Linkuri accesibilitate

Nimeni nu vrea să curețe învățământul românesc de așa-numita mafie care-l domină.

În România, Legea educației s-a modificat în ultimii 25 de ani de mai bine de 60 de ori, iar miniștrii de resort au fost schimbați aproape în fiecare an.

Actualul ministru Liviu Pop este deja al doilea în 2017.

Sindicatele din domeniu sunt unanim de acord că Legea educației ar trebui modificată din nou, iar fostul ministru PSD al învățământului a făcut un calendar în acest sens, care pare să fi rămas valabil.

Primul ministru Mihai Toader s-a întâlnit luni cu sindicaliștii pentru a discuta felul în care ar trebui făcute modificările, dar din concluziile prezentate se pare că problema salariilor e din nou centrală.

Rezultă că mărirea lefurilor nu este chiar cea așteptată de profesori, dar anul viitor salariile dascălilor vor crește totuși cu până la 30%.

Rectorul Universității Agricole, Sorin Câmpeanu, fost ministru al educației, în perioada guvernului condus de Victor Ponta a ridicat o chestiune de fond, care a fost bine primită: eliminarea concursurilor în cazul promovărilor cadrelor universitare.

Rectorul de la Agronomia din București susține că „în ultimii cinci ani, la concursuri s-au prezentat 95 la sută candidaţi unici”.

Cu alte cuvinte, concursurile erau organizate cu dedicație pentru anumite persoane, nu erau teste reale pentru aducerea în universități a unor personalități din afară.

Fostul ministru a declarat de altfel că are „sprijinul” guvernului prin care „să se diferențieze concursurile de promovări” și a dat exemplul unui asistent universitar care „și-a făcut datoria vreme de 10 ani și a cărui promovare nu are nevoie de concurs”.

Prin această formulă s-ar elimina „ipocrizia” din universitățile românești, crede fostul ministru al educației.

De fapt, e vorba despre altceva, despre eșecul transformării sistemului universitar pe criterii meritocratice, fiindcă într-adevăr concursurile erau doar o formalitate pentru preferații șefilor de catedră.

Nu întotdeauna astfel de aranjamente erau în defavoarea universității, dar renunțarea cu atâta ușurință la aceste praguri sugerează opoziția sistemului față de orice înnoire.

Clasamentele internaționale reflectă întrucâtva această încremenire.

Doar 10 programe de studiu din România se regăsesc în topurile internaționale.

Pe locul întâi rămâne Universitatea Babeş-Bolyai, care a ajuns pe cea mai bună poziţie pentru cea mai populară disciplină, Limbi Moderne, ocupând locul 101-150 în topul QS (Quacquarelli Symbols).

Nu s-a discutat, așadar, nici filosofia viitorului proiect, nici modernizarea educației.

În plus, din temele abordate rezultă că nimeni nu vrea să curețe învățământul de așa-numita mafie care-l domină.

În continuare un profesor fără calități, fără rezultate sau total dezinteresat de ceea ce face nu poate fi dat afară, decât dacă face o faptă penală, în schimb un suplinitor nu poate fi angajat decât atunci când decide inspectoratul.

Fostul ministru Mircea Miclea, singurul ministru care și-a dat demisia fiindcă guvernul nu a alocat educației cei 6% prevăzuți prin lege spunea nu demult că elevii din România sunt încă „prizonierii unei abordări din secolul al 19-lea”, iar unul dintre efecte este spre exemplu acela că “se predau scriitori minori numai pentru că sunt români și se ignoră total literatura universală”.

Se întrezărește sensul spre care merg modificările agreate de majoritatea condusă de social-democrați, dar nu se cunoaște încă textul noii legi a educației pe care PSD ar vrea să o aibă pe masă până la sfârșitul acestui an, potrivit Programului de guvernare.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG