Recentul turneu european al președintelui Statelor Unite, Donald Trump, continuă să provoace ecouri, de multe ori critice sau îngrijorate, în presa din Europa, dar și în cea de peste ocean. O relatare de la corespondentul nostru la Washington.
Se stie ca, pe durata vizitei presedintelui Trump, in Europa au existat momente tensionate. Fie in legatura cu tratatul de la Paris cu privire la combaterea incalzirii globale, sau cu politica fata de Rusia, sau contributia aliatilor la bugetul Aliantei NATO sau raporturile comerciale. Intr-o alocutiune de campanie electorala, cancelarul Germaniei, Angela Merkel a spus referindu-se la Europa ca „vremea in care puteam conta pe deplin pe altii a trecut, într-o anumita masura”, o aluzie evidenta la Statele Unite, care timp de decenii au fost garantorul si aparatorul Europei.
Intre timp, premierul Italiei si cel al Olandei au exprimat puncte de vedere similare, explicind ca nu se pune problema inrautatirii raporturilor cu Statele Unite, doar ca Europa se afla intr-un moment in care, tinind cont de realitatile politice, trebuie sa conteze mai mult pe propriile forte si valori, in arena internationala.
Dupa declaratiile doamnei Merkel, presedintele Trump a scris pe tweeter „Avem un deficit masiv cu Germania, in plus ei platesc mult mai putin decit trebuie la NATO si pentru armata. Foarte rau pentru Statele Unite. Asta se va schimba”.
Administratia Trum a sustinut ca situatia balantei comerciale s-ar datora faptului ca Germania ar manipula cursul de schimb al monedei euro. Berlinul a replicat ca nu are putere sa influenteze cursul euro si ca consumatorii prefera produsele germane, pentru ca sint competitive. Nemaivorbind de faptul ca firme germane produc autovehicule in America si chiar exporta de acolo.
Statistici germane arata ca surplusul comercial, in relatia cu Statele Unite a ajuns la 252 de miliarde de dolari, in crestere in 2016 fata de 2015. De asemenea, este adevarat ca Germania investeste doar 1.2% din Produsul National pentru aparare, sub 2% cum solicita America si cum s-au angajat aliatii sa faca, dar nu imediat, ci in timp.
Desi aceste date indica faptul ca presedintele Trump ridica probleme reale, nefiind primul presedinte care o face, analistii se intreaba daca metodele sefului executivului american sint cele mai potrivite. Oricum, consecintele acestei situatii sint serioase pentru ca alianta occidentala a fost si este fundamentul pacii si stabilitatii, de la cel de-al Doilea Razboi Mondial incoace.
Tinind cont de recente afirmatii pe tweeter, presedintele Trump ar urma sa decida saptamina aceasta cu privire la pozitia americana fata de Tratatul de la Paris, vizind protectia mediului. Daca decizia este de a se retrage – tensiunile cu Europa se vor accentua. Orice alta optiune poate dovedi ca argumentele pe care le-a auzit le Vatican si in restul Europei au reusit sa-l convinga pe Donald Trump sa reconsidere.
