce ţin de susţinerea liberalizării regimului de vize, reforma finanţelor publice, liberalizarea comerţului şi reforma poliţiei. Relatările guvernului de la Chişinău arată că premierul nu a renunţat la eforturile pentru păstrarea ajutoarelor. De exemplu, un comunicat de ieri vorbeşte despre o întâlnire a lui Pavel Filip, la Strasbourg, împreună cu speakerul Andrian Candu, cu comisarul Hanh, cu mesajul că invalidarea scrutinului s-ar datora problemelor din legislaţie, pe care guvernul se arată hotărât să le înlăture.
