Linkuri accesibilitate

Valentina Lungu: „Nu li se acordă măcar un sprijin, un cămin. Oamenii nu au unde locui.”

Anul şcolar începe cu un deficit mai grav ca niciodată de 1840 de profesori în sistem. Matematica, limba română şi fizica ar fi cele mai neacoperite. Dificutăţile sunt mari şi la angajarea personalului auxiliar. Problema iese clar în evidenţă şi în şcolile ce aplică programe alternative de instruire. Liliana Barbăroşie relatează.

Cea mai răspândită metodă alternativă de instruire aplicată în Republica Moldova începând cu 1994 şi iniţiată cu sprijinul Fundaţiei Soros este programul educaţional „Pas cu Pas”.

Atât comunitatea, cât şi autorităţile văd în acest program, ce pune accent pe creativitatea şi interesul pentru cunoaştere al copiilor, precum şi pe parteneriate cu părinţii şi comunitatea, un promotor al schimbărilor democratice din sistemul educaţional. Drept urmare, programul a ajuns să fie aplicat în peste 120 de instituţii moldovene.

Valentina Lungu
Valentina Lungu

Valentina Lungu este directoarea uneia din aceste instituţii, şcoala-grădiniţă nr. 152 din Chişinău, şi, povesteşte ea, anul acesta întâmpină dificultăţi mai mari ca niciodată să completeze lista de personal necesar:

„Doi bucătari lipsă la cantina, îngrijitori de încăperi – două persoane lipsă, mai avem nevoie de un lăcătuş… Chiar e o mare problemă. Oamenii nu vor să vină să lucreze pentru că e 1 500 de lei salariul. Îmi pare rău, dar pleacă copii buni, părinţi buni, pleacă specialişti buni. Din instituţia noastră de exemplu, până acum au plecat şase profesori peste hotare. Ştiţi, chiar te doare inima. Pentru că nu li se acordă măcar un sprijin, un cămin. Oamenii nu au unde locui.”

O altă formă alternativă de educaţie practicată în R. Moldova şi bazată în special pe cunoştinţe aplicative este pedagogia Waldorf.

Deşi lista celor care ar dori să studieze în astfel de instituţii e imensă, programul este aplicat deocamdată într-un singur liceu din Chişinău, unde învață cam 600 de elevi.

Un singur indiciu de performanţă - rata de promovabilitate la bacalaureat e în acest liceu de 100%.

Întrebat care e problema cea mai gravă cu care se ciocneşte la început de an, Andrei Dupceac, directorul liceului, spune acelaşi lucru, fluctuaţia de cadre:

„Profesorul face marea diferenţă în padagogia Waldorf. În ultimii ani au plecat cadre pregătitte, în care am investit enorm. Dar oamenii pleacă la o viaţă mai bună. Pierdem un potential foarte important. Mizăm deocamdată pe entuziasmul celor ce au rămas.”

În R. Moldova, legea educaţiei nu permite unui manager şcolar să dea suplimente la salarii nici celor mai buni dascăli, chiar dacă ar considera că pe ei se ţine instituţia.

Unii văd în această situaţie un motiv esenţial din care profesorii ocolesc sistemul, dar mai ales instituţiile ce ridică rigori în plus faţă de cele din şcoala tradiţională.

Deputatul liberal, membru al comisiei parlamentare pentru educaţie Lilian Carp ne spunea într-un interviu recent că urmare a reformelor deja înfăptuite, şcolile au bugete ce le pot permite să achite astfel de suplimente, dar e nevoie să vrea şi guvernul să admită măsura:

„Noi avem deja instituţii care au economii de 4,5,6 sute de mii de lei. Acum ei investesc aceşti bani în infrastructură. Dar noi ar fi bine să le permitem ca din aceşti bani, directorii să poată da un anumit procent ca surplus la salariu. Doar că cu această iniţiativă trebuie să vină Miniterul Educaţiei.”

Proaspăt venită la cârma educaţiei, Monica Babuc spune că libertatea managerilot şcolari de a decide suplimentarea salariile dascălilor este testată deja în instituţiile trecute la autonomia financiară, dar deocamdată nu e gata să garanteze că măsura ar putea fi luată în calcul la modul serios pentru întreg sistemul educaţional.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG